RAPORT PRIVIND RISCURILE PENTRU ECONOMIA GLOBALĂ ÎN 2022 De la prăbuşirea pieţelor bursiere la foamete în Europa şi război în Asia

Economia globală şi-a revenit puternic din recesiunea provocată de lockdown datorită trilioanelor de dolari şi de euro pompaţi în sistemul financiar mondial, însă aceleaşi trilioane au cauzat mai multe probleme adiacente, care vor rămâne cu noi şI anul viitor. Specialiştii publicaţiei britanice The Economist au realizat un raport care schiţează zece scenarii ce ar putea să se materializeze şi care ar avea efecte asupra creşterii economiei globale şi asupra evoluţiei puternicelor presiuni inflaţioniste cu care ne confruntăm în prezent, inclusiv în România.

The Economist Intelligence Unit (EIU) se aşteaptă ca, per total, redresarea economică post-pandemie să continue în 2022, cu o creştere a PIB-ului global de 4,1%. "Cu toate acestea, redresarea va masca diferenţe mari de ritm economic între diferitele regiuni ale lumii. Suplimentar, la acest scenariu de bază monitorizăm o serie de scenarii care ar putea deraia redresarea post-pandemie şi care ar putea avea efecte asupra operaţiunilor globale ale business-urilor", arată EIU.

Analiştii consultaţi de ziarul BURSA consideră că riscul principal la adresa economiei globale şi locale este inflaţia. Aceştia notează că România se confruntă cu multiple vulnerabilităţi care accentuează într-o anumită măsură şocurile externe, iar pentru 2022 nu se întrevede o inversare a tendinţei de creştere a inflaţiei, ci urmează o perioadă în care în România nu va realiza vreun progres structural.

• Înrăutăţirea relaţiilor dintre SUA şi China

Înrăutăţirea relaţiilor bilaterale dintre Statele Unite şi China ar putea forţa o decuplare pe continente a economiei globale, conform EIU. SUA şi China se luptă să-şi extindă/apere sferele de influenţă, iar administraţia Biden încearcă să convingă partenerii să pună pună presiune la comun asupra Chinei. Asta înseamnă impunerea de bariere în zone precum comerţ, tehnologie, finanţe şi investiţii, dar şi aplicarea de sancţiuni, forţând unele ţări (Singapore de exemplu) şi companii să aleagă una din cele două ţări.

"În ciuda faptului că această strategie este aplicată în mod special în zona de tehnologie, există riscul ca ea să fie extinsă în zona industrială sau în sectoare ce depind de consumatori. Într-un scenariu extrem, asta ar putea duce la o diviziune a ţărilor partenere SUA şi a ţărilor partenere Chinei, dacă postura neutră devine problematică din punct de vedere economic. O separare completă a economiei globale ar forţa companiile să opereze două lanţuri de aprovizionare cu standarde tehnologice diferite. Implementarea reţelelor de telecomunicaţii 5G ar putea fi întârziată în unele ţări, iar sancţiunile pe care le-ar aplica China ar crea noi incertitudini în jurul comerţului global şi al investiţiilor bilaterale", arată raportul.

• O întărire neaşteptat de rapidă a politicilor monetare duce la o prăbuşire a pieţelor bursiere din SUA

Problemele de pe lanţurile de aprovizionare, preţurile mai mari la energie, politicile monetare ultra-relaxate şi revenirea economiei reale au contribuit la o creştere abruptă a inflaţiei din SUA în 2021, iar în ciuda faptului că mulţi dintre aceşti factori se vor ameliora pe fondul găsirii unui echilibru între cerere şi ofertă - indicând că presiunile inflaţioniste nu vor rămâne la fel de puternice în perioada următoare - ei oferă motive Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) să întărească gradual politica monetară, în primă fază prin reducerea achiziţiilor de active prin care pompează lichiditate în economia financiară mondială.

"Cu toate acestea, dacă o întărire lentă şi semnalată din timp a politicii monetare nu reuşeşte să producă o decelerare a inflaţiei pe termen mediu, o creştere a dobânzilor pe la mijlocul lui 2022 ar putea fi necesară. Având în vedere că evaluările companiilor sunt mai ridicate în prezent decât în crahurile din 1929 şi 2007-2008, o majorare accelerată a dobânzilor ar putea iniţia o ajustare abruptă a pieţelor bursiere. Numărul mare de investitori de retail activi în piaţă înseamnă că o scădere a preţurilor activelor bursiere va avea efecte asupra cheltuielilor de consum, posibil întrerupând redresarea economică a SUA şi riscând producerea unei recesiuni", potrivit raportul EIU.

