Putin vrea doar ruble pe gazele livrate către Europa; Stoltenberg anunţă grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia

• Biden ajunge astăzi la Bruxelles pentru summitul NATO

Rusia va accepta doar plăţi în ruble pentru livrările de gaz către "ţările neprietenoase", care includ toţi membrii UE, după ce Moscova a fost lovită de sancţiuni fără precedent în urma războiului din Ucraina, Preşedintele rus, a declarat ieri Vladimir Putin. Preţul european al gazului a urcat, ieri, cu 34%, în urma declaraţiilor lui Putin.

"Am decis să implementez un set de măsuri pentru a accepta plăţile pentru livrările noastre de gaz către ţările neprietenoase în ruble ruseşti", a spus Putin, în timpul unei reuniuni guvernamentale televizate, ordonând ca modificările să fie implementate în termen de o săptămână.

Putin a adăugat că Rusia va continua să furnizeze gaze în conformitate cu volumele şi principiile de preţ stabilite în contracte. Doar moneda de plată se va schimba, potrivit agenţiei de presă rusă Interfax.

Totodată, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a recunoscut ieri că Rusia nu şi-a atins încă niciunul dintre obiectivele sale militare în Ucraina şi a refuzat să respingă faptul că Moscova ar putea recurge la utilizarea armelor nucleare. Într-un interviu acordat lui Christiane Amanpour de la CNN, Dmitri Peskov a refuzat în repetate rânduri să excludă faptul că Rusia ar lua în considerare folosirea armelor nucleare împotriva a ceea ce Moscova consideră a fi o "ameninţare existenţială".

Când a fost întrebat în ce condiţii ar folosi Putin capacitatea nucleară a Rusiei, Peskov a răspuns: "Dacă este o ameninţare existenţială pentru ţara noastră". Întrebat ce crede Putin că a obţinut până acum în Ucraina, Peskov a răspuns: "Nu am reuşit să obţinem nimic. (...) Ei bine, în primul rând, nu încă. Nu a obţinut încă nimic". De asemenea, purtătorul de cuvânt a susţinut că "operaţiunea militară specială" - eufemismul oficial al Kremlinului pentru invazia Rusiei în Ucraina - "se desfăşoară strict în conformitate cu planurile şi scopurile care au fost stabilite dinainte".

De asemenea, banca centrală a Rusiei a anunţat ieri că piaţa bursieră se va redeschide parţial pentru tranzacţii, astăzi, pentru prima dată în ultimele 4 săptămâni.

• Stoltenberg anunţă noi grupuri de luptă NATO

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunţat, ieri, în avanpremiera summit-ului NATO, că alianţa nord-atlantică va înfiinţa patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia. Nu e clar dacă în cazul României este vorba despre grupul de luptă agreat în urmă cu o lună, condus de Franţa, sau e vorba despre un al doilea grup de luptă.

Grupurile de luptă ale NATO sunt compuse din circa 1.000 de militari şi au rolul de a ajuta statele-gazdă să îşi pregătească defensiva.

Şeful NATO a mai spus că NATO va discuta astăzi rolul Chinei în actuala criză în condiţiile în care există îngrijorări că Beijingul ar putea furniza ajutor militar Rusiei pe lângă sprijinul politic din ultima lună. Stoltenberg a anunţat că NATO va cere Belarusului să nu mai susţină războiul Rusiei.

Potrivit lui Stoltenberg, la summitul de astăzi se va discuta inclusiv despre susţinere NATO pentru Georgia şi Bosnia-Herţegovina, iar aderarea Ucrainei la alianţă nu este pe agendă.

Oficialul NATO a reiterat că o eventuală utilizare a armelor chimice de către Rusia va avea consecinţe majore şi a mai transmis că utilizarea armelor nucleare de către Rusia va transforma acest război şi ca atare Moscova nu poate câştiga un război nuclear. Retorica nucleară a Kremlinului contrazice flagrant acordurile internaţionale pe care Rusia le-a semnat, a mai spus secretarul general al NATO.

• Sondaj Avangarde: 61% dintre respondenţi cred că Rusia nu va ataca România; 71% cred că Rusia a comis crime de război în Ucraina. Doar 11% dintre români vor unirea cu Republica Moldova

Un sondaj Avangarde realizat în perioada 20-22 martie arată că majoritatea covârşitoare a respondenţilor (61%) cred că Rusia nu va ataca România, iar un procent şi mai mare (71%) susţin că Rusia a comis crime de război împotriva populaţiei civile în Ucraina.

