Gradul de intermediere financiară din ţara noastră, în termeni nominali, calculat ca pondere în PIB a creditelor acordate sectorului privat era de 37,1% în iunie, în scădere faţă de 38,4% la sfârşitul anului, pe fondul unei activităţi reduse de acordare de noi credite, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare publicat de Banca Naţională a României (BNR).
Ponderea în PIB a activelor bancare la valoare brută a continuat tendinţa descendentă începută în 2011 (până la 66% în iunie 2013), în condiţiile în care ritmul de creştere a PIB nominal a devansat ritmul nominal de creştere înregistrat de activul brut, se arată în raport. În ceea ce priveşte ponderea în PIB a depozitelor atrase de la companii şi populaţie, care erau de 33,5% în iunie 2013), documentul constată o menţinere a intermedierii financiare la un nivel similar cu cel înregistrat la finalul ultimilor doi ani. "Comparativ cu celelalte state membre, gradul de intermediere financiară din România aferent anului 2012 rămâne în continuare mult sub media UE27", conform Băncii Centrale.
Gradul de concentrare a sistemului bancar autohton, reflectat de ponderea activelor deţinute de primele cinci bănci în activul agregat, a scăzut uşor până la valoarea de 54%, acelaşi trend manifestându-se şi în cazul depozitelor, unde, în august, primele cinci bănci din sistem, în funcţie de mărimea activelor, deţineau 53,5% din depozitele atrase, potrivit raportului BNR.
"Scăderea relativă a concentrării sistemului bancar din prima jumătate a anului 2013 relevă tendinţa de creştere a concurenţei între instituţiile de credit în ceea ce priveşte atragerea de depozite. În cazul creditelor acordate, gradul de concentrare a crescut uşor faţă de data elaborării Raportului anterior (53,2% în august 2013)", susţine documentul.
Activul bilanţier agregat brut totaliza 404,992 miliarde lei la finele anului trecut, în creştere cu 3,1% (-1,8%, în termeni reali) faţă de nivelul înregistrat în anul precedent, potrivit datelor BNR. În primele opt luni ale anului trecut, dinamica activului bancar s-a plasat pe o traiectorie descendentă, intrând în teritoriu negativ începând cu luna aprilie (-2,2% în august 2013, variaţie anuală în termeni nominali, respectiv -5,7% în termeni reali), arată raportul. "Această evoluţie reflectă continuarea procesului de ajustare ordonată a bilanţului de către unele instituţii de credit, îndeosebi cele cu capital majoritar străin, în contextul (i) persistenţei aşteptărilor negative cu privire la evoluţiile economice din zona euro şi al (ii) optimizării profilului de risc al portofoliului de active bancare, în vederea implementării - anticipate a se realiza înainte de termen din partea instituţiilor de credit - a reglementărilor Basel III prin pachetul legislativ CRD IV/ CRR", se explică în document.
În perioada august 2012 - august 2013, variaţia anuală a creditului acordat sectorului privat s-a situat pe o pantă descendentă, intrând în teritoriu negativ începând cu luna martie a acestui an (-6,1% în august 2013, în termeni reali), evoluţie care se regăseşte la nivelul ambelor categorii principale de clienţi, mai accentuată pe componenta în valută, şi reflectă, în principal, ritmul redus de redresare economică, nivelul ridicat al riscului de credit şi continuarea ajustării bilanţurilor în sectorul financiar şi cel nefinanciar, notează Banca Centrală.
În acelaşi timp, dinamica anuală pozitivă a soldului creanţelor asupra sectorului guvernamental şi-a inversat semnul începând cu luna februarie 2013, pentru prima dată de la începutul manifestării în ţara noastră a efectelor crizei globale (-7,5% la finele lunii august 2013, în termeni reali), în principal pe fondul creşterii deţinerilor de titluri de stat de către nerezidenţi şi al reducerii ritmului de creştere a ponderii datoriei publice în PIB, iar ritmul anual de scădere a volumului plasamentelor efectuate de instituţiile de credit la banca centrală s-a atenuat (de la -14,8% în decembrie 2012 la -8,6% în august 2013, în termeni reali), ca urmare, în parte, a restrângerii finanţării externe pe întregul spectru de scadenţe, potrivit BNR.
"Rezervele minime obligatorii rămân o rezervă importantă de lichidităţi, inclusiv cu rol prudenţial, de care dispune sectorul bancar românesc", mai arată documentul.