Raport WWF: Doar 10 state membre UE au planuri pentru energie eoliană compatibile cu Acordul de la Paris

Deşi proiecţiile statelor membre sunt în mare parte în concordanţă cu noul obiectiv de 42,5% al Directivei privind energia din surse regenerabile (RED), aproape trei sferturi din ţările Uniunii, incluzând România, nu au proiectat un scenariu compatibil cu Acordul de la Paris (PAC) pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, conform unui raport al WWF, intitulat "Blowing in the Wind".

Potrivit sursei citate, în 2021, energia eoliană terestră a generat aproximativ 16% din energia electrică din România, dar există planuri ambiţioase pentru creşterea acestui procent şi pentru dezvoltarea energiei eoliane offshore. Marea Neagră este singura din UE care nu are turbine eoliene operaţionale, dar noile legislaţii privind energia eoliană offshore din România şi Bulgaria, însoţite de lansarea unor iniţiative precum Coaliţia pentru energie regenerabilă la Marea Neagră (BSREC), oferă speranţe de progres.

Conform Ministrului Energiei Sebastian Burduja, România ar trebui să aibă o lege pentru energie eoliana offshore până la sfârşitul anului, dar rămân obstacole substanţiale în implementarea proiectelor ambiţioase care prevăd posibilitatea instalării a 6.16 GW până în 2030, conform scenariului energetic Compatibil cu Acordul de la Paris (PAC). Absenţa planurilor spaţiale marine, a cadrelor de reglementare şi a accesibilităţii datelor şi colaborarea eficientă şi transparentă intersectorială şi transnaţională sunt doar câteva dintre provocările pe care le avem în România în acest moment.

"Ambiţiile statelor membre în ceea ce priveşte implementarea energiei eoliene sunt în mare parte în concordanţă cu noul obiectiv RED - cel puţin pe hârtie. Întrebarea este dacă vor fi capabile să le îndeplinească. Şi chiar să le depăşească, deoarece obiectivul UE de 42,5% este cu mult sub nivelul necesar pentru a limita încălzirea climei la 1,5°C", declară Arnaud Van Dooren, ofiţer de politici climatice şi energetice la Biroul de politici europene al WWF.

Anunţul recent al preşedintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, cu privire la un nou "Pachet eolian", făcut în timpul discursului său privind starea Uniunii Europene, a subliniat din nou necesitatea extinderii energiei eoliene şi a scos în evidenţă problemele cu care se confruntă acest sector. La începutul acestui an, UE a convenit asupra unei noi revizuiri a Directivei privind energia din surse regenerabile (RED), care include un obiectiv mai mare de 42,5% pentru ţinta de energie din surse regenerabile (RET). Această creştere implică faptul că statele membre vor trebui să îşi mărească, capacitatea de energie eoliană (în GW) de peste două ori până în 2030.

Cu toate că acest lucru ar reprezenta un pas în direcţia cea bună şi o oportunitate de a crea mii de noi locuri de muncă, este o creştere mare care va crea provocări pentru statele membre.

Raportul oferă un exemplu de scenariu pozitiv pentru România unde se poate pune în aplicare un program de recalificare a forţei de muncă din domeniul combustibililor fosili care să lucreze la proiecte de energie eoliană onshore şi offshore. Formarea profesională realizată prin programul iniţiat de Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) şi Şcoala de Competenţe în domeniul Energiei Regenerabile (RESS) şi implementarea proiectelor offshore pot oferi locuri de muncă în domeniul energiei regenerabile pentru mii de persoane.

Analiza arată că unele state membre ar trebui aproape să îşi tripleze nivelul anual actual de dezvoltare a energiei eoliene, de la 16 GW instalaţi în 2022, la 44 GW în 2030 pentru a asigura obiectivul energetic total al UE. WWF consideră că acest lucru poate fi realizat doar printr-o planificare holistică pentru natură şi oameni.

Ana-Maria Seman, Lider regional pentru climă şi infrastructură la WWF Europa Centrală şi de Est: "Pentru ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE), care sunt în urmă cu angajamentele privind energia eoliană, existente şi planificate, planificarea integrată a viitoarelor capacităţi eoliene este crucială, o planificare care ar trebui să ţină cont de angajamentele sociale şi de natură. Ţările ECE găzduiesc o varietate de specii şi habitate importante, inclusiv rute de migraţie a mamiferelor şi păsărilor, care ar trebui să fie integrate în mod corespunzător prin intermediul unui efort de planificare spaţială cuprinzător. În acelaşi timp, ratele de sărăcie energetică indică importanţa asigurării beneficiilor comunitare ale viitoarelor proiecte de energie regenerabilă prin măsuri precum solicitarea participării cooperativelor energetice la procedurile de licitaţie pentru proiectele de energie eoliană."

Atingerea acestui nou obiectiv RED nu va fi suficientă pentru a rămâne în conformitate cu Acordul de la Paris şi pentru a limita încălzirea globală la mai puţin de 1,5°C. Acest lucru este demonstrat în raport de scenariul energetic Compatibil cu Acordul de la Paris (PAC) şi de modelarea Ember New Generation - care sunt amândouă în conformitate cu recomandările WWF de 50% energie regenerabilă până în 2030. De fapt, raportul a comparat compatibilitatea ambiţiilor statelor membre cu scenariul PAC şi a constatat că doar 10 state membre sunt în concordanţă cu acest scenariu.

Pentru a atinge oricare dintre aceste obiective, statele membre vor trebui să depăşească provocări semnificative, de la necesitatea de a obţine sprijinul comunităţii locale până la extinderea infrastructurii de reţea şi accelerarea proceselor de autorizare - în special prin creşterea capacităţii administrative a autorităţilor. În timp ce implementarea energiei eoliene trebuie să fie accelerată masiv, tranziţia către o energie 100% regenerabilă nu ar trebui să se facă în detrimentul naturii sau să profite de slăbirea legislaţiei de mediu. Mai multe studii au arătat deja că este posibil să se atingă obiectivele într-un mod prietenos cu natura.