De remarcat că doar 11% dintre români vor unirea cu Republica Moldova, 33% sunt ferm împotriva unirii, iar 42% consideră că acum nu este momentul potrivit. În ceea ce priveşte încrederea românilor în liderii străini, Maia Sandu, Volodimir Zelenski şi Joe Biden se situează pe primele locuri, în timp ce Viktor Orban şi Vladimir Putin - pe ultimele.

• Nouă discuţie între Macron şi Putin: preşedintele Franţei a cerut încă o dată încetarea focului

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a discutat la telefon din nou timp de o oră, marţi, cu Vladimir Putin, a anunţat ieri Palatul Elysee. Potrivit administraţiei prezidenţiale din Franţa, Macron a cerut din nou un acord pentru încetarea focului. Aceasta este a 8-a convorbire telefonică cu liderul rus de la începutul invaziei Ucrainei în 24 februarie.

"Nu există altă cale de ieşire decât o încetare a focului şi negocieri de bună-credinţă ale Rusiei cu Ucraina" Preşedintele Franţei este alături de Ucraina", a comunicat Palatul Elysee. Kremlinul s-a mulţumit să indice că această discuţie a avut loc "la iniţiativa părţii franceze" şi s-a concentrat pe "situaţia din Ucraina, inclusiv negocierile în curs" între reprezentanţii ruşi şi ucraineni.

Cu ocazia discuţiei anterioare, la 18 martie, preşedintele francez şi-a exprimat "îngrijorarea extremă" cu privire la situaţia din Mariupol, bombardat de armata rusă, şi a cerut "ridicarea asediului".

• Vladimir Putin vrea să participe la summitul G20 din Indonezia. Mai multe ţări vor să excludă Rusia din acest format, dar China se opune

Vladimir Putin intenţionează să participe la summitul G20 prevăzut la sfârşitul acestui an în Indonezia, a anunţat ieri ambasadoarea rusă în această ţară din Asia de Sud-Est, potrivit publicaţiei franceze Le Figaro. Participarea lui Putin "va depinde de multe lucruri, în special de situaţia legată de Covid, care se ameliorează în prezent. Dar până în prezent intenţia este de a participa", a afirmat ambasadoarea rusă.

Informaţia vine în contextul în care mai multe state occidentale încearcă să excludă Rusia dintr-o serie de organizaţii internaţionale, inclusiv din G20. China s-a pronunţat deja împotriva unei excluderi a Rusiei de la summitul G20. "Rusia este un membru important, niciun membru nu are dreptul să expulzeze o altă ţară", a comentat ieri un purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, Wang Wenbin.

În 2014, în urma anexării ilegale a Ucrainei, G8 a suspendat Rusia, acest forum de discuţii între economiile dezvoltate devenind G7.

• Scholz susţine că ofensiva rusă în Ucraina "se împotmoleşte" şi îl acuză pe Vladimir Putin că "distruge viitorul Rusiei". Cancelarul Germaniei exclude, însă, sistarea livrărilor de gaze naturale

Ofensiva armatei ruse în Ucraina "se împotmoleşte, în pofida tuturor distrugerilor pe care le-a cauzat zi de zi", a declarat ieri cancelarul german Olaf Scholz.

"Adevărul este că războiul distruge Ucraina, dar că, prin război, (preşedintele rus Vladimir) Putin distruge, de asemenea, viitorul Rusiei", a mai declarat cancelarul german în Parlament (Bundestag).

Potrivit acestuia, Kievul poate "conta pe ajutorul" Germaniei:

"Imaginile care ne parvin zilnic din Ucraina sunt dificil de suportat: case distruse, spitale bombardate, oraşe asediate, militari morţi şi tot mai mulţi civili ucişi şi răniţi, femei şi copii care fug, cu puţinul pe care l-au putut lua cu ei, din faţa tancurilor şi rachetelor lui Putin. (...) Este clar că refugiaţii sunt bineveniţi la noi", a declarat Olaf Scholz.

Germania a primit, în mod oficial, 232.000 de refugiaţi ucraineni de la începutul războiului.

Scholz a mai reafirmat că NATO nu va participa în mod direct la războiul din Ucraina. "Oricât de dificil ar fi, nu vom ceda cererii de instituire a unei zone de excludere aeriană. NATO nu va lua parte la război", a subliniat el.

Acesta a adăugat că Germania, deşi este obligată să-şi restrângă dependenţa energetică de Rusia, nu va renunţa pe termen scurt la livrările de gaze naturtale şi de petrol ruseşti. "Să facem acest lucru de pe o zi pe alta ar însemna să ne aruncăm ţara şi toată Europa în recesiune. Sute de mii de locuri de muncă ar fi ameninţate. Sectoare industriale întregi s-ar afla în dificultate. (...) Sancţiunile nu pot lovi statele (membre UE) mai dur decât pe lideri ruşi", a spus Scholz.

