RAPORT UNICREDIT: "Anticipăm o încetinire semnificativă a creşterii economice începând de anul acesta"

Creşterea economică ar putea încetini la 3,9% în 2018 şi la 3,5% în 2019, iar consumul va continua să fie principalul motor al creşterii, relevă raportul trimestrial al UniCredit, potrivit Agerpres.

Raportul informează: "Anticipăm o încetinire semnificativă a creşterii economice începând de anul acesta, la mai puţin de 4% atât în 2018, cât şi în 2019. Consumul va continua să fie principalul motor al creşterii datorită majorărilor salariale semnificative. În acelaşi timp, impactul negativ al creditării noi pe fondul condiţiilor financiare mai restrictive, impulsul fiscal redus şi efecte de bază negative (în special în agricultură) vor conduce la încetinirea economică. Inflaţia anuală ar putea atinge nivelul maxim de anul acesta în vară şi cel mai probabil se va tempera în T4 2018, dar va rămâne deasupra ţintei, în cea mai mare parte a anilor 2018 - 2019. Este foarte probabil ca BNR să majoreze dobânda de politică monetară de încă două ori anul acesta, în august şi în T4 2018".

Potrivit economiştilor băncii, creşterea economică încetineşte în România din cauza ritmurilor de creştere nesustenabile din 2016 - 2017. Aceştia susţin că încetinirea nu este surprinzătoare. O parte semnificativă a creşterii de anul trecut a fost bazată pe şocuri de ofertă (recolta excepţională), pe impulsul fiscal şi pe cel al creditului. Ambele se temperează deja. În acelaşi timp, mediul politic volatil nu este propice pentru reformele necesare accelerării creşterii potenţiale şi corectării dezechilibrelor macroeconomice.

Raportul mai arată: "Riscurile politice rămân semnificative. Încercarea majorităţii parlamentare de a schimba Codul Penal a atras atenţionări din partea instituţiilor europene. În luna iulie, Comisia de la Veneţia va emite un raport preliminar cu privire la slăbirea separaţiei puterilor în stat, urmat de o opinie privind modificarea Codului Penal pe 19 octombrie. Comisia Europeană le-a cerut autorităţilor române să aştepte opiniile Comisiei de la Veneţia înainte să adopte modificările legislative. În acelaşi timp, suspendarea preşedintelui şi riscul unor modificări legislative de amploare prin ordonanţe de urgenţă sau alte proceduri rapide sunt mult mai puţin probabile decât la începutul lunii iunie. Solidaritatea coaliţiei de guvernare va fi testată în cazul în care instituţiile Uniunii Europene se vor opune modificărilor legislative recente, însă această încercare de a limita independenţa justiţiei este puţin probabil să se concluzioneze fără o schimbare de guvern".

Economiştii susţin că, dat fiind programul electoral încărcat din perioada următoare, mixul politicilor macroeconomice ar putea continua să se deterioreze deoarece creşterea salariilor şi pensiilor va limita fondurile disponibile pentru alte tipuri de cheltuieli fis­cale. Cheltuielile de personal vor creşte cu aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB în 2018 faţă de 2017. Mai mult, Guvernul ia în calcul implementarea în 2019 - 2020 a tuturor majorărilor salariale planificate până în anul 2022.

Documentul transmite: "Această cheltuială suplimentară ar putea fi finanţată prin oprirea contribuţiilor la pensiile administrate privat din Pilonul II, care ar elibera fonduri de aproximativ 0,8% din PIB pe an. În cazul în care contribuţiile la Pilonul II al sistemului de pensii vor continua, Guvernul va întâmpina dificultăţi în acoperirea cheltuielilor suplimentare, deoarece gradul de colectare a impozitelor continuă să se deterioreze. Veniturile colectate din impozite indirecte s-ar putea diminua anul acesta cu 0,4 punc­te procentuale din PIB, în timp ce veniturile din impozite directe sunt estimate să scadă cu 1 punct procentual din PIB după ce impozitul pe salarii şi venit a fost redus de la 16% la 10%. Cu toate acestea, estimăm că deficitul bugetar se va încadra la limită în ţinta de deficit de 3% din PIB pentru anul aces­ta dacă execuţia bugetară, excluzând salariile, va fi similară celei din precedentul mandat al Ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici".

Conform raportului, încadrarea în ţintă poate fi realizată în principal prin reducerea altor cheltuieli spre finalul anului, cu excepţia cheltuielilor cu salariile. Colectarea TVA şi a taxelor vamale s-ar îmbunătăţi dacă s-ar urma exemplele de succes din regiune, însă "Ministerul Finanţelor Publice pare să aibă alte priorităţi". Una din ele este recuperarea impozitelor restante ale populaţiei - cuplate cu o amnistie fis­cală. Ele sunt estimate la 14-15 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,5% din PIB, dar vor avea doar una impact temporar. Mai îngrijorător este faptul că nu există un angajament de a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2019.

