Rândunelele au sosit, Euroins a zburat

Scena politică din ţara noastră a fost zguduită în prima lună de primăvară de scandalul produs de retragerea de către Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) a autorizaţiei companiei Euroins România, fapt care a dus la un risc crescut major privind piaţa RCA din ţara noastră. Practic, din 17 martie, data în care ASF a retras autorizaţia respectivă şi până la finalul lunii, autorităţile publice centrale şi politicienii au fost preocupaţi de rezolvarea situaţiei create în piaţa asigurărilor şi de găsirea unor persoane culpabile de insolvenţa Euroins.

În acest timp, la nivel macroeconomic, Ministerul Finanţelor anunţa, la finalul lunii, că execuţia bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,07% din PIB, mai mare faţă de anul trecut, când pentru aceeaşi perioadă a fost înregistrat un deficit de 0,75% din PIB.

Coaliţia de guvernare a reuşit să întocmească pachetul de legi ale educaţiei, pe care l-a trecut prin Guvern în şedinţa din 29 martie, după care a fost trimis Parlamentului spre dezbatere şi vot.

Din păcate, clasa politică ne-a dat luna trecută două veşti bune şi una rea. Astfel, Camera Deputaţilor a modificat legea avertizorilor publici de integritate conform cerinţelor Comisiei Europene, pentru a ne fi deblocată cererea a doua de plată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, lege care a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, iar Senatul a adoptat un proiect de lege privind impozitarea progresivă a pensiilor speciale. Vestea rea a venit tot dinspre Senat, în 29 martie, când a fost reactivată OUG 13/2017 privind instituirea unui prag de 250.000 lei privind existenţa infracţiunii de abuz în serviciu. For decizional este Camera Deputaţilor, iar liderii coaliţiei au anunţat deja că doresc reducerea acestui prag la 9000 lei.

Luna martie ne-a adus şi un nou consilier al premierului Nicolae Ciucă. Este vorba despre ION, primul consilier guvernamental care foloseşte inteligenţa artificială şi care a fost conceput pentru a facilita comunicarea dintre Guvern şi cetăţeni.

Dar până la a ajunge să îşi atingă scopul, consilierul guvernamental ION trebuie să parcurgă o lungă perioadă de învăţare.

În 24 martie, Curtea de Conturi a publicat raportul în urma verificărilor efectuate anul trecut la autorităţile centrale şi locale, pentru sumele cheltuite în 2021. Potrivit documentului respectiv, care a fost înaintat Parlamentului, autorităţile centrale şi locale au aprobat în anul 2021 efectuarea de plăţi ilegale în valoare de 1,74 miliarde lei, pentru care Curtea de Conturi a formulat sesizări penale.

• Cutremur major în piaţa RCA

A doua jumătate a lunii martie a fost marcată de decizia din 17 martie a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) privind retragerea autorizaţei de funcţionare a societăţii Euroins România, în urma constatării indiciilor stării de insolvenţă a companiei. Potrivit ASF, compania de asigurări nu deţinea capitalu de solvabilitate (SCR) necesar, în valoare de 2,19 miliarde lei, şi nici fondurile pentru acoperirea MCR, în cuantum de 1,75 miliarde lei. Decizia retragerii autorizaţiei a fost luată în condiţiile în care situaţia Euroins România nu face fiabilă aplicarea unei proceduri de rezoluţie, se arată în comunicat. Prin decizia luată ASF a stabilit depunerea unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment a Euroins şi a numit Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) ca administrator interimar al societăţii, cu sarcina de a asigura administrarea şi conducerea activităţii asigurătorului şi adoptarea măsurilor necesare pentru conservarea patrimoniului.

Imediat, Eurohold, compania care deţine Euroins România, a transmis printr-un comunicat de presă că decizia ASF este o preluare ostilă a activelor filialei din România. Ulterior, în aceeaşi zi, Tanja Blatnik, CEO Euroins Romania, a acuzat ASF că decizia sa din 17 martie a fost comunicată ilegal către mass-media cu o seară înainte, fără a discuta în prealabil cu conducerea companiei şi fără a aştepta finalizarea auditurilor internaţionale aflate în derulare.

"În acest moment, identificăm toate mijloacele legale în România şi în alte jurisdicţii, pentru a contesta această decizie şi, implicit, pentru a apăra interesele financiare ale clienţilor noştri şi a asigura stabilitatea financiară a pieţei", a menţionat Tanja Blatnik.

