Raport BNR pe 2022: Creştere economică de 4,7%, dar deficit comercial mărit cu încă 9 miliarde euro

Într-un context internaţional marcat de multiple provocări şi incertitudini, economia românească a manifestat un grad înalt de rezilienţă, înregistrând o creştere robustă (4,7%), însă deficitele gemene s-au plasat în continuare la niveluri ridicate, se arată în Raportul BNR pentru anul 2022, publicat astăzi de banca centrală, după ce acesta a fost analizat şi aprobat în şedinţa din 26 iunie de membrii Consiliului de Administraţie.

"Pe ansamblul anului 2022, ecartul negativ dintre dinamica exporturilor şi cea a importurilor de bunuri - în contextul capacităţii insuficiente a producţiei autohtone de a acoperi absorbţia internă, precum şi al evoluţiei nefavorabile a raportului de schimb - a determinat adâncirea cu circa 9 miliarde euro a dezechilibrului comercial şi majorarea deficitului de cont curent la nivelul de 9,3% din PIB (al doilea ca dimensiune din UE). În consecinţă, deşi fluxurile negeneratoare de datorie au consemnat o evoluţie ascendentă - pe fondul intrărilor nete substanţiale sub forma participaţiilor la capitalul companiilor ISD (inclusiv reinvestirea profiturilor) şi al intensificării absorbţiei de fonduri europene destinate investiţiilor -, gradul de acoperire a deficitului de cont curent asigurat de acestea a coborât la 52,1%", se precizează în documentul citat.

Specialiştii BNR menţionează, în ceea ce priveşte poziţia fiscală, că ţara noastră rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii încă din 2019 de către deficitul bugetului general consolidat a plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. "Recomandarea iniţială a Comisiei Europene viza corecţia deficitului excesiv până la finele lui 2022, însă consecinţele macroeconomice şi fiscale excepţionale determinate de pandemie au condus la revizuirea acesteia în iunie 2021, noul termen limită fiind finele anului 2024. În 2022, deficitul bugetului general consolidat, măsurat conform metodologiei SEC 2010, s-a diminuat cu 0,9 puncte procentuale, nivelul atins, de 6,2 la sută din PIB, corespunzând ţintei din Programul de convergenţă 2022-2025. Această reducere a reflectat în principal îmbunătăţirea poziţiei ciclice a economiei în condiţiile expansiunii robuste din 2022, doar o treime din ajustare fiind de natură structurală (potrivit evaluării Comisiei Europene). Este esenţial ca procesul de consolidare fiscală să continue, iar componenta sa structurală să devină mai consistentă în 2023, dat fiind că este anticipată încetinirea ritmului de creştere economică", se mai spune în Raportul anual al BNR.

• Inflaţie dublă la finalul anului 2022 comparativ cu anul 2021

Documentul aminteşte că vârful ciclului inflaţionist a fost atins în luna noiembrie 2022, după care ritmul de creştere a preţurilor de consum s-a înscris pe o traiectorie descendentă.

"Rata anuală a inflaţiei a încheiat anul 2022 la nivelul de 16,37% (faţă de 8,19% în decembrie 2021), majorarea acesteia având loc în condiţiile unei suite de şocuri de natura ofertei - asociate impactului războiului din Ucraina asupra cotaţiilor materiilor prime, precum şi anului agricol nefavorabil -, transmisia presiunilor în preţurile de consum fiind facilitată de excedentul de cerere agregată din economie. După accelerarea considerabilă din primul semestru, avansul inflaţiei s-a temperat semnificativ în a doua parte a anului 2022, date fiind corecţiile descendente ale cotaţiilor materiilor prime, măsurile administrative de protejare a consumatorilor, manifestarea unor efecte statistice şi, nu in ultimul rând, influenţa acţiunilor de întărire a politicii monetare. În primele patru luni ale anului 2023, rata anuală a inflaţiei s-a redus considerabil, ajungând la 11,23% în aprilie 2023, în special pe fondul descreşterii semnificative a dinamicilor preţurilor carburanţilor şi energiei electrice, în acest ultim caz având loc şi un puternic efect de bază. În ceea ce priveşte rata anuală a inflaţiei de bază (care elimină din IPC preţurile administrate, pe cele volatile, precum şi pe cele ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice), aceasta a ajuns la 14,6% în decembrie 2022 (faţă de 4,7% în decembrie 2021). La evoluţia sa ascendentă au contribuit mai ales creşterea preţurilor materiilor prime agroalimentare, energiei şi transportului, precum şi blocajele care au intervenit în lanţurile de producţie şi aprovizionare. Totodată, rezilienţa cererii pe anumite segmente, ponderea însemnată deţinută de produsele alimentare în coşul de consum aferent inflaţiei de bază şi majorarea consistentă a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt au potenţat transmiterea presiunilor acumulate la nivelul costurilor în preţurile finale. Tendinţa ascendentă a ratei anuale a inflaţiei de bază s-a inversat însă în primele luni ale anului 2023, indicatorul coborând în aprilie la 13,9%; determinanţii evoluţiei vizează, în esenţă, diminuarea influenţei factorilor responsabili în anul precedent de traiectoria pronunţat crescătoare (detensionarea pieţelor de energie şi produse agroalimentare, ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste)", se specifică în raport.

