Radu Puiu, XTB: "China, ţinte îndrăzneţe pentru economia de anul acesta"

China s-a bucurat de o expansiune economică impresionată în ultimele decenii, consolidându-se ca putere globală şi construind o clasă de mijloc emergentă. Această evoluţie s-a produs printr-un amestec între principiile comuniste ale regimului de guvernare şi adoptarea strategică a pieţei libere. S-a construit, astfel, o formă nouă de capitalism ghidat de stat, care a deschis o nouă eră de prosperitate economică.

Totuşi, stagnarea economică recentă a pus sub semnul întrebării acest model, forţând guvernul chinez să îşi reconsidere abordarea, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de tip fintech, care oferă acces instantaneu la pieţele financiare, prin intermediul unei platforme online şi al unei aplicaţii mobile.

Sectorul imobiliar cheie al Chinei nu a înregistrat prea multe îmbunătăţiri după o serie de măsuri guvernamentale implementate pentru a stimula industria, chiar dacă alte părţi ale economiei par să se stabilizeze. Vânzările de proprietăţi noi au atins un total de 147 miliarde de dolari în primele două luni ale acestui an, potrivit datelor publicate luni, 18 martie, de Biroul Naţional de Statistică al Chinei (BNS). Acest lucru este echivalent cu o scădere de 29,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

"Scăderea marchează un ritm mult descendent mai rapid, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când vânzările de proprietăţi noi au scăzut cu doar 0,1% comparativ cu 2022. Cu toate acestea, alte părţi ale economiei - inclusiv consumul, producţia industrială şi investiţiile în infrastructură - par să dea dovadă de îmbunătăţire datorită unei dezvoltări a cheltuielilor de sărbători, a exporturilor puternice şi a stimulării infrastructurii conduse de stat", arată Radu Puiu.

Vânzările de retail au crescut cu 5,5% în perioada ianuarie-februarie faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, valoare uşor mai mare decât creşterea de 5,2%, aşteptată de un sondaj Reuters. Producţia industrială a urcat cu 7% în primele două luni ale acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2023, depăşind creşterea de 5% prognozată în acelaşi sondaj.

Sărbătorile şi turismul, boom important pentru economie

Dar este încă incertă menţinerea acestor creşteri, punctează analistul financiar din cadrul XTB România. Consumatorii au fost susţinuţi, temporar, de cheltuielile privind festivităţile de la acest început de an. Cifrele economice pentru lunile ianuarie şi februarie sunt, de obicei, prezentate laolaltă în China, pentru a "netezi" variaţiile cauzate de Anul Nou Lunar, care poate fi celebrat în oricare dintre cele două luni, în funcţie de anul calendaristic. Este cea mai mare sărbătoare naţională a ţării, în care fabricile şi întreprinderile rămân închise timp de cel puţin o săptămână.

În acest an, numărul de călătorii ale turiştilor interni şi veniturile din timpul sărbătorii au crescut, în comparaţie cu anul trecut, precum şi cu cifrele de dinaintea pandemiei din 2019. Acest lucru este în concordanţă cu indicele puternic al directorilor de achiziţii din industria prelucrătoare Caixin, publicat de S&P Global la începutul acestei luni.

"Indicele, care se concentrează pe firmele de producţie orientate spre export din China continentală, a crescut la 50,9 în februarie, faţă de 50,8 în ianuarie, marcând a patra lună consecutivă de expansiune. Creşterea producţiei fabricilor ar putea fi determinată de cererea puternică de exporturi. Cifrele vamale au arătat că exporturile Chinei au crescut cu 7,1% în perioada ianuarie-februarie faţă de anul trecut, cu mult peste aşteptările pieţei", subliniază analistul financiar din cadrul XTB.

Investiţiile în active fixe - cum ar fi fabrici, drumuri şi reţele electrice - au crescut cu 4,2% în primele două luni ale acestui an, depăşind estimările analiştilor. Acest lucru este determinat în principal de investiţiile conduse de stat, au arătat datele NBS. Cu toate acestea, declinul imobiliar şi cererea internă slabă necesită mai multă susţinere guvernamentală pentru a susţine creşterea.

În absenţa unor stimulente decisive legate de consum în acest an, ar putea fi dificil să se menţină un ritm robust al cheltuielilor. Unele dintre noile iniţiative guvernamentale de stimulare a cheltuielilor de consum - inclusiv înlocuirea bunurilor de folosinţă îndelungată vechi, cum ar fi maşinile şi electrocasnicele, ar putea ajuta. Perspectivele economice din al doilea trimestru sunt încă destul de incerte.

Exporturile, cartea câştigătoare pe care se bazează China

În timp ce exporturile au ajutat la compensarea parţială a impulsului intern slab de la începutul anului, o redresare sustenabilă necesită mai mult sprijin politic. Beijingul continuă să se confrunte cu o sarcină dificilă în acest an pentru a stimula creşterea şi a combate deflaţia. Premierul Li Qiang a declarat că guvernul a stabilit obiectivul de creştere pentru acest an la aproximativ 5% şi obiectivul de inflaţie la 3%.

"De la oţel şi automobile la electronice de consum şi panouri solare, fabricile chinezeşti identifică tot mai mulţi cumpărători de bunuri în străinătate. Apetitul pentru bunuri este binevenit pentru China, care se confruntă cu o scădere severă pentru segmentul care a fost cel mai mare motor de creştere al economiei: construcţia şi amenajarea de apartamente. În paralel, alte ţări sunt tot mai îngrijorate de faptul că ascensiunea Chinei are loc, parţial, pe fondul cererii externe şi încep să ia măsuri", explică Radu Puiu.