• Războiul creat de Kremlin ameninţă securitatea alimentară în întreaga lume, avertizează Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene

"Agresiunea" preşedintelui rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei are consecinţe dincolo de Europa, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

"Deoarece nevoile umanitare sunt deja la cote maxime, războiul creat de Kremlin ameninţă securitatea alimentară în întreaga lume", a declarat Von der Leyen, la Forumul Umanitar Europea. Von der Leyen a spus că UE va contribui cu 2,5 miliarde de euro pentru a aborda penuria mondială de alimente.

"UE, cel mai mare donator umanitar din lume, îşi intensifică sprijinul cu 2,5 miliarde de euro până în 2024 pentru a ajuta regiunile cele mai afectate de insecuritatea alimentară şi măsuri speciale pentru a creşte producţia europeană de alimente", a spus şefa executivului european.

• Serviciile britanice de informaţii: Armata rusă "se reorganizează, probabil înaintea unor ofensive pe scară largă"

Armata rusă din Ucraina se "reorganizează, probabil înaintea unor ofensive pe scară largă", au avertizat ieri serviciile britanice de informaţii, citate de BFM TV.

"Câmpul de luptă din nordul Ucrainei rămâne static. Este posibil ca forţele ruse să se reorganizeze înainte de a lansa ofensive pe scară largă", precizează serviciile citate, care prezintă zilnic evoluţiile de pe frontul de luptă ucrainean.

Tot conform informaţiilor britanice, "forţele ruse încearcă să încercuiască armata ucraineană la est, înaintând în direcţia Harkov şi Mariupol. Ele încearcă în continuare să cucerească Nikolaev, cu obiectivul de a se îndrepta spre vest, spre Odesa".

• Zelenski spune că negocierile de pace cu Rusia sunt foarte dificile şi cere companiilor franceze să părăsească Rusia.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un mesaj video transmis ieri dimineaţă, că negocierile de pace cu Rusia sunt foarte dificile.

"Sunt foarte dificile, uneori scandaloase, însă avansăm pas cu pas", a declarat Zelenski, precizând că reprezentanţii ucraineni negociază în fiecare zi.

"Vom lucra, vom lupta cât mai mult posibil. Până la capăt. Curajos şi deschis. Negociatorii lucrează neobosit. Ne vom odihni doar atunci când vom câştiga", a adăugat el.

Zelenski a mulţumit totodată comunităţii internaţionale pentru sprijinul acordat ţării sale.

El şi-a exprimat speranţa că cele trei summit-uri programate în această săptămână - G7, NATO şi UE - vor duce la sporirea sprijinului oferit Ucrainei, adăugând că se aşteaptă la noi sancţiuni împotriva Rusiei şi la ajutor suplimentar pentru Ucraina.

De asemenea, într-o intervenţie în Parlamentul francez, Zelenski a cerut companiilor franceze să părăsească Rusia. Renault, Auchan, Decathlon sunt doar câteva din companiile franceze care încă nu s-au retras din Rusia în condiţiile în care până la 10% din vânzările globale sunt realizate în Rusia. Alte companii globale - care activează inclusiv în România - care nu şi-au închis activităţile comerciale sunt Raiffeisen sau Societe Generale.

• Hrănit cu cereale din Ucraina şi Rusia, Egiptul este puternic afectat de inflaţia alimentară

Aflat la 2.000 km sud de portul Odesa, oraşul egiptean Cairo suferă din plin consecinţele economice ale războiului din Ucraina, scrie Le Figaro. Egiptul, ţară cu o populaţie de aproximativ 100 de milioane de locuitori, este cel mai mare importator de grâu din lume, iar anul trecut peste 70 % din achiziţiile de cereale proveneau din Rusia (45%) şi Ucraina (peste 25%) potrivit FAO, agenţia Naţiunilor Unite pentru agricultură şi alimentaţie.

Războiul, care aproape a distrus complet producţia agricolă a Ucrainei şi a paralizat exporturile sale, a accelerat creşterea preţurilor la materiile prime agricole, care se aflau deja în creştere din 2021. Inflaţia pentru februarie, recent publicată, a urcat la 8,8 %, cel mai mare nivel din ultimii trei ani. Acest indice ascunde un avans de 17,5% doar la preţurile alimentare, care reprezintă aproape jumătate (44%) din cheltuielile lunare ale unei familii. În plus, lira egipteană s-a devalorizat cu peste 15%, ceea ce va scumpi şi mai mult produsele importate.

