Rata inflaţiei - la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani

Rata anuală a inflaţiei a continuat să crească, în luna iunie, în linie cu aşteptările analiştilor, la o rată anuală de 15,1%, cea mai mare din ultimii 20 de ani. Inflaţia a crescut galopant în ultimul an şi jumătate, atât la nivel global, cât şi în România. În ţara noastră, inflaţia a explodat după liberalizarea pieţei de energie la consumatorii casnici, mai întâi pe fondul creşterii cotaţiilor energetice la nivel european şi implicit la nivel local (România este conectată la pieţele europene, care funcţionează după modelul preţului marginal pentru electricitate), iar din 2022 au început să se resimtă efectele de rundă a doua de pe urma creşterii preţurilor din zona energiei.

Cifrele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată o nouă accelerare a ratei anuale, de la 14,5% în luna mai. În ritm lună/lună, preţurile de consum (IPC) au crescut cu 0,8%, după un avans de 1,2% în luna mai şi de 3,7% în luna aprilie. În ultimele 12 luni, rata anuală medie de creştere a IPC a fost de 9,3%, în accelerare faţă de 8,3% în luna mai, cu mult peste definiţia acceptată a stabilităţii preţurilor, respectiv o rată anuală a inflaţiei de 2%.

Preţurile alimentelor (33,02% din coşul de consum) şi-au accelerat creşterea anuală până la 14,7%, de la 14,3% în luna mai şi 13,5% în luna aprilie, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,6%. În acelaşi timp, preţurile mărfurilor nealimentare (49,38% din coş) şi-au accelerat creşterea anuală până la 17,9, de la 17,2% în luna mai, pe fondul unei creşteri lunare de 0,92%. Şi preţurile serviciilor (17,60% din coşul de consum) şi-au accelerat creşterea anuală, până la 7,8%, de la 7,5% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,54%.

Rata anuală a inflaţiei este, astfel, la cel mai ridicat nivel din toamna anului 2003. Totodată, pe întreg semestrul întâi din 2022, preţurile de consum din România s-au majorat cu 11,7% an/an.

La nivelul produselor alimentare, preţul uleiului a înregistrat cea mai mare creştere anuală, de 49,71%, după un avans de 44,1% în luna mai, pe fondul unei creşteri lunare de 7,33%. Preţul cartofilor a înregistrat cea mai mare scădere lunară din iunie, de 10,32%, avansul anual scăzând la 42,18% de la 50,9% în luna mai. Totodată, la nivel lunar se înregistrează creşteri importante pentru preţurile la carne, produse de morărit şi panificaţie şi la lapte/produse lactate, creşterile fiind de 1,14%, 1,57%, respectiv 1,61%.

Preţul gazelor naturale, în categoria produselor nealimentare, a crescut la nivel lună/lună cu 1,49%, iar la nivel anual creşterea a accelerat la 89,50%, în timp ce preţul energiei termice a stagnat în iunie, creşterea anuală menţinându-se la 23%. Totodată, preţul energiei electrice a scăzut cu 1,19%, creşterea anuală fiind acum de 17%.

Preţul combustibililor şi-a accelerat creşterea anuală în iunie, până la 41,3%, de la 38,5% în mai şi 35,7% în aprilie, în condiţiile unei creşteri lunare de 3,22% în iunie. În iulie, până în prezent, preţul la pompă a fost redus cu 50 de bani prin intermediul unei măsuri guvernamentale, iar corecţia cotaţiilor internaţionale ale barilului de ţiţei ar trebui să aducă noi scăderi la pompă.

Pe indicele armonizat al UE (IAPC) preţurile de consum au accelerat de la 12,4% an/an în luna mai la 13,0% an/an în iunie pe fondul unei creşteri lunare de 0,8% şi au consemnat un avans cu 10,3% an/an în medie în semestrul întâi din 2022.

În urma noii creşteri a preţurilor de consum, puterea de cumpărare a leului din luna iunie 2022 a scăzut suplimentar sub puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.

• Isărescu: "Rata anuală a inflaţiei va continua să crească până la mijlocul trimestrului al treilea, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit"

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat, la conferinţa de presă ce a urmat şedinţei Consiliului de Administraţie de săptămâna trecută, că atunci "când vom vedea primele semne clare că rata inflaţiei vine în jos, probabil că vom reduce pasul" de creştere a dobânzii-cheie.