Curios este că, în 30 martie, Eurohold Bulgaria AD a anunţat oficial, prin intermediul unui comunicat de presă, că în cazul revocării deciziei ASF, respectiv restituirea licenţei şi restabilirea activităţii Euroins România, EIG Re şi toate celelalte grupuri de reasigurători vor reînnoi imediat contractele de reasigurare şi vor relua plăţile tuturor daunelor curente şi viitoare în locul Fondului de Garantare a Asiguraţilor.

Probabil că decizia conducerii firmei-mamă a venit în urma anunţării de către agenţia de evaluare financiară Fitch, în 29 martie, a revizuirii în scădere, de la "B plus" la "CC" (foarte vulnerabil) ratingului de soliditate financiară (IFS) al Euroins România Asigurare-Reasigurare S.A., în categoria "junk" (nerecomandat pentru investiţii) şi plasării acestui rating sub supraveghere în evoluţie (RWE). De asemenea, Fitch a plasat sub supraveghere, cu implicaţii negative (RWN), restul ratingurilor Euroins Insurance Group (EIG), Insurance Company Euroins AD (Euroins Bulgaria) şi Insurance Company EIG Re AD (EIG Re).

Cert este că, în urma scandalului declanşat de insolvenţa Euroins, 2,76 milioane de poliţe RCA active emise de compania respectivă prezintă risc ridicat de onorare la plată. Scandalul a stârnit reacţia clasei politice, parlamentarii opoziţiei solicitând demiterea întregii conduceri a ASF. De altfel, întreaga echipă de conducere a fost nevoită, în 20 martie, să ofere explicaţii în faţa membrilor Comisiei Economice, Industrii şi Servicii din Senat. Nicu Marcu, preşedintele ASF, a dat vina pe unele lacune legislative şi pe cooperarea slabă a Consiliului Concurenţei, în timp ce Cristian Roşu - vicepreşedintele ASF pentru piaţa asigurărilor - a spus că falimentul Euroins este ceva ce se întâmplă oricând în activitatea unei companii, mai devreme sau mai târziu, că acest eveniment face parte din regulile economiei de piaţă. Pentru declaraţiile de mai sus, opoziţia parlamentară - USR şi AUR - au solicitat demiterea întregii conduceri a ASF, instituţie care a gestionat în ultimii şapte ani falimentele Carpatica, Astra Asigurări, City Insurance şi Euroins.

În speţa Euroins a mai fost audiat de aceeaşi comisie şi Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Constiliului Concurenţei, audiere în cadrul căreia senatorul social-democrat Daniel Zamfir i-a solicitat demisia.

În urma audierilor din Parlament a reieşit că statul va fi obligat să onoreze cereri de despăgubire în cazul Euroins în valoare totală cuprinsă între 250 milioane euro şi 350 milioane euro, despăgubiri care vor fi plătite de Fondul de Garantare a Asiguraţilor.

Pentru protecţia pieţei şi a clienţilor, ASF a pregătit un proiect de HG privind plafonarea pentru şase luni a preţului RCA, la tarifele din 1 martie 2022, dar proiectul a fost respins de Ministerul Finanţelor în urma discuţiilor cu asociaţiile patronale, care au arătat cu situaţii financiare că preţul RCA la data respectivă era mai mare decât cel din februarie 2023, din cauza falimentului City Insurance intervenit în septembrie 2021. De aceea, ASF a întocmit un alt proiect de HG privind plafonarea RCA la preţurile din februarie 2023, înainte de publicarea noilor tarife de referinţă, proiect de act normativ ce urma să fie adoptat de guvern la începutul lunii aprilie.

Referitor la situaţia din piaţa RCA, în şedinţa din 23 martie Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială din cadrul BNR a emis o recomandare către Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru adoptarea de măsuri care să conducă la funcţionarea normală a pieţei în acest domeniu.

• 1,07% - deficitul bugetar pe primele două luni ale anului 2023

În 27 martie 2023, Ministerul Finanţelor a anunţat că execuţia bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,07% din PIB, respectiv 17,04 miliarde lei, mai mare decât deficitul bugetar de 0,75% din PIB înregistrat în primele două luni ale anului 2022.

Deficitul respectiv a fost cauzat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 85,8% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 1,6 miliarde lei, volumului mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirii ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, conform unui comunicat de presă emis de Ministerul Finanţelor.

