Raport: Cele mai sărace ţări din lume, lovite de datorii record şi de vulnerabilitate la crize

Raportul Băncii Mondiale evidenţiază provocările imense cu care se confruntă cele mai sărace ţări din lume. Fără sprijin internaţional major şi reforme economice interne, aceste economii rămân extrem de vulnerabile la crize şi dezastre naturale, ceea ce face urgentă mobilizarea de fonduri şi eforturi pentru a susţine dezvoltarea lor pe termen lung.

Un raport recent al Băncii Mondiale arată o situaţie alarmantă pentru cele mai sărace 26 de ţări din lume, care găzduiesc 40% dintre persoanele cele mai afectate de sărăcie. Aceste economii au atins cel mai ridicat nivel al datoriilor din ultimii 18 ani şi se confruntă cu o vulnerabilitate accentuată la dezastre naturale şi crize, ceea ce a dus la o înrăutăţire a situaţiei economice, arată Reuters.

• Regres semnificativ în lupta împotriva sărăciei

Conform raportului, aceste ţări, cu venituri pe cap de locuitor sub 1.145 de dolari anual, au regresat în eforturile de eradicare a sărăciei extreme, în ciuda revenirii economice observate în alte părţi ale lumii după pandemia de COVID-19. În medie, aceste economii sunt mai sărace decât în perioada de dinaintea pandemiei, în timp ce restul lumii şi-a reluat, în mare parte, creşterea economică. Publicat înainte de reuniunile anuale ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional la Washington, raportul subliniază nevoia urgentă de finanţare pentru a sprijini ţările cele mai sărace. Banca Mondială vizează strângerea a 100 de miliarde de dolari pentru Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA), fondul destinat celor mai sărace economii.

• Dependente de finanţare externă şi ameninţate de datorii

Aceste ţări se bazează tot mai mult pe granturile şi împrumuturile oferite de IDA, având în vedere că accesul la finanţare de pe pieţele internaţionale este extrem de limitat. Cu o datorie medie ce reprezintă 72% din PIB, jumătate dintre aceste economii sunt deja fie în situaţii de îndatorare critică, fie la un risc ridicat de a ajunge în astfel de situaţii. Majoritatea ţărilor analizate, cum ar fi Etiopia, Ciad şi Congo, se află în Africa Subsahariană, dar raportul include şi state precum Afganistan şi Yemen, unde conflictele armate şi instabilitatea socială continuă să împiedice dezvoltarea şi investiţiile.

• Crize multiple, de la conflicte la dezastre naturale

Raportul scoate în evidenţă faptul că două treimi dintre aceste ţări sunt afectate de conflicte armate sau instabilitate instituţională, ceea ce le face vulnerabile în faţa fluctuaţiilor economice globale şi a dezastrelor naturale. Aceste ţări se bazează preponderent pe exportul de mărfuri, ceea ce le expune la cicluri economice volatile. Dezastrele naturale au avut un impact devastator asupra acestor economii. Între 2011 şi 2023, dezastrele naturale au provocat pierderi economice anuale de 2% din PIB, de cinci ori mai mari decât media ţărilor cu venituri mici şi mijlocii. Această realitate subliniază nevoia de investiţii substanţiale pentru a ajuta aceste ţări să devină mai rezistente în faţa unor astfel de crize.

• IDA, "colacul de salvare"

Economistul şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill, a subliniat rolul critic pe care l-a jucat IDA în menţinerea pe linia de plutire a acestor economii fragile. "Într-o perioadă în care o mare parte a lumii s-a îndepărtat pur şi simplu de ţările cele mai sărace, IDA a fost colacul lor de salvare", a declarat Gill. În mod normal, fondurile IDA sunt realimentate la fiecare trei ani prin contribuţii din partea ţărilor care deţin acţiuni la Banca Mondială. În 2021, s-a strâns o sumă record de 93 de miliarde de dolari, iar preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, îşi propune să depăşească acest prag, ţintind promisiuni de peste 100 de miliarde de dolari până la data de 6 decembrie 2024.

Raportul recomandă ca aceste ţări să depună eforturi pentru a-şi îmbunătăţi situaţia economică prin măsuri interne, în special prin reformarea sistemului fiscal. Un sector informal extins, care operează în afara sistemului fiscal, reduce capacitatea acestor economii de a colecta venituri. Astfel, simplificarea înregistrării contribuabililor, administrarea fiscală eficientă şi îmbunătăţirea cheltuielilor publice sunt măsuri esenţiale pentru a crea un cadru de dezvoltare mai sustenabil. Raportul Băncii Mondiale evidenţiază provocările imense cu care se confruntă cele mai sărace ţări din lume. Fără sprijin internaţional major şi reforme economice interne, aceste economii rămân extrem de vulnerabile la crize şi dezastre naturale, ceea ce face urgentă mobilizarea de fonduri şi eforturi pentru a susţine dezvoltarea lor pe termen lung.