RABOBANK: ESTE PUŢIN PROBABILĂ INVERSAREA CREŞTERII ACCELERATE A PREŢURILOR ALIMENTELOR A început coşmarul celor şapte vaci slabe?

Mărfurile alimentare şi furajele pentru animale transmit un singur mesaj pentru pieţe şi instituţii, după cum se arată în două analize recente de la Rabobank, iar acesta este că preţurile lor vor continua să crească.

După nouă luni de creşteri consecutive, indicele preţurilor agricole de la Standard & Poor's, S&P GSCI Agriculture Index, a ajuns recent la cel mai ridicat nivel din 2014 (vezi graficul).

În opinia analiştilor de la Rabobank, avansul accelerat al preţurilor produselor agricole marchează intrarea într-o perioadă de "insecuritate alimentară globală", iar aceasta se va manifesta mai ales pentru ţările cu venituri scăzute şi care sunt importatoare nete de alimente. Din păcate, ambele puncte sunt "bifate" de ţara noastră.

Creşterea cu aproape 50% a preţurilor de la mijlocul anului trecut a fost determinată de mai mulţi factori, cum sunt relativa depreciere a dolarului, condiţiile climatice nefavorabile la nivelul unor mari producători, cererea globală, precum şi speculaţiile de pe piaţă.

În ceea ce priveşte condiţiile climatice, analiştii de la Rabobank amintesc deficitul de umiditate în perioada sezonului de însămânţare din Statele Unite şi Rusia, dar şi prelungirea perioadei de secetă din Brazilia şi Argentina.

Pe fondul reducerii prognozelor privind recoltele viitoare, cererea globală a înregistrat un avans considerabil, iar unul dintre factorii majori a fost cererea pentru refacerea stocurilor, în condiţiile creşterii îngrijorărilor legate de stabilitatea lanţurilor de aprovizionare.

Factorul pricipal a fost, ca de obicei, China. "Importurile Chinei au fost surprinzător de ridicate, în condiţiile în care economia creşte puternic şi sunt refăcute efectivele de porcine grav afectate de pesta porcină africană", se arată în raportul de la Rabobank, care subliniază creşterea puternică a importurilor de porumb şi soia.

Mai mult, "importurile ridicate ale Chinei se vor menţine şi în ani următori", iar unul dintre beneficiarii acestei tendinţe va fi Rusia, care tocmai a devenit exportator net de produse alimentare pentru prima dată în ultimele trei decenii.

Extinderea influenţei tranzacţiilor speculative de pe pieţe asupra preţurilor produselor agricole a fost determinată, într-o măsură foarte mare, de menţinerea condiţiilor monetare ultrarelaxate de către marile bănci centrale.

"Mărfurile agricole sunt folosite de speculatori ca instrument de hedging împotriva inflaţiei", se mai arată în raportul de la Rabobank.

"Dobânzile scăzute, pachetele de stimulare fiscală, cererea globală în creştere şi potenţialele efecte adverse ale vremii vor susţine preţurile produselor agricole cel puţin până la sfârşitul anului 2021", este concluzia analiştilor băncii olandeze.

Continuarea tendinţei de creştere a preţurilor alimentelor poate avea, însă, consecinţe mult mai grave, înclusiv din punct de vedere al sustenabilităţii datoriilor publice.

Într-o analiză recentă de la Russell Clark Investment Management, preluată de Zerohedge, se arată că "inflaţia de la nivelul produselor alimentare anticipează cel mai bine evoluţia randamentelor obligaţiunilor guvernamentale". Observaţia a fost făcută pe baza datelor din Statele Unite, iar în curând vom vedea dacă se poate generaliza această concluzie.

Raportul colegilor de la departamentul de mărfuri agricole l-a determinat pe Michael Every, director de cercetare pentru pieţele financiare din Asia-Pacific în cadrul Rabobank, să prezinte o viziune inspirată de parabola biblică a celor şapte vaci grase şi a celor şapte vaci slabe din visul faraonului egiptean sub titlul "Biblical, Lean, and Mean. "Dreams' of an agri-commodity super-cycle".

"Traiectoria ridicată a preţurilor arată că nimeni nu a avut viziunea, curajul sau puterea financiară de a face provizii în timpurile bune", scrie Every înainte să prezinte lista factorilor care susţin creşterea pieţei produselor agricole.

Dincolo de China, condiţiile meteorologice nefavorabile sau activitatea speculativă, analistul de la Rabobank arată că stocurile exportatorilor se află la un minim al ultimilor 7 ani, în condiţiile în care oferta nu poate fi crescută rapid, mai ales pe fondul "angajării ţărilor în tendinţa de protecţionism alimentar".

Dimensiunea extraordinară a problemei este determinată, totuşi, de China, care "şi-a majorat de aproape trei ori într-un an importurile de cereale furajere pentru a reduce un deficit de ofertă structural, care nu poate fi acoperit prin producţia internă".

Efectele acestei cereri masive s-au manifestat puternic şi la nivelul lanţurilor globale de aprovizionare, care "au fost împinse până la limita lor de rezistenţă".

După ce aminteşte că "riscurile aplicării unor politici protecţioniste sunt tot mai mari", Michael Every accentuează faptul că valoarea ridicată a poziţiilor speculative de pe pieţele mărfurilor agricole este rezultatul acţiunilor băncilor centrale.

Conform datelor de la Rabobank, investitorii în instrumente financiare deţin contracte pentru cereale, seminţe oleaginoase şi animale vii cu o valoare netă de circa 50 de miliarde de dolari, echivalentul a 35% din exporturile agricole ale Statelor Unite în 2020.

"La fel cum mai presus de Iosif nu se afla decât Faraonul, tot aşa băncile centrale nu au pe nimeni mai presus decât guvernele, dar cu toate acestea ele nu au reuşit să netezească ciclul alimentar cum a făcut Iosif", afirmă Every, care nu clarifică motivele acestui eşec major al unor instituţii privite ca atotputernice.

Să fie vorba despre faptul că băncile centrale nu au niciun Dumnezeu?

Indiferent de motive, acum "percepţia pieţelor despre riscurile inflaţioniste s-a alterat", în condiţiile în care oficialii Federal Reserve au declarat că vor tolera supraîncălzirea economiei, pe fondul aplicării unei politici fiscale ultra-expansioniste.

Astfel au fost create condiţiile pentru creşterea poziţiilor speculative ale instituţiilor financiare de pe Wall Street, chiar dacă acestea contribuie la creşterea inflaţiei, după cum se mai arată în analiza de la Rabobank.

Acum efectele nu se vor vedea doar prin noi recorduri ale indicilor bursieri, ci mai ales prin creşterea generalizată a preţurilor mijloacelor de subzistenţă.

"Statele mai slabe se pot confrunta cu riscul unei instabilităţii semnificative", conform opiniei lui Michael Every. Chiar şi la nivelul economiilor dezvoltate este posibilă apariţia "tulburărilor socio-politice", iar în aceste condiţii "se pot accelera tendinţele politice pre-existente".

Consecinţele catastrofale ale politicilor monetare şi fiscale iresponsabile din ultima decadă nu mai lasă "autorităţilor" prea multe căi de acţiune.

"Defectele structurale nu se pot vindeca, sistemul se corectează singur prin colaps", scrie Nassim Nicholas Taleb în cărţile sale.

Mai poate fi oprit un astfel de scenariu prin "inocularea" necontenită a groazei în populaţie, astfel încât pandemia actuală şi cele viitoare să facă uitată foametea?