Naţiunile Unite au avertizat în repetate rânduri că efectele războiului din Ucraina asupra pieţei cerealelor riscă să provoace foamete în unele din cele mai sărace zone ale lumii.

• Ucraina anunţă că au loc manevre militare de amploare în Belarus, aproape de frontiera comună

Echipamente militare ruse şi belaruse se deplasează activ pe întreg teritoriul Republicii Belarus şi se acumulează de-a lungul frontierei cu Ucraina, a anunţat ieri Statul Major al forţelor armate ucrainene în ultimul buletin de război.

Potrivit Statului Major ucrainean, în Rusia continuă mobilizarea sub acoperire pentru a recupera pierderile în rândul trupelor ruse de ocupaţie, iar comisariatele ruse încearcă să recruteze militari în rezervă cu experienţă de luptă. Statul Major ucrainean mai spune că trupele ruse sunt "demoralizate" şi că forţele ucrainene continuă "operaţiunile de apărare în direcţiile est, sud-est şi nord-est".

În ceea ce priveşte Mariupol (sud-est), oraş-port asediat şi bombardat de zile bune de către armata rusă şi unde sunt blocate circa 400.000 de persoane, fără curent electric, căldură sau apă, Statul Major ucrainean menţionează doar că "este menţinută apărarea circulară".

• Chişinăul: Războiul din Ucraina a blocat aprovizionarea dinspre est. Cum va juca Republica Moldova această carte

Regimul separatist de la Tiraspol s-a răzgândit şi vrea să reia dialogul cu Chişinăul, pe fundalul în care Ucraina, stat aflat în război, a tăiat toate legăturile comerciale şi de aprovizionare cu regiunea separatistă transnistreană. Şeful pretinsei diplomaţii transnistrene, Vitali Ignatiev, a avut ieri o întâlnire între reprezentanţii Chişinăului.

Şedinţa anterioară lui Ignatiev cu viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a avut loc pe 28 februarie. Atunci, părţile au convenit să menţină un contact constant şi să facă toate eforturile pentru a preveni întârzierile în importul bunurilor necesare în Transnistria.

De atunci, pe 4 martie, Tiraspolul a condamnat vehement cererea depusă pe 3 martie de către Republica Moldova de aderare la UE şi a anunţat că va rupe orice dialog în dosarul transnistrean cu Chişinăul. Cu toate aceste, retorica lui Ignatiev este că Republica Moldova este cea care ar obstrucţiona dialogul.

"Mi-am informat colegii despre situaţia din negocieri. Din păcate, dinamica este foarte scăzută. Partea moldovenească refuză dialogul. Până acum, nicio problemă care să facă parte efectiv din agenda noastră de lucru nu a fost rezolvată. Dar, în orice caz, suntem în contact cu toţi participanţii la procesul de negociere, facem totul pentru a rezolva problemele urgente pas cu pas. Şi în viitorul apropiat vom mai ţine o întâlnire la nivelul reprezentanţilor politici pentru a merge mai departe în cadrul dialogului. Deşi nu vedem pregătirea pentru un dialog serios din partea Republicii Moldova, există, în opinia noastră, o anumită tactică de a mima dialogul", a spus Vitali Ignatiev.

El a spus că, în condiţiile graniţelor închise cu Ucraina, livrarea bunurilor necesare în regiunea transnistreană se poate face numai prin Moldova şi acest lucru "poate deveni şi o mare problemă".

• Un înalt oficial rus rupe legăturile cu Kremlinul: Emisarul special pentru Climă, Anatoly Chubais, a demisionat şi a părăsit Rusia

Emisarul special pentru Climă al Rusiei, Anatoly Chubais, a demisionat şi a părăsit ţara, în semn de protesta faţă de invadarea Ucrainei. Chubais este până acum cel mai înalt oficial rus care a rupt legăturile cu Kremlinul după începutul invaziei. Chubais, 66 de ani, este unul puţinii economişti reformatori care a rămas în guvernele lui Vladimir Putin şi a menţinut legături strânse cu oficialii occidentali. De la începutul războiului, Kremlinul a înăsprit măsurile împotriva criticilor interne iar în 16 martie Vladimir Putin a ameninţat că va curăţa Rusia de "trădători".

Totodată, Belarus a anunţat ieri expulzarea majorităţii diplomaţilor ucraineni aflaţi la post în această ţară, acuzând Kievul de acţiuni "inamicale" şi de "ingerinţe" în afacerile interne. "Belarus a decis să reducă numărul diplomaţilor ucraineni pe teritoriul său. Această măsură vizează să pună capăt activităţilor nediplomatice ale unui anumit număr de membri ai instituţiilor diplomatice ucrainene", a anunţat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei belaruse, Anatoli Glaz.