Potrivit sursei citate, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 11,47 miliarde lei, în creştere cu 23,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,46 miliarde lei, cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 6,31 miliarde lei, iar cheltuielile pentru investiţii s-au ridicat la 8,07 miliarde lei

Ministerul Finanţelor a arătat că restituirile de TVA au fost cu 77,6% (+1,82 miliarde de lei) mai ridicate faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Comparativ cu datele anunţate de Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a României (BNR) a publicat în 16 martie situaţia înregistrată la finalul primei luni a anului curent. Astfel, la finalul lui ianuarie 2023, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 949 milioane euro, comparativ cu 1,138 miliarde euro în luna ianuarie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 262 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 522 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit de 100 milioane euro, faţă de un excedent de 90 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 119 milioane euro. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,176 miliarde euro (comparativ cu 872 milioane euro în luna ianuarie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 919 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 257 milioane euro.

În luna ianuarie 2023, datoria externă totală a crescut cu 7,51 miliarde euro milioane euro.

În 23 martie, BNR anunţa că soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna februarie 2023 cu 0,5% faţă de ianuarie 2023 (-0,5 la sută în termeni reali). Creditul în lei, cu o pondere de 68,3% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,7% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 2,4% (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2022, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 10,6%, pe seama majorării cu 4,3% a componentei în lei şi cu 27,4% a componentei în valută exprimată în lei.

La 31 martie 2023, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 53.229 milioane euro, faţă de 52.001 milioane euro la 28 februarie 2023. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6,06 miliarde euro.

• Îndeplinirea jaloanelor din PNRR intensifică activitatea parlamentară

Luna trecută, Senatul şi Camera Deputaţilor au lucrat pe unele proiecte legislative în procedură de urgenţă, datorită necesităţii îndeplinirii jaloanelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru ca oficialii Comisiei Europene să ne aprobe cererea a doua de plată şi pentru ca autorităţile de la Bucureşti să depună în vară şi a treia cerere de plată.

De altfel, condiţiile necesare pentru cele două cereri de plată au fost discutate în luna martie în şedinţele de guvern, premierul Nicolae Ciucă precizând că trebuie luate toate măsurile pentru ca să ne fie aprobată cererea de plată numărul 2, prin îndeplinirea jaloanelor privind avertizorii publici şi investiţiile în proiectele privind hidrogenul. Necesitatea aprobării cererii de plată numărul 2 şi depunerii rapide a cererii de plată numărul 3 reiese şi din faptul că pe PNRR sunt 8.551 de contracte semnate, în valoare de circa 11,9 miliarde euro, a precizat şeful Guvernului.

În ceea ce priveşte cererea de plată numărul 3, aceasta cuprinde 79 de jaloane şi ţinte aferente trimestrelor III şi IV ale anului 2022, iar cele mai importante jaloane sunt modificarea legislaţiei privind guvernanţa corporativă a companiilor de stat şi reforma pensiilor speciale. Termenul maxim pentru îndeplinirea acestor jaloane este sfârşitul lunii iunie 2023.

De aceea, în 21 martie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional a adoptat, legea privind protecţia avertizorilor în interes public, cu modificările solicitate de Comisia Europeană privind şi avertizările anonime care vor fi examinate şi soluţionate în măsura în care acestea conţi indicii referitoare la încălcările legii.

Legea repectivă, care a fost promulgată imediat de preşedintele Klaus Iohannis, constituie jalonul 430 din PNRR. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ, la câteva zile după votul din Camera Deputaţilor.

În 29 martie, Senatul a votat în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul de lege al Guvernului privind pensiile speciale, cu amendamentele agreate în cadrul coaliţiei. Proiectul de lege a fost votat cu 79 de voturi pentru şi 37 împotrivă şi a fost trimis către Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Reforma pensiilor speciale este jalon în PNRR astfel că de adoptarea legii depinde tranşa numărul trei de plată a fondurilor europene. Printre modificările admise se numără faptul că nicio pensie specială nu va fi mai mare decât veniturile din timpul activităţii, se interzice cumulul pensiilor speciale, se introduce un impozit progresiv de maximum 15% pentru partea de necontributivitate şi se prevede că pensiile speciale vor fi indexate cu rata inflaţiei.

Din păcate, în aceeaşi şedinţă de plen, Senatul a adoptat un proiect de lege iniţiat de Guvern prin care pragul pentru abuzul în serviciu, care se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, se stabileşte la 250.000 de lei. Proiectul de lege a iscat dezbateri aprinse, opoziţia acuzând că este fosta OUG 13/2017, dar va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Liderul PSD Marcel Ciolacu - preşedintele Camerei Deputaţilor - şi Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, au anunţat că la Cameră pragul va fi redus la 9000 lei.