• O prăbuşire a sectorului de real-estate din China conduce la o încetinire abruptă a economiei

Gigantul imobiliar Evergrande, al doilea jucător de pe piaţa de real-estate din China, a ratat câteva plăţi scadente în ultimele săptămâni şi are în continuare o datorie totală de peste 300 de miliarde de dolari. Având în vedere dimensiunile Evergrande în piaţa imobiliară chineză şi expunerea acestui sector în economia Chinei (circa o treime din PIB), un default al Evergrande reprezintă un risc serios de contagiune. Statul chinez controlează îndeaproape pieţele financiare locale şi rămâne de văzut cât de dornice vor fi autorităţile să salveze Evergrande dacă compania va intra în dificultăţi şi mai mari. De menţionat că banca centrală din China a injectat peste 1 trilion de yuani în sistemul financiar pentru a preîntâmpina probleme de lichiditate.

Multe alte companii chineze din sectorul imobiliar, de dimensiuni mai mici, sunt însă în situaţii similare cu cea a Evergrande, care şi-a accelerat creşterea prin supraîndatorare. Dacă încrederea din sectorul imobiliar se înrăutăţeşte ar putea exista incapacităţi de plată în lanţ în sectorul de real-estate din China care ar fi mult mai dificil de gestionat. S-ar ajunge la un colaps al preţurilor imobiliare şi la o contractare severă a investiţiilor, guvernul chinez fiind nevoit să salveze mai departe atât băncile care au împrumutat sectorul imobiliar cât şi să acorde ajutor multor gospodării.

• Condiţiile monetare mai restrictive ar putea deraia recuperarea din pieţele emergente

Presiunile inflaţioniste ce provin din preţurile mari a multor materii prime au dus deja la decizii de majorare a dobânzilor în mai multe pieţe emergente importante, printre care Brazilia, Mexic, Rusia, dar şi în multe ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est. Într-un context de îndatorare masivă ca urmare a recesiunii provocate de pandemie, normalizarea dobânzilor pentru state va duce la un cost mai mare de refinanţare pentru guverne, care mai departe ar putea conduce la consolidări fiscale mult prea agresive şi ulterior la o încetinire puternică a revenirii economiilor emergente.

O creştere abruptă a yield-urilor la bondurile americane în următoarele luni ar putea creşte primele de risc pentru multe pieţe emergente, lăsându-le vulnerabile la scăderi bruşte de intrări de capitaluri. Riscurile sunt mai ridicate pentru ţările în care îndatorarea în valută este în mod special ridicată, exemple fiind Argentina şi Turcia, unde ar putea avea loc noi crize financiare.

• Apariţia de noi variante de Covid rezistente la vaccin

Viteza campaniilor de vaccinare a fost şi este principala variabilă din spatele estimărilor economice pentru multe ţări, iar un risc major pentru redresarea economiei globale este apariţia de noi variante, mai agresive şi rezistente la vaccin, ale virusului SARS-CoV-2. În ciuda faptului că în Vest şi în ţările cu rate de vaccinare de peste 80% se vorbeşte despre finalul pandemiei, apariţia unor noi valuri agresive de Covid-19 ar putea putea da peste cap multe aşteptări şi estimări de business.

• Tulburări sociale şi conflicte geopolitice

Având în vedere efectele negative ale pandemiei asupra calităţii vieţii şi a nivelurilor de trai, dar şi majorările de preţuri şi problemele de pe lanţurile de aprovizionare, apariţia unor tulburări sociale majore este posibilă inclusiv în ţări cu tradiţia stabilităţii precum cele din Vest sau în ţări cu regimuri autocratice. Ţările cu tensiuni politice şi sociale majore sunt în mod special supuse acestui risc, în categoria asta intrând şi România.

