Raportarea CESOP este posibilă acum şi pentru nerezidenţi

Instituţiile financiare care oferă servicii de plăţi în România, precum băncile, emitenţii de monedă

electronică sau instituţiile de virament poştal, sunt obligate, de la începutul anului 2024, să monitorizeze şi să raporteze autorităţilor fiscale informaţii despre plăţile transfrontaliere procesate şi despre destinatarii acestora, în cadrul sistemului european CESOP (Central Electronic System of Payment information - Sistemul electronic central de informaţii privind plăţile). Potrivit unui comunicat la redacţie, procedura iniţială, nu permitea înregistrarea în sistem a instituţiilor de pată care activează în ţara, dar nu sunt înregistrate fiscal în România.

Directiva UE 2020/284, care stabileşte această cerinţă, a fost reglementată în legislaţia noastră, prin Legea 33/2024, adoptată în luna martie Procedura de introducere în sistem a acestor evidenţe a fost aprobată în aprilie şi se aplică inclusiv prestatorilor de servicii de plată fără rezidenţă fiscală în România. În acest context, a apărut necesitatea înfiinţării unui mecanism de înregistrare a acestor prestatori pentru a facilita transmiterea informaţiilor în sistem.

Astfel, la jumătatea lunii octombrie, a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prin care s-a aprobat modelul şi conţinutul formularului de înregistrare pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidenţă fiscală în România, dar sunt obligaţi să efectueze raportarea CESOP.

Astfel, ordinul conţine formularul ce trebuie utilizat de prestatorii de servicii de plată fără rezidenţă fiscală în România, obligaţi să pună la dispoziţia autorităţilor fiscale evidenţele tranzacţiilor transfrontaliere efectuate, în cazul în care îndeplinesc anumite condiţii cumulativ, valabile şi pentru rezidenţi (plătitorul se află în UE, iar beneficiarul, în alt stat membru UE sau într-o ţară terţă; sunt mai mult de 25 de plăţi procesate către un beneficiar în acelaşi trimestru calendaristic).

După depunerea formularului, ANAF atribuie instituţiei respective un număr de evidenţă unic. Acest număr nu înlocuieşte codul de identificare fiscală şi nu poate fi utilizat decât în scopul raportării CESOP.

Formularul se depune electronic, în termen de 15 zile de la sfârşitul primului trimestru pentru care intervine obligaţia de transmitere a acestor date. Dacă prestatorul încetează activitatea, acesta notifică ANAF prin acelaşi formular, completând secţiunea de renunţare la prestarea de servicii de plată.

Aşadar, până la această dată, procesatorii de plată care nu au rezidenţă fiscală şi nu deţin un cod unic de înregistrare fiscală în ţara noastră nu au avut posibilitatea să se înregistreze în sistemul CESOP, deşi erau obligaţi de lege să transmită informaţiile referitoare la tranzacţiile menţionate. Astfel, odată cu publicarea formularului, procesul a fost deblocat şi pentru contribuabilii străini. Rămâne de văzut cât de dificil va fi acest proces, cum se va calcula termenul de 15 zile pentru depunerea formularului de înregistrare a prestatorilor de servicii de plată fără rezidenţă fiscală în România şi dacă vor exista sancţiuni pentru depunerea cu întârziere a raportărilor CESOP.

Trebuie precizat că scopul raportării este de a oferi autorităţilor europene şi naţionale un

instrument suplimentar pentru identificarea eventualelor fraude de TVA în comerţul electronic. Frauda legată de TVA reprezintă o provocare comună pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, însă, individual, acestea nu deţin informaţiile necesare pentru a garanta aplicarea corectă a normelor TVA în comerţul electronic transfrontalier şi, implicit, pentru a combate frauda din acest sector. Aşadar, implementarea sistemului CESOP are potenţialul de a contribui la scăderea deficitului de colectare a TVA în statele membre UE, inclusiv în România, arată un studiu Deloitte.