În ceea ce priveşte legislaţia necesară care constituie jaloane de atins în PNRR, precizăm că, în şedinţa din 29 martie, Guvernul a aprobat proiectele de modificare a legilor educaţiei naţionale, proiecte care au fost trimise la Parlament spre dezbatere şi vot în procedură de urgenţă.

• Ţintele din PNRR privind reforma energetică, implementate de Guvern

Membrii Guvernului au aprobat luna trecută mai multe acte normnative pentru a îndeplini ţintele trecute în PNRR cu privire la reforma energetică.

Astfel, în şedinţa din 22 martie, Executviul a decis acordarea unui ajutor de stat de 27,242 milioane lei, în anul 2023, pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara-S.A., aflată în insolvenţă. Din această sumă, 20,069 milioane lei vor fi alocate pentru mina Lonea şi 7,173 milioane lei pentru mina Lupeni. Pentru recultivarea suprafeţelor de teren din proximitatea minelor se alocă 26,996 milioane lei, din care 19,883 milioane lei pentru mina Lonea, sumă ce va fi folosită pentru recultivarea unei suprafeţe de aproximativ 463.322 metri pătraţi şi 7,113 milioane lei pentru mina Lupeni, sumă ce va fi folosită pentru recultivarea unei suprafeţe de aproximativ 79.609 metri pătraţi.

Guvernul a mai acordat un ajutor de stat, sub formă de grant pentru restructurare, în valoare de 449 milioane lei, Complexului Energetic Oltenia, în scopul finanţării cheltuielilor cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, pentru anul 2023. Până la şedinţa respectivă pentru achiziţionarea acestor certificate, CE Oltenia a primit de-a lungul ultimilor trei ani 776,4 milioane euro.

Membrii Cabinetului Ciucă au abrogat HG 1573/2022 privind aprobarea amânării închiderii unor capacităţi energetice cu funcţionare pe lignit şi a exploatărilor miniere aferente acestora. Abrogarea a fost dispusă în urma modificării luna trecută de Executiv a OUG nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin care s-a decis trecerea în conservare a 660 Megawaţi de capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit, pe o perioadă de 3 ani, sau scoaterea din exploatare, începând cu luna iunie 2023, în vederea clarificării unor angajamente asumate de România în cadrul PNRR ce ţin de reforma pieţei energetice.

Pentru a implementa mecanismul RePower EU, Guvernul a aprobat demararea consultării publice privind pachetul de reforme şi investiţii care vor fi realizate cu finanţările acordate de Uniunea Europeană. Investiţiile propuse de Guvern pun accentul asupra încurajării producerii energiei din surse regenerabile, dar şi pe eficientizarea şi modernizarea reţelei naţionale de transport a energiei electrice şi de gaze naturale.

Tot în domeniul energiei, Guvernul a decis în luna martie alocarea de fonduri pentru mai multe proiecte derulate de Administraţia Fondului pentru Mediu. Printre acestea se numără programul Casa Verde Fotovoltaice, care va fi finanţat în 2023 cu 2 miliarde lei, programul Microbuze Electrice, care va primi o finanţare de 300 milioane lei, programul privind creşterea eficienţei energetice în clădiri publice - finanţat în 2023 cu 451 milioane lei, programul Rabla pentru Electrocasnice, care are un buget alocat pentru anul curent de 75 milioane lei.

Mai menţionăm că în 16 martie, a fost făcut un pas important pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră, în perimetrul Neptun Deep. Este vorba despre semnarea acordului de parteneriat între Transgaz, OMV-Petrom şi Romgaz pentru dezvoltarea gazoductului Tuzla-Podişor şi pentru decizia finală de investiţii estimată la 4 miliarde de euro, aşteptată în vara acestui an. Acordul are în vedere construirea unei conducte de transport gaze naturale pe direcţia Tuzla-Podişor, cu o lungime de peste 300 de kilometri. Estimată la 500 de milioane de euro, această investiţie va face posibil ca în nodul tehnologic de la Podişor, gazele din Marea Neagră să intre în sistemul naţional de transport şi să ajungă astfel la operatorii economici şi la gospodăriile din localităţile racordate la sistem.

Un alt beneficiu al acestui proiect este legătura pe care o va face între sursele noi de gaze naturale din Coridorul Transbalcanic şi Coridorul Vertical din care face parte şi conducta BRUA.