În ceea ce priveşte conflictele geopolitice, acestea au trecut într-o perspectivă secundară odată cu depunerea jurământului de către noul preşedinte american Joe Biden. În ciuda acestui fapt, înrăutăţirea relaţiilor dintre China şi Taiwan ar putea duce la o agresiune sau la un accident militar în Strâmtoarea Taiwan, care desparte ţara de China continentală. Un conflict militar între cele două ţări ar trage în joc şi Statele Unite având în vedere atât angajamentul guvernului american de a sprijini Taipei-ul cât şi faptul că SUA au deja trupe militare în Taiwan. De asemenea, Australia şi Japonia ar putea fi şi ele obligate să intervină şi să apere Taiwanul.

Preşedintele Taiwanului Tsai Ing-wen a respins până acum ideea că Taipei-ul ar putea să-şi declare independenţa, însă relaţiile insulei cu China au început să se înrăutăţească în ultima vreme odată cu începerea unei colaborări mai puternice între Taipei şi Washington. De menţionat că Taiwan este cel mai mare producător de semiconductori din lume, chip-uri pe care se bazează mare parte din producţia globală de produse electronice.

• Înrăutăţirea relaţiilor UE-China, riscul unei secete severe şi războiul cibernetic

Un alt risc major luat în calcul de către EIU este înrăutăţirea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi China. UE a impus în luna martie sancţiuni asupra unor oficiali chinezi din cauza abuzurilor din regiunea chineză Xinjiang, unde minoritatea uyghură este "reeducată" în lagăre de concentrare, iar China a răspuns cu aceeaşi monedă, chiar aplicând sancţiuni asupra unor europarlamentari. Într-un scenariu al unor noi tensiuni diplomatice, companiile europene care operează în China ar putea avea de suferit şi ar putea fi interzise de pe această piaţă.

Totodată, seceta din 2020 a fost una severă care a redus puternic producţia agricolă a UE, iar modelele climatice folosite de institute de cercetare şi autorităţi europene indică faptul că secetele vor deveni mai frecvente în Europa pe viitor şi posibil să devină chiar mai sincronizate la nivel mondial. De asemenea, multe ţări s-au confruntat cu valuri intense de căldură şi cu incendii devastatoare de vegetaţie în ultimii ani, iar fenomenele meteo extreme reprezintă un alt risc.

EIU mai trece în revistă şi riscul unui război cibernetic continuu între state, un conflict care s-ar putea intensifica periodic şi subit şi care ar produce probleme majore în infrastructura economică a unor ţări.

Raportul EIU conţine şi un sondaj realizat cu contribuţia mai multor companii şi analişti care identifică ca principal risc cu şanse mari de materializare decuplarea economiei globale ca urmare a înrăutăţirii relaţiilor dintre SUA şi China. Pe locul doi se află prăbuşirea pieţelor bursiere americane pe fondul unei întăriri prea rapide a politicilor monetare de către Fed, iar pe locul al treilea ca risc major cu potenţial de materializare se află prăbuşirea pieţei imobiliare din China.

• ADRIAN VASILESCU, CONSULTANT DE STRATEGIE ÎN BNR: "Pericolul numărul unu este inflaţia"

"Banca Naţională nu poate să strângă inutil şurubul politicii monetare şi nici nu poate să lase o relaxare prea mare"

"Dobânda de politică monetară este real-negativă şi va rămâne real-negativă"

Cel mai mare risc pentru economia globală şi locală este inflaţia, consideră Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). Acesta punctează că marile bănci centrale au început să vorbească inclusiv despre stagflaţie. Adrian Vasilescu ne-a declarat: "Politica monetară este şi ea dependentă. Riscul numărul unu din punctul meu de vedere este inflaţia, cu perspectivele ei şi anticipaţiile ei. Deja au apărut voci săptămâna trecută care au vorbit pe plan global despre hiper­inflaţie, nu mai vorbesc de faptul că Nourile Roubini vorbeşte de stagflaţie de aproape un an, iar acum au început şi marile bănci centrale să pronunţe cuvântul stagflaţie.

Deci, din punctul meu de vedere, pericolul numărul unu şi riscul numărul unu, în această perioadă, pe plan global, este inflaţia. Cred că şi în plan intern este la fel, având în vedere că această inflaţie este determinată de factori sau are cauze, în România ca pe toată planeta, care nu răspund la intervenţiile politicii monetare. Pentru că nu este o inflaţie generalizată, cum scrie în definiţie. Definiţia din carte este creşterea generalizată a preţurilor de consum. Nu este aşa inflaţia aceasta, nici la noi şi nici în lume. Este o inflaţie determinată de un grup restrâns de factori, dar un grup restrâns de factori cu foarte mari influenţe în pieţele de consum, cu ponderi mari în sistemul preţurilor şi anume electricitatea, gazele naturale, combustibilii, având ca numitor comun preţul petrolului care este foarte mare".

