Raportul Pareto 2025: Noi perspective asupra consumatorilor români

Peste 100 de indicatori sunt folosiţi pentru a analiza societatea românească, comparând două grupuri cheie: publicul general (românii adulţi) şi publicul Pareto (primii 20% cu venituri mai ridicate), potrivit comunicatului emis redacţiei. Aceşti indicatori oferă o privire detaliată asupra comportamentelor, stilului de viaţă, aspiraţiilor, carierei, perspectivelor financiare, percepţiilor asupra României şi Europei, precum şi asupra consumului de media şi tehnologie. Publicul Pareto, având venituri mari şi adoptând rapid noi tehnologii, are adesea valoare predictivă pentru întreaga populaţie.

"Raportul Pareto oferă context esenţial pentru strategii de business şi marketing ancorate în realitate." declară Mihai Bârsan, co-fondator Pareto Report. "De exemplu, 95% din oamenii din bula mea de Linked-in, majoritatea manageri de succes, sunt de părere că în România se trăieşte mai bine acum decât înainte de aderarea la EU. În schimb, doar 43% din publicul comercial crede asta, iar procentul scade la 35% între cei

care folosesc frecvent Tik-Tok. Afacerile româneşti şi multinaţionale care beneficiază de apartenenţa noastră la UE ar trebui să facă ceea ce ţine de ele pentru a apăra ideea europeană, nu o mai pot considera un dat."

Ediţia Pareto din acest an a explorat mai profund valul eurosceptic, identificând sursele şi posibilele consecinţe ale acestuia. Printre beneficiile cele mai apreciate ale Uniunii Europene se numără libertatea de a călători, munci şi învăţa în UE (73%), investiţiile străine care au generat locuri de muncă (63%) şi fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii (63%). Cu toate acestea, românii sunt dezamăgiţi de eficienţa UE în combaterea corupţiei, de modul în care vocea României este auzită şi respectată în cadrul Uniunii, precum şi de pierderea forţei de muncă bine calificate din ţară.

"Observăm un clivaj între ceea ce ne spun datele şi percepţia publicului în anumite zone. Chiar şi ajustat la rata inflaţiei, ştim că veniturile românilor sunt mult mai mari în 2024 decât în 2007, pe toate categoriile de salariaţi. În schimb, nemulţumirile legate de lupta împotriva corupţiei sau sentimentul că vocea României nu este suficient auzită sunt greu de măsurat într-o manieră obiectivă. Personal, tind să cred că nemulţumirile privind situaţia curentă generează o re-imaginare a ultimelor decenii." - declară Dr. Robert Santa, Cercetător-şef Rethink România.

Raportul subliniază câteva aspecte importante privind valorile şi comportamentele românilor, cu implicaţii semnificative asupra comunicării de brand şi a percepţiei publice. Majoritatea românilor sunt conservatori, iar familia tradiţională rămâne o valoare centrală, urmată de cinste şi respect. În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, există un paradox: deşi doar 43% dintre respondenţi consideră că trăiesc mai bine în România de la aderarea la UE, iar 15% dintre ei se gândesc să emigreze, aceştia tind să aleagă direcţia Occidentului (Europa sau America) în locul altor destinaţii precum Rusia sau China.

În ceea ce priveşte mass-media şi ştirile false, deşi nivelul de încredere în media este scăzut, 2 din 3 respondenţi afirmă că nu au fost niciodată păcăliţi de ştiri false, dar jumătate dintre ei cred că acest lucru se întâmplă altora. Dezinformarea este strâns legată de consumul de social media, platformele fiind extrem de populare în rândul românilor digitalizaţi, cu Facebook (77%), Instagram (53%) şi TikTok (51%) fiind cele mai utilizate, urmate de Telegram (23%) şi Pinterest (22%).

"Fenomenul ştirilor false e un aspect esenţial de analizat în contextul răscrucii pe plan social şi politic pe care o traversăm în aceste zile. Alfabetizarea media este deja parte din sistemul educaţional al ţărilor scandinave, şi sesizăm nevoia acută a acesteia şi în România (şi probabil că aceste preocupări se regăsesc în toate ţările dezvoltate ale lumii). Cu toate că la prima vedere ne gândim la educaţia prin intermediul şcolilor, explozia social media a cuprins toate palierele de vârste; devine important, astfel, să existe pârghii de dezvoltare a gândirii critice şi de combatere a dezinformării cu un spectru larg de adresabilitate, pentru toţi românii, indiferent de vârstă", declară

Manuela Mancaş, fondator AHA Moments şi co-fondator The Pareto Report.

Un indicator cu implicaţii în politică şi management este încrederea în potenţialul de lider al femeilor. 6 in 10 respondenţi sunt de părere că bărbaţii şi femeile pot fi la fel de buni lideri. Definind caracteristicile liderului ideal, românii punctează gândirea critică şi pun pe primul loc capacitatea de a lua decizii bazate pe informaţii solide, dar şi asumarea acelor decizii (66%). Profilul unui bun lider este completat de simţul responsabilităţii (60%), abilităţile de comunicare (58%) şi de integritate (51%).

Raportul Pareto analizează o gamă largă de indicatori care reflectă aspecte socio-demografice, financiare şi ale calităţii vieţii românilor. Printre datele importante se numără:

Evenimente majore din viaţa lor: În ultimul an, 5% dintre respondenţi s-au căsătorit, 9% şi-au găsit iubirea, iar 32% s-au mutat sau şi-au renovat locuinţa.

Situaţie şi obiective financiare: Un respondent mediu câştigă aproximativ 4.000 lei lunar, în timp ce cei din grupul Pareto câştigă în medie 8.000 lei. Totuşi, inflaţia a erodat puterea de cumpărare, iar doar 28% dintre români consideră că o duc mai bine decât anul trecut.

Nevoi, aspiraţii şi calitatea vieţii: Pe o scară de la 1 la 10, unde 10 reprezintă cea mai bună viaţă posibilă, românii se situează la 6,6, un scor aproape constant în ultimii 4 ani, ceea ce sugerează o calitate a vieţii destul de stabilă, dar nu neapărat excelentă.

Aceste date oferă o imagine complexă asupra comportamentului şi percepţiilor populaţiei, esenţială pentru dezvoltarea de strategii de marketing şi comunicare eficiente.

Publicul Pareto se auto-evaluează la 7,4, indicând un nivel mai ridicat de satisfacţie faţă de publicul comercial. Această autoevaluare este influenţată în mod semnificativ de veniturile lor, dar şi de percepţia asupra relaţiilor cu familia, care sunt cele mai apreciate. Totuşi, există nemulţumiri legate de veniturile lunare şi de recunoaşterea meritelor din partea altora.

Reţelele sociale sunt o parte importantă din timpul nostru liber, iar legătura cu telefoanele mobile devine tot mai strânsă. Aproape 52% dintre respondenţi se simt incompleţi fără telefonul lor, iar procentul creşte la 59% în rândul utilizatorilor TikTok.

Muncă şi carieră: Există diferenţe semnificative între publicul comercial şi publicul Pareto în ceea ce priveşte ocupaţiile şi poziţiile în ierarhie. Respondenţii din grupa Pareto sunt mult mai satisfăcuţi de locul lor de muncă şi de relaţiile cu colegii. Totuşi, 4 din 10 români, indiferent de grup, afirmă că nu ar mai munci deloc dacă ar avea suficiente fonduri financiare.