• Majorarea ratei dobânzii de politică monetară - singura măsură viabilă pentru controlarea inflaţiei

Contextul macroeconomic complicat al anului 2022 a determinat reacţii consecutive şi atent dozate ale instrumentelor politicii monetare, vizând ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi prevenirea declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum, eventual printr-o spirală salarii-preţuri, mai arată specialiştii băncii centrale care susţin că BNR a avut în vedere necesitatea stimulării economisirii.

"Rolul principal în adecvarea condiţiilor monetare din perspectiva readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară a revenit celor nouă majorări succesive ale ratei dobânzii de politică monetară din intervalul ianuarie 2022 - ianuarie 2023, în urma cărora nivelul acesteia a crescut de la 1,75% la 7%. Acestea au fost însoţite de majorarea în mod corespunzător a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente începând cu luna februarie 2022, după ce în intervalul noiembrie 2021 - ianuarie 2022 BNR a extins în doi paşi coridorul ratelor dobânzilor facilităţilor permanente la amplitudinea standard de ±1 punct procentual. Un rol important în ajustarea conduitei politicii monetare l-a avut administrarea adecvată a lichidităţii de pe piaţa monetară, alături de menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit la nivelurile în vigoare, de 8% şi, respectiv, 5%", precizează documentul citat.

• Majorarea PIB în 2022, datorată creşterii consumului cu 5,3%

Acesta mai arată că înregistrarea anul trecut a majorării Produsului Intern Brut a fost susţinută în principal de consumul populaţiei, care s-a majorat cu 5,3%, chiar şi în condiţiile nefavorabile create de creşterea accelerată a preţurilor (ca urmare a saltului abrupt al cotaţiilor pe pieţele de energie şi materii prime agricole), de înăsprirea condiţiilor de finanţare şi de incertitudinea ridicată generată de războiul din Ucraina. Impactul acestora a fost contrabalansat de măsurile guvernamentale de protejare a consumatorilor, de orientarea populaţiei către strategii de tip downtrading sau către achiziţii din magazine de tip discount, de afluxul de imigranţi în urma izbucnirii războiului din Ucraina, precum şi de încetarea în luna martie a stării de alertă instituite în contextul pandemiei. O susţinere importantă a fost oferită creşterii economice şi de investiţii, aportul principal aparţinând lucrărilor de construcţii, mai ales celor de natura clădirilor nerezidenţiale şi a obiectivelor inginereşti.

Raportul reliefează că în primele trei trimestre ale anului 2022, în contextul tensiunilor generate de izbucnirea conflictului armat din Ucraina, banca centrală a exercitat un control ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; pe acest fond, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au accentuat puternic trendul ascendent şi s-au menţinut apoi considerabil deasupra ratei dobânzii de politică monetară. Cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil în prima parte a anului, iar ulterior moneda naţională a tins să se aprecieze faţă de euro, în principal pe fondul ameliorării sentimentului pieţei financiare internaţionale şi a percepţiei de risc asupra regiunii; în acelaşi sens a acţionat creşterea atractivităţii relative a plasamentelor în monedă naţională, inclusiv ca urmare a restrângerii diferenţialului ratelor dobânzilor faţă de celelalte ţări non-euro din Europa Centrală şi de Est. În aceste condiţii, leul s-a apreciat pe ansamblul anului 2022 cu 0,5% în raport cu euro (pe baza valorii medii a cursului de schimb din luna decembrie, faţă de aceeaşi lună a anului 2021).