Potrivit sursei citate, politicile monetare nu pot să influenţeze şi să combată aceşti factori, nici dacă Fed-ul şi Banca Centrală Europeană ar urca dobânda de politică de politică monetară la 10%. Vasilescu a vorbit şi despre alte riscuri care grevează perspectiva României, dar şi despre elementele lipsă din ţara noastră.

"Mai mult decât atât, în minuta şedinţei de politică monetară a BNR din 5 octombrie se face chiar precizarea că intervenţii ale politicii monetare împotriva acestor cauze ar putea să fie chiar contraproductive, adică să influenţeze negativ creşterea economică. În condiţiile acestea, cu ce ne mai confruntăm: cu deficitele. Din păcate, în România, dacă începem să măsurăm deficitele, începem de la deficitul de autostrăzi, de la deficitul de capital în companii şi în toată economia. (...) Sunt vreo 600.000 de companii care depun bilanţ la Ministerul Finanţelor şi lor li se adaugă 7 milioane de gospodării ale populaţiei, asta este economia României. Dar noi neglijăm acest fapt şi nici nu facem mare lucru pe această ramură a economiei naţionale care înseamnă 7 milioane de gospodării ale populaţiei. Activitatea economică în aceste gospodării se restrânge la lucrări agricole, câteva mici lucrări de producţie casnică şi vedem cum acesta este marele deficit al României: în gospodăriile populaţiei veniturile sunt pe un palier îngust care cuprinde toată ponderea de venituri şi anume salariile şi pensiile. Parcă am fi în vechiul regim. Dar nu, suntem în capitalism. De altfel, profesorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Băncii Naţionale, a şi scris o carte care a apărut în toamna aceasta, este în librării, «Capitalism şi capitalişti fără capital în România»", a arătat Adrian Vasilescu.

Potrivit acestuia, şocul energetic actual cu care se confruntă România nu se aseamănă cu cel din anii 1970: "Nu am ajuns acolo. Atunci au fost două şocuri puternice care au schimbat pur şi simplu harta economiei. A fost în primul rând şocul pe barilul de 3 dolari. Acum vorbim de 100 de dolari barilul, iar atunci era 3 dolari. Industria petrochimică a fost făcută fără să se gândească (Nicolae) Ceauşescu însă că s-ar putea schimba situaţia şi era o industrie petrochimică care prelucra 30 de milioane de tone de petrol pe an. Au fost două şocuri care au însemnat, în primul val, în 1973, o creştere de la 3 dolari la vreo 11-12 dolari pe baril, iar şocul din 1978 a ridicat barilul până la 60 de dolari. Asta a schimbat toată economia Europei, nu mai vorbim de economia României care atunci când s-a terminat criza asta, în 1981, a şi intrat în încetare de plăţi. Nu suntem deci acolo", a spus oficialul BNR.

"Stimulii monetari trebuie întrerupţi gradual, pentru a nu se produce o nouă criză globală"

Adrian Vasilescu a mai spus că stimulii monetari trebuie întrerupţi gradual pentru a nu se produce o nouă criză globală.

"Problema este una de stimul economic. Discută lumea ce se întâmplă cu aceşti stimuli economici, foarte multe voci spun că dacă îi întrerupem brusc s-ar putea să (se) producă o criză globală. Ei trebuie întrerupţi (gradual), la fel ca orice factor economic care este în schimbare. Schimbările bruşte în sus sau în jos nu fac bine economiei. Nici stimulii aceştia nu pot fi opriţi deodată. Dar, pe urmă, să nu provocăm restricţii activităţii economice. Şi acesta este un factor principal. Datoriile publice, din nou, sunt un alt factor. Iar noi, în România, avem probleme cu datoria publică, toată lumea are. Noi, de bine de rău, cu datoria publică suntem sub pragul maxim de 60% din PIB cu vreo 10 procente, suntem în jur de 50%. Încă stăm bine, dar stăm rău din alt punct de vedere: că este o creştere rapidă şi este o tendinţă de creştere. Adică de câţiva ani tot în creştere mergem şi bineînţeles că trebuie să fim atenţi să nu ne trezim peste 60%", a afirmat Vasilescu.