BNR a majorat dobânda-cheie cu 100 de puncte de bază săptămâna trecută, la un nivel de 4,75%. Majorarea de 1% a dobânzii-cheie a venit în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei, potrivit actualelor evaluări ale BNR, va continua să crească, "cu un ritm vizibil încetinit", până la mijlocul trimestrului trei din acest an, respectiv până în luna august, la valori peste cele prognozate în luna mai, pe fondul impactului şocurilor pe partea ofertei.

"Avem următoarea şedinţă în mai puţin de o lună: vom mai recupera (din diferenţialul de dobândă faţă de celelalte ţări din regiune) şi atunci. În politica monetară nu trebuie să te repezi. Vom face paşi stabili şi să ştiţi că îi vom face", a mai declarat guvernatorul săptămâna trecută.

În ceea ce priveşte principalul risc la adresa economiei globale, guvernatorul BNR a spus că acesta este reprezentat de stagflaţie, respectiv de prelungirea perioadei cu inflaţie ridicată şi creştere economică slabă, cum s-a întâmplat în anii 1970. Isărescu mai a declarat că strategia BNR rămâne majorarea graduală a dobânzii-cheie până la o eventuală întâlnire cu rata anuală a inflaţiei. Acesta adăugat că nicio ţară nu îşi permite să meargă brusc cu dobânzile în teritoriul real-pozitiv având în vedere perioada îndelungată de represiune financiară prin care am trecut de la criza financiară globală încoace. Guvernatorul a mai spus că actualele creşteri de preţuri la ţiţei şi celelalte produse energetice sunt, în acelaşi timp, atât inflaţioniste cât şi recesioniste.

"Ne situăm deja pe o traiectorie mai înaltă a inflaţiei, precum şi mai prelungită faţă de cea pe care am avut-o în vedere când am discutat Raportul privind inflaţia. (...) Aceste creşteri de preţuri în domeniul ţiţeiului şi energiei sunt în acelaşi timp şi inflaţioniste şi recesioniste. Trebuie să navighezi cu foarte mare atenţie ca să nu înrăutăţeşti situaţia", a declarat Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat şi dificultăţile cu care se confruntă România şi de ce se continuă cu gradualismul politicii monetare: "Ieşim dintr-o perioadă de represiune financiară, cu emisiune monetară masivă, cu expansiune a bilanţurilor băncilor centrale mari. Nu putem să ne izolăm acum de ce se întâmplă în lume şi această ieşire vedeţi câte probleme ridică. (...)Este foarte important, cum să calibrezi politica monetară de aşa manieră încât să eviţi pe cât posibil o recesiune. Din ce cauză. Probabil că va fi greu de evitat, nu numai la noi, în lume, dar la noi ar apărea 2 dificultăţi în plus: prima pe partea fiscal-bugetară, avem deja un deficit fiscal mare, nu ai cum să mai faci corecţia bugetară pe venituri, în recesiune. Veniturile bugetare scad foarte mult în perioade de recesiune. Şi nu poţi nici să majorezi impozitele pentru că accentuezi recesiunea. Deci, sunt momente pot să spun dramatice în ceea ce priveşte mixul de politici, într-o asemenea situaţie. Iar, la nivel micro, o firmă, ca urmare a scăderii activităţii economice, trebuie să facă faţă unei cereri mai scăzute, costuri mai ridicate de la energie şi mai vine şi politica monetară care adaugă la costuri. Deci şi aici este nevoie să facem un dozaj fin".

Mugur Isărescu a mai spus că România încearcă să evite măsurile de austeritate. Potrivit guvernatorului, criza actuală are alt specific în comparaţie cu cea din 2007-2010.

• Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR: "Inflaţia CORE a urcat la 9,8% an/an, în iunie"

Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, arată că inflaţia de bază (CORE2 ajustat) a urcat la 9,8% în ritm anual, în luna iunie, de la 9,1% în luna mai, uşor sub estimările băncii.

"Inflaţia din iunie este probabil să fi marcat vârful (puseului inflaţionist), în timp ce inflaţia de bază ar trebui să atingă vârful în luna decembrie a acestui an. Inflaţia headline (IPC) este probabil să scadă substanţial în luna iulie, după scăderea temporară a preţului combustibililor şi să crească înapoi în august, ca urmare a creşterii accizelor la tutun şi alcool", precizează Dascălu într-un raport de analiză publicat pe site-ul Erste, banca-mamă a BCR.