"Abordarea de ansamblu promovată de banca centrală a prevenit o deteriorare şi mai severă a evoluţiei dinamicii preţurilor de consum. De altfel, România şi-a îmbunătăţit în 2022 poziţia în clasamentul descrescător al inflaţiei medii IAPC la nivelul UE, locul al nouălea ocupat în luna decembrie - cu un nivel al indicatorului de 12% - plasând-o într-o postură mai favorabilă faţă de alte state membre din regiune şi din zona baltică (Slovacia, Bulgaria, Polonia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania şi Estonia). Totodată, conduita politicii monetare a BNR a creat premisele înscrierii ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie descrescătoare la finele anului 2022, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mai lung, în condiţiile continuării creşterii robuste a economiei", se arată în raport.

• Riscuri sistemice generate de criza energetică, războiul din Ucraina şi dezechilibrele economice

Documentul citat consemnează pentru anul trecut o consolidare a nivelului rezervelor internaţionale ale României. Astfel, la 31 decembrie 2022, acestea însumau 52,3 miliarde euro, în creştere cu 6,5 miliarde euro faţă de sfârşitul anului 2021, în principal ca urmare a majorării rezervelor valutare (până la 46,6 miliarde euro). Rezerva de aur a fost de 103,6 tone, dintre care 61,2 tone aflate în custodie la Banca Angliei. În ceea ce priveşte riscurile sistemice la adresa stabilităţii financiare din România care s-au situat în anul 2022 la un nivel sever, acestea au fost generate de criza energetică, războiul din Ucraina şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca urmare a evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale, notează specialiştii BNR. Ei arată că alte riscuri sistemice importante, dar de intensitate mai scăzută, sunt cel determinat de întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), şi, respectiv, cel de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

Într-un context marcat de astfel de riscuri, este important de subliniat faptul că poziţia prudenţială a sectorului bancar din România este una adecvată. Rata solvabilităţii acestuia s-a situat în decembrie 2022 la nivelul de 23,4%, cu 4,4 puncte procentuale peste media UE.

"Potrivit rezultatelor exerciţiului de testare la stres a solvabilităţii care a acoperit orizontul de timp 2022-2024, sectorul bancar din România este bine poziţionat pentru a face faţă provocărilor unui mediu macroeconomic nefavorabil, caracterizat de incertitudini ridicate. Chiar şi în aceste condiţii, băncile ar avea, în general, capacitatea de absorbţie a pierderilor fără a afecta semnificativ fondurile proprii, ca urmare a unei eficienţe operaţionale adecvate. Pe fondul unei structuri bilanţiere orientate către active lichide, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate LCR s-a situat la finalul anului 2022 la nivelul de 209,2%, superior mediei europene", se menţionează în Raportul anual al BNR.

În ceea ce priveşte evoluţia indicatorilor relevanţi pentru măsurarea calităţii activelor, rata creditelor neperformante şi-a continuat în 2022 tendinţa de ameliorare, ajungând la 2,7% la finele anului (comparativ cu 3,4 la sută în decembrie 2021), plasând, pentru prima dată din această perspectivă, sectorul bancar românesc în categoria de risc scăzut, iar gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante se menţine adecvat, nivelul atins în decembrie 2022 (65,5%) fiind cel mai ridicat consemnat într-o ţară din UE. Plasarea, pentru al doilea an consecutiv, a dinamicii anuale a creditului acordat de către bănci sectorului privat pe palierul cu două cifre (12,1% în 2022, în termeni nominali) s-a datorat ritmului alert al creditării companiilor nefinanciare (18,8%), la care a contribuit şi continuarea programelor guvernamentale de sprijinire a acestora. Creditul acordat populaţiei a înregistrat o majorare mai lentă (4,3%), pe fondul înăspririi condiţiilor de finanţare, al creşterii preţurilor, dar şi al sporirii incertitudinilor în noul context geopolitic şi economic.