Cu privire la ciclul de majorare a dobânzilor din România, acesta a spus că Banca Centrală se va opri cu majorările de dobândă acolo unde va fi nevoie să se oprească şi când va fi necesar: "Atunci când va fi necesar şi acolo unde va fi necesar Banca Naţională va umbla la dobândă. Dar trebuie să înţelegem că inflaţia în momentul de faţă are următorul raport sau următoarea structură: din 6,3% inflaţia pe septembrie circa 4 procente sunt numai din gaze naturale, electricitate, combustibili şi tutun. Aceştia sunt patru factori şi numai 2,3% sunt (preţuri) de natură să fie influenţate de politica monetară. Aşa că Banca Naţională nici nu poate să strângă inutil şurubul şi nici nu poate să lase o relaxare prea mare. Trebuie să facă un dozaj teribil între stângerea şurubului şi relaxarea care trebuie lăsată pentru a sprijini creşterea economică".

Reprezentangtul BNR a mai arătat că dobânda de politică monetară este real-negativă şi va rămâne aşa ca urmare a strategiei BNR.

"Dobânda de politică monetară este real-negativă. Acesta este un lucru clar. Şi va rămâne real negativă pentru că, în ultima vreme, Banca Naţională, pe de o parte pentru a doza inflaţia şi pe de altă parte pentru a nu se depărta prea mult de peisajul internaţional, a mers cu dobânzi real negative de când a fost inflaţia de 5,41% în 2018. Este valul al cincilea inflaţionist, acum suntem la valul al şaselea de inflaţie, pornind de la 22 decembrie 1989. Suntem în valul şase de inflaţie şi al cincilea val a fost între 2017 şi 2019, cu un vârf de 5,41% în mai 2018. Atunci BNR a ridicat dobânda la 2,50%, deci cu mai puţin de jumătate de dobândă pentru că şi-a sprijinit politica de stăvilire a inflaţiei pe întregul arsenal al politicii monetare de care dispune Banca Naţională. Aşa mergem în continuare, pe aceeaşi strategie", a conchis Adrian Vasilescu.

• MIRCEA COŞEA, PROFESOR DE ECONOMIE: "Riscul principal pentru 2022 provine din faptul că nu au fost rezolvate problemele generate de criza pandemică"

"Nord Stream 2 va transforma Germania într-o forţă industrială şi mai puternică"

Riscul principal pentru 2022 provine din faptul că nu au fost rezolvate toate problemele generate de criza pandemică, consideră Mircea Coşea, profesor de economie. Acesta a trecut în revistă principalele riscuri la adresa economiei globale şi locale.

Coşea ne-a precizat: "Pentru 2022, din punctul meu de vedere, problema principală este că nu se vor rezolva toate problemele care au fost generate de criza pandemică.

Deşi s-a apreciat că vom avea o revenire puternică, nu am avut-o şi ritmul de revenire va fi mai mic pentru că sunt două elemente care din punctul meu de vedere afectează asta: în primul rând este inflaţia generată de autorităţile americane, o inflaţie generată ca să-şi plătească mai uşor datoriile pe care le-au făcut în timpul pandemiei, iar în al doilea rând este incapacitatea economiilor occidentale de a rezolva principala problemă a raporturilor cu zona Asia-Pacific şi anume relocarea capitalului din această zonă spre ţările de origine. Acest lucru, care ţinea de refacerea lanţului valoric, aducerea în ţările de origine a capitalului care a fost implantat în Asia, nu reuşeşte. Dovadă este criza microchip-urilor şi criza reţelelor de aprovizionare. Aceste două elemente vor continua să fie elemente negative în 2022".

Specialistul consideră că războiul comercial dintre Statele Unite şi China ar putea lua nişte aspecte mai violente, nu numai în domeniul economic, ci şi în cel militar.

