Radu Dudău: "Noua propunere de redevenţe pe off-shore descurajează investiţiile"

Proiectului de Lege pentru reglementarea sistemului de redevenţe al concesiunilor resurselor minerale, petroliere şi hidrominerale aduce clarificări, pe partea de ţiţei şi gaze naturale, consideră Radu Dudău, fost consilier în Ministerul Energiei.

Conform propunerii, redevenţele pentru exploatări on-shore (pe uscat) rămân nemodificate, în intervalul 3,5%-13,5% din valoarea producţiei zăcământului, în funcţie de mărimea exploatării, iar, în cazul zăcămintelor off-shore de gaze naturale, se stabileşte o cotă fixă de 10% pentru întreg volumul extras şi una variabilă între 2% şi 3%, în funcţie de volumul extras.

Radu Dudău a declarat, ieri: "De mai muţi ani, am văzut mai multe propuneri în circulaţie privind redevenţele, care au creat o stare de nelinişte şi chiar anxietate, pentru că, pentru orice investitor, este foarte important să ştie care este fiscalitatea în domeniu.

După lansarea proiectului de lege, vedem că lucrurile nu sunt aşa de dramatice cum puteau fi sau cum erau anticipate de către unii. Proiectul are chiar o notă conservatoare. Pe operaţiunile on-shore, avem, practic, acelaşi cadru ca înainte. Noutatea este că se face o diferenţiere între onshore şi off-shore. Avem un cadru dedicat pentru off-shore, cu o redevenţă fixă de 10% pe valoarea volumului producţiei de gaze naturale şi 8% la ţiţei, la care se adaugă procente, în trepte, în funcţie de nivelul producţiei, care merg până la limitele maxime din vechea lege".

În opinia domnului Dudău, o hibă a acestui cadru este faptul că descurajează investiţiile: "Un asemenea proiect ar trebui adaptat realităţii din teren, adică condiţiilor noastre geologice, care sunt destul de aparte. Noi avem zacăminte numeroase, dar fragmentate. Exploatăm prin foarte multe sonde, care au o productivitate foarte mică. De ce este relevant acest lucru? Pentru că trebuie să ţii seama nu doar de valoarea producţiei extrase, ci şi de costul la care este extrasă această producţie. Altminteri, vei stimula doar investiţiile în acele zăcăminte cu productivitate mare şi vor rămâne descoperite, din punct de vedere al investiţiilor, toate zăcămintele cu productivitate mică, deci cu costuri mari. (...) Logica din spatele acestui proiect este că offshore sunt zăcăminte mari şi, acolo, ori faci investiţia ori nu. Dar, din discuţiile mele cu reprezentanţii unor operatori din industrie, sunt semne de întrebare pentru descoperiri deja făcute. Nu vorbim doar de Neptun, ci şi de altele. (...) Mai este o discuţie legată de momentul când începi exploatarea şi când se stabilizează producţia, după care, inevitabil, începe să scadă. Interesul statului nu este ca activitatea să se oprească, când scade producţia sub un anumit nivel, ci să continue până la extragerea ultimei molecule de valoare".

Analistul este de părere că, pe lângă stabilirea nivelului redevenţei, este necesară o diferenţiere, în textul legii, pe diferite tipuri de activităţi. Domnia sa a dat exemplul unor ţări cu practici mult mai avansate decât România, precum Marea Britanie, Canada, care disting între on-shore, off-shore, gaze de şist, gaz asociat straturilor de cărbune, între exploatări de apă adâncă şi mică adâncime.

"Eu aş fi preferat alt tip de unificare, adică, în loc de un proiect de lege care să pună toate redevenţele într-un loc, petrol şi gaze, metale, cărbune, ape minerale, ape geotermale, aş fi preferat să se menţină diferenţierea pe sectoare, dar să se unifice taxarea pe fiecare activitate", a adăugat Radu Dudău, precizând: "Atunci, mie, ca cetăţean, mi-ar fi fost mult mai uşoară o comparaţie cu fiscalitatea din alte ţări. În momentul de faţă, cetăţeanul nu ştie unde să se uite".

Premierul Mihai Tudose anunţase o majorare a redevenţelor începând cu 2018.

Proiectul Legii privind reglementarea unitară a redevenţei a întârziat destul de mult, actuala guvernare promiţându-l încă din luna mai.

Anul trecut, fostul ministru al Finanţelor Publice Anca Dragu spunea că proiectul de lege privind redevenţele petroliere a fost finalizat de către Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi prevedea menţinerea nivelului actual al taxării în domeniu, concomitent cu acordarea unor deduceri pentru investiţiile off-shore.

Noua lege a redevenţelor urmează să înlocuiască actualul sistem de taxare a exploatării resurselor de petrol şi gaze, sistem stabilit încă din anul 2004, când a fost privatizată Petrom, cea mai mare companie petrolieră din ţară. Contractul de privatizare a Petrom din 2014 preciza ca nivelul redevenţei să nu se modifice timp de zece ani.

Sistemul redevenţelor a fost prelungit de două ori, în 2014 de Guvernul Ponta şi, ulterior, de Guvernul Cioloş, care nu a mai apucat să promoveze legea de modificare. Victor Ponta a promis, la acea vreme, că va introduce un nou sistem de taxare, mai aspru, a resurselor de petrol şi gaze.