Uniunea Europeană a anunţat, la începutul lunii martie, că se pregăteşte să introducă taxe vamale de import pentru toate maşinile electrice care sosesc din China. UE a declarat că a găsit "dovezi substanţiale" potrivit cărora agenţiile guvernamentale chineze au subvenţionat în mod ilegal aceste exporturi, acuzaţie negată de Beijing. Deşi valoarea tarifelor va fi stabilită în vară, măsura se aplică începând din 7 martie oricărei maşini electrice importate de blocul comunitar.

În timpul unei vizite la Beijing în decembrie, liderii europeni au avertizat că guvernul compensează criza imobiliară naţională prin construirea mai multor fabrici decât sunt necesare. China produce deja o treime din bunurile manufacturate la nivel global, mai mult decât Statele Unite, Germania, Japonia şi Coreea de Sud la un loc, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială. De asemenea, Uniunea Europeană a luat în considerare posibilitatea de a impune restricţii la importul de turbine eoliene şi panouri solare.

De altfel, India a anunţat anul trecut că va impune tarife vamale extinse pentru oţelul din China, iar Turcia şi-a exprimat pentru că a doua cea mai mare economie exportă într-un mod dezechilibrat şi importă puţin. Pe de altă parte, administraţia Biden, care a menţinut în vigoare tarifele fostului preşedinte Donald Trump, a impus o listă tot mai lungă de restricţii asupra exporturilor americane de înaltă tehnologie.

China a identificat modalităţi prin care ocoleşte unele tarife. Componentele chinezeşti merg în volume din ce în ce mai mari în ţări precum Vietnam, Malaezia şi Mexic. Aceste ţări procesează bunurile, şi, astfel, sunt încadrate ca produse proprii, nu cu provenienţă din China. Aceste ţări expediază apoi bunurile în Statele Unite şi în Uniunea Europeană, beneficiind de tarife scăzute sau chiar de condiţii de liber schimb. Katherine Tai, reprezentantul pentru comerţ al Statelor Unite, a avertizat că acordul dintre SUA, Mexic şi Canada, care a înlocuit Acordul nord-american de liber schimb, urmează să fie revizuit în vara anului 2026. Aceasta a sugerat că Statele Unite ar putea insista asupra înăspririi regulilor privind originea componentelor, în special pentru maşini.

Majoritatea restricţiilor comerciale din ultimii ani au vizat China

În plus faţă de tarifele care se profilează pentru produsele energetice "eco" importate, Europa va introduce o taxă pentru importurile din întreaga lume, bazată pe cantitatea de dioxid de carbon emisă. Noua taxă este cunoscută sub numele de "Mecanismul de ajustare la frontiera de carbon", sau CBAM. În Europa, taxa a fost supranumită "C-bomb", deoarece va viza, preponderent, importurile care provin direct sau indirect din China. Două treimi din energia electrică din China este generată prin arderea cărbunelui, care poluează puternic, ceea ce înseamnă că multe dintre exporturile sale către Europa ar putea fi afectate de noua taxă.

"Aceste noi măsuri confirmă rezultatele unui studiu recent al Fondului Monetar Internaţional, care a constatat că numărul restricţiilor comerciale din întreaga lume aproape s-a triplat în ultimii patru ani, multe dintre acestea vizând China. Deşi acest stat puternic s-a bazat ani de zile pe investiţiile interne pentru a-şi susţine creşterea, investiţiile nu mai sunt suficiente pentru a susţine dezvoltarea economică la niveluri pe care guvernul le consideră acceptabile. Economia sa a devenit îngreunată de o datorie guvernamentală şi una comercială, care se extind. Acest lucru alimentează neliniştea economică la nivel intern, reducând cheltuielile de consum, precum şi angajările şi investiţiile în afaceri", subliniază analistul financiar din cadrul XTB România.

Noul plan economic anunţat urmăreşte să majoreze cheltuielile de consum prin abordarea provocărilor demografice ale ţării, inclusiv prin politici care încurajează creşterea natalităţii, deoarece îmbătrânirea populaţiei Chinei reprezintă un risc structural pentru perspectivele economice pe termen lung. Planul include, de asemenea, măsuri de eliminare a restricţiilor privind investiţiile străine în industria prelucrătoare şi îşi reînnoieşte angajamentul de a se implica în tehnologii precum informatica cuantică, big data şi inteligenţa artificială. Autorităţile ar putea "injecta" mai multe stimulente în cursul anului, dacă economia nu îşi atinge obiectivul de creştere.

În acest context, poate China să atingă obiectivele economice? Aceasta rămâne o întrebare deschisă al cărei răspuns îl vom afla pe măsură ce anul se va apropia de final.

"Totuşi, în luna martie, prognozele băncilor sunt destul de optimiste. HSBC este «foarte pozitivă» în ceea ce priveşte perspectivele pe termen mediu şi lung ale economiei chineze, în ciuda factorilor de risc actuali. Fondul Monetar Internaţional a estimat că China va rata cu puţin ţinta de 5% în 2024, estimând o creştere a PIB-ului de 4,6%, pe care FMI se aşteaptă apoi să scadă la 3,5% până în 2028", explică Radu Puiu, analist în cadrul XTB România.