"Nu mă refer neapărat la un război, dar vom avea nişte demonstraţii de forţă pe care China şi America şi le vor face pentru că războiul acesta care părea la început să fie favorabil Chinei nu mai este în prezent favorabil Chinei, iar Statele Unite îşi păstrează poziţia de leadership. China a preluat de la modelul capitalist - condus comunist - nişte elemente pe care nu le-a mai putut rezolva. Este nu numai această incapacitate de a valorifica investiţiile gigantice pe care le-a făcut, avem exemplul societăţii de construcţii Evergrande, dar şi incapacitatea Chinei de a transforma exportul din nou într-un motor al dezvoltării, iar aici apare şi această criză a lanţurilor şi reţelelor de aprovizionare unde au apărut probleme care ţin de incapacitatea pieţei interne chineze de a menţine un ritm înalt de dezvoltare. Nu i-a mers Chinei nici încercarea de a forma o zonă integrată Asia-Pacific. După încercarea pe care a avut-o în 2019, pandemia i-a blocat eforturile şi mă aştept la nişte demonstraţii de forţă în care vor fi orientate în principal politic, diplomatic şi economic, dar într-o oarecare măsură şi militar în direcţia Taiwan-ului. Lucrurile nu vor escalada, dar va fi principala formă de raport între Statele Unite şi China", a explicat Mircea Coşea.

Coşea: "2022 nu va aduce României niciun progres structural"

Potrivit alui Mircea Coşea, gazoductul Nord Stream 2 va transforma Germania într-o forţă industrială şi mai puternică: "Mai este un element care pentru mine, în 2022, va fi important şi anume crearea unui complex industrialo-energetic de o putere extraordinară care este raportul dintre Rusia şi Germania. Acest Nord Stream 2 va transforma Germania într-o forţă industrială şi mai puternică pentru că va primi, pe termen lung, gaz la un preţ mai mic decât celelalte ţări, deci îşi va mări competitivitatea în mod artificial prin preţul dat de Rusia. Deci în cadrul UE vor apărea anumite elemente de disconfort pe pieţe pentru că Germania va avea nişte avantaje pe care nici Franţa şi nici celelalte ţări nu le au".

Cu privire la România, Coşea a spus că 2022 nu va aduce României niciun progres structural.

"România este o ţară, după părerea mea, care trăieşte în ograda foarte mică a Uniunii Europene. România nu are o viziune extracomunitară, aşa cum au alte ţări. Deci noi ne axăm pe Uniunea Europeană, din punct de vedere economic, şi apare o contradicţie destul de importantă între raportul economic cu UE şi raportul militar cu Statele Unite ale Americii pentru că SUA au un raport militar cu România, dar din punct de vedere economic raportul este foarte slab. Deci va fi un joc foarte complicat pentru România în condiţiile în care nu prevăd că vom avea un guvern capabil să manevreze acest joc. Nu am rezolvat problemele structurale care riscăm să ne ducă în groapă. Problemele structurale importante nu se rezolvă prin PNRR, aşa cum cred unii, că PNRR-ul ne va scoate la lumină şi ne va face altfel decât suntem. Nu, noi avem o problemă structurală majoră, aceea că nu reuşim să ne dezvoltăm prin prelucrarea resurselor interne, mai ales agricole, adică să reducem importurile şi să scoatem în afara graniţelor investiţii ale capitalului românesc. Noi nu am ieşit în afara graniţelor. Sunt nişte intenţii foarte slabe pe care le-a avut Gruia Stoica sau alţii dar altfel este un capital închistat în această ogradă mică a Uniunii Europene şi a unei pieţe româneşti care nu poate să fie valorificată la maxim de capitalul nostru", a spus Mircea Coşea.

Acesta a adăugat: "Deci, pentru 2022, în România eu nu văd niciun fel de progres structural. Lucrurile se vor stabiliza în jos pentru că timpul trece dar guvernul nu lucrează. PNRR-ul va crea nişte condiţii de contradicţie politică foarte mari pentru că noi încă nu am înţeles care este sensul PNRR-ului. Încă se vorbeşte de nişte bani care vin de undeva şi noi îi folosim, dar defapt sunt nişte bani care sunt sub o condiţionalitate foarte dură, sunt un control foarte dur, şi pe proiecte, nu sunt ca să-i folosim cum vrem noi pe la primării sau pe la consiliile locale".