Economiştii băncii menţionează că deficitele bugetare mari sunt reflectate şi de deficitul contului curent, care ar putea atinge 4% din PIB anul acesta şi în 2019. Deoarece deficitul contului curent va fi acoperit doar parţial de investiţiile străine directe (ISD) şi de intrările de fonduri UE, România ar putea înregistra singura balanţă de bază extinsă negativă din UE în 2018-2019. Intrările de fonduri UE ar putea atinge doar 1% din PIB, atât în 2018, cât şi în 2019, existând riscul ca acestea să fie chiar mai mici.

Comisia Europeană a avertizat că există riscul unei proceduri de infringement care ar opri transferurile de la bugetul UE în cazul în care autorităţile care auditează proiectele finanţate din fonduri UE îşi vor pierde independenţa. Chiar dacă Guvernul a simplificat legislaţia pentru parteneriatul public privat, este posibil ca acest pas să nu fie suficient pentru a spori investiţiile deoarece diverse proiecte mari de infrastructură au fost anulate sau amânate.

Raportul mai arată: "Anticipăm o temperare a creşterii PIB la doar 3,9% în 2018 şi la 3,5% în 2019. În primul rând, creditarea încetineşte şi impulsul creditării ar putea deveni negativ în a doua jumătate a anului 2018. Dobânzile mai mari la creditele în lei, criteriile mai restrictive de creditare şi garanţiile mai mici acordate pentru creditele pentru locuinţe vor preveni accelerarea creditului acordat gospodăriilor populaţiei. În al doilea rând, investiţiile private ar putea fi afectate de mediul fiscal incert şi de majorarea rapidă a salariilor. În al treilea rând, este probabil ca recolta să fie mai slabă decât în 2017 deoarece lipsa precipitaţiilor limitează dezvoltarea culturilor de cereale. În al patrulea rând, impulsul fiscal va fi minim dacă guvernul nu majorează deficitul bugetar peste 3% din PIB. În cazul unei depăşiri a aces­tui nivel, estimăm că efectul cheltuielilor fiscale suplimentare asupra creşterii PIB va fi contrabalansat de creşterea dobânzilor, atât pentru sectorul privat, cât şi pentru stat".

Potrivit documentului, leul a avut o evoluţie mai favorabilă decât alte monede din Europa Centrală în perioada aprilie-iunie datorită suportului semnificativ acordat de BNR prin intervenţii valutare. Dat fiind faptul că leul are cele mai slabe fundamente din toate monedele cu curs de schimb liber din Uniunea Europeană, tendinţa de depreciere a acestuia ar trebui să se reia. Cel mai probabil acest lucru se va întâmpla doar dacă inflaţia se va apropia de intervalul din jurul ţintei (1,5% - 3,5%). Până atunci, BNR ar putea menţine cursul euro-leu sub 4,70, permiţând o depreciere mai puternică anul viitor, când efectul inflaţionist al politicii fiscale va fi mai redus. În 2019, cursul euro-leu ar putea oscila într-un interval cu limită superioară la 4,80 dacă inflaţia scade sub 3,5%.

"Anticipăm o creştere a inflaţiei anuale până la un vârf de 5,6% în iunie. Cursul de schimb stabil va compensa o parte din efectul preţului mai mare al petrolului asupra inflaţiei. Ne aşteptăm la reducerea inflaţiei anuale începând cu luna septembrie, favorizată de efecte de bază. Aproximativ 3 puncte procentuale din nivelul actual al inflaţiei sunt explicate de majorări ale taxelor şi ale preţurilor reglementate, cele mai multe dintre acestea fiind implementate în septembrie - decembrie 2017. Inflaţia totală ar putea atinge nivelul de 4,1% la finalul anului 2018, rămânând în afara intervalului ţintit de 1,5 - 3,5%. Reducerea inflaţiei spre nivelul de 3,5% ar putea fi încetinită anul viitor de creşterea inflaţiei de bază", se menţionează în raport.

De asemenea, economiştii susţin că, în acest context, BNR este în situaţia de a continua ciclul majorărilor dobânzii de politică monetară, însă presiunile politice şi creşterea ponderii creditelor cu întârzieri la plată ar putea limita creşterea dobânzii cheie la doar 50 de puncte de bază. O primă majorare a dobânzii de politică monetară ar putea avea loc în august, când BNR ar putea majora prognoza de inflaţie pentru 2018 - 2020. O nouă majorare cu 25 de puncte de bază ar putea urma în T4 2018.

Pe parcursul verii, cheltuielile bugetare limitate, plăţi mari de taxe şi plăţi de dividende făcute de întreprinderile de stat către buget ar putea conduce la un deficit de lichiditate pe piaţa interbancară. BNR ar putea limita acest deficit prin operaţiuni repo, dar doar dacă presiunile de depreciere asupra leului vor scădea.

Apetitul redus pentru risc al investitorilor în pieţe emergente şi intervenţiile de pe piaţa valutară au condus la rate mai mari ale dobânzilor interbancare. O reducere semnificativă a ratelor dobânzilor ROBOR este improbabilă în 2018 - 2019. BNR ar putea menţine dobânda de politică monetară nemodificată în 2019, date fiind încetinirea creşterii economice şi faptul că se apropie alegerile pentru Consiliul de administraţie al BNR.