Specialistul nu crede că vom avea o stabilizare a inflaţiei din ţara noastră, în anul viitor: "Cred că cel puţin până la mijlocul anului viitor ne vom aştepta la o creştere a inflaţiei, nu cu un ritm foarte accelerat, dar la o creştere a preţurilor de consum. Nu se va stabiliza pentru că avem o inflaţie masivă pe energie şi pe materialele de construcţii, aceasta din urmă vine din exterior şi generează o inflaţie pe orizontală foarte mare. Intern nu putem să reducem importurile pentru că nu ne prelucrăm în ţară materiile prime, iar în general nu ne putem aştepta la un sprijin extraordinar de eficient al Băncii Naţionale în controlul inflaţiei pentru că şi ea are nişte limite. Nu poate să conducă prin politică monetară ceea ce defapt în România este structural. România are o economie care favorizează inflaţia, o economie de împrumut, de import. Nu cred că în viitoarele luni vom asista la o reducere a inflaţiei".

• AURELIAN DOCHIA, ANALIST ECONOMIC: "România este vulnerabilă la evenimentele internaţionale, iar la acestea se adaugă vulnerabilităţile noastre"

"Suntem dependenţi de finanţare externă an de an, avem un deficit extern şi un deficit bugetar mare de finanţat"

România este vulnerabilă la evenimentele internaţionale, la care se adaugă propriile noastre vulnerabilităţi, consideră analistul economic Aurelian Dochia. Acesta mai arată că riscul ca pieţele bursiere americane să aibă o cădere în 2022 este evident.

"Riscurile (din raportul The Economist) sunt corelate unele cu altele. De exemplu, acest conflict Statele Unite-China are reverberaţii în multe alte domenii, în lanţurile de aprovizionare care duc la creşterea inflaţiei, deci sunt corelate şi fără să fie clară o cauzalitate. Nu poţi să spui că din cauza asta cealaltă se întâmplă, ele au cam aceeaşi tendinţă în ultima perioadă şi e greu de spus care dintre ele va determina un şoc sau o schimbare bruscă pentru că de exemplu este foarte evident riscul ca pieţele americane să aibă o cădere. Dar momentul şi cauza exactă care va duce la această cădere este imposibil de prezis. Nu ştiu dacă o mişcare a Rezervei Federale va fi cea care va duce la o cădere a pieţelor sau dacă va fi un alt eveniment care să producă o panică şi să avem scăderi mari la preţurile activelor", a spus Dochia.

Legat de România, analistul a notat că ţara noastră este dependentă de finanţare externă an de an şi că reducerea riscurilor se face prin reducerea deficitelor: "Noi suntem vulnerabili la toate aceste evenimente internaţionale pe care nu le controlăm şi avem şi vulnerabilităţile noastre care accentuează riscurile care sunt legate în primul rând de faptul că avem nevoie de finanţare externă. Suntem dependenţi de finanţare externă an de an, avem un deficit extern mare de finanţat şi un deficit bugetar mare de finanţat. Norocul nostru este că s-ar putea ca acest program PNRR să rezolve o parte din problemele pe care le avem, pentru că sunt sume importante care pot fi atrase prin program, ceea ce acoperă din nevoile de finanţare, dar el este legat prin nişte condiţionalităţi şi nu ştiu în ce măsurăm vom reuşi să facem să se desfăşoare proiectele suficient de lin ca să putem absorbi fondurile. Dar vulnerabilităţi există".

Acesta consideră că s-ar putea să avem o surpriză pozitivă în privinţa deficitului bugetar de la finalul anului.

"Ce putem să facem este să ne protejăm prin reducerea deficitelor. Primul pas trebuie să fie în privinţa deficitului bugetar şi s-ar putea anul acesta să avem o surpriză bună în ceea ce priveşte deficitul bugetar, să încheiem (anul) cu mai puţin de 7% din produsul intern brut (PIB) pentru că până acum, cum a mers execuţia, semnele sunt bune şi acesta va fi un pas mare. Trebuie să facem ceva să reducem deficitul comercial şi aici cred că direcţia de devalorizare în care se îndreaptă leul exact asta face, răspunde acestei cerinţe", a spus Aurelian Dochia.

Potrivit acestuia, riscul politic este cel mai periculos pentru implementarea PNRR: "Pe de altă parte, însă, noi am avut astfel de momente politice tot timpul şi cumva am reuşit, de bine de rău, să le depăşim. În jurul PNRR-ului există un consens, toată lumea ştie că avem nevoie de banii aceştia, ştie că este un program important pentru România. Probabil că atunci când se va ajunge la măsurile concrete, la măsurile de reformă în administraţie publică şi în sistemul de pensii, atunci vor exista dispute (politice) şi s-ar putea să avem momente de sincopă în îndeplinirea obiectivelor".