Acesta adaugă: "BNR a semnalat că urmăreşte să reducă diferenţialul de dobândă faţă de ţările din regiune (Polonia) de aici încolo, menţinând pieţele de dobânzi în linie cu normele din Europa Centrală şi de Est prin gestionarea fermă a lichidităţii pentru a menţine cursul valutar stabil. Având în vedere ultima mişcare agresivă de la BNR, vedem rata terminală la 6,25% pentru rata-cheie, până la finalul anului, şi rata dobânzii la facilitatea de creditare la 7,25%, aceasta din urmă rămânând instrumentul de politică relevant sub politica de gestionare fermă a lichidităţii".

Analistul BCR anticipează majorări de dobândă la toate cele 3 şedinţe ale BNR rămase în acest an: 75 de puncte de bază în august, 50 de puncte de bază în octombrie şi 25 de puncte de bază în noiembrie.

"Guvernatorul BNR a spus că, pe termen mediu, cu condiţia unei politici fiscale corecte şi a unor reforme structural, este posibil ca IPC şi rata-cheie să se apropie într-un an de zile", mai notează Ciprian Dascălu.

• Bogdan Glăvan, economist: "Inflaţia se va prelungi în lipsa unor măsuri de reducere a cheltuielilor"

Bogdan Glăvan, economist, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) şi fost consilier al premierului Ludovic Orban, consideră că inflaţia se va "lungi în timp" dacă autorităţile statului nu iau măsuri de "stopare a cheltuielilor iraţionale". Potrivit acestuia, inflaţia va încetini în acest an, după un eventual vârf al puseului inflaţionist, adică nu vom ajunge la un maxim al ratei anuale de 20%, dar aceasta va rămâne peste 15%.

"Autorităţile statului reacţionează lent şi nu adoptă măsuri ferme de frânare a lichidităţii, de stopare a cheltuielilor iraţionale, iar acest lucru nu face decât să prelungească inflaţia. Socotind de la 1 ianuarie şi până la 31 decembrie 2022 nu vom avea cum să constatăm o inflaţie mai mică de 15%, chiar dacă viteza cu care cresc preţurile scade. (...) Chiar dacă în toamnă rata lunară a inflaţiei va fi mai mică, preţurile vor continua defapt să crească. Mai încet, dar vor continua să crească. (...) Şi sectorul privat şi sectorul public deopotrivă trebuie să se oprească, să cumpănească, să economisească şi să nu mai cheltuiască şi să nu se mai angajeze în datorii şi în cheltuieli", arată Glăvan.

De asemenea, acesta scrie pe pagina sa de Facebook că "inflaţia nu va frâna atât de repede pe cât preconizează BNR".

"Uitaţi-vă cu cât cresc preţurile în industrie: ultima oară crescuseră de la o lună la alta cu 1,5%. Deşi inflaţia în industrie decelerează deja, ea este încă foarte ridicată. De ce? Fiindcă am intrat în spirala preţuri-salarii. Da, inflaţia ar fi fost mai aproape de prognozele BNR - succesiv eronate - dacă salariile nu ar fi crescut deloc. Dar aşa ceva este imposibil, teoretic şi practic. Este imposibil să eviţi spirala preţuri-salarii, deoarece salariile fac parte din piaţă, salariile sunt chiar un preţ - preţul forţei de muncă - şi el va reflecta inevitabil devalorizarea banilor. Acum suntem în această spirală. Cresc salariile, normal, nu poţi să-i prosteşti pe toţi tot timpul, oamenii vor venituri monetare mai mari fiindcă înţeleg că banii îşi pierd valoarea. Cu toate acestea, oamenii aleargă precum hamsterul pe roată. Deşi ei cer venituri mai mari şi le vor şi primi, nu vor prinde din urmă inflaţia. Să ne uităm la statistici: salariul mediu scade de la o lună la alta, în termeni reali. Pensiile? Ne spune ministerul muncii: pensia medie a fost 1.601 lei în luna mai 2021, respectiv 1.774 lei în mai anul curent. Deci, a crescut cu 10,7%. Cu cât crescuseră preţurile în acest interval? Cu 14,8%. Deci, da, pensiile au fost tăiate prin inflaţie", arată economistul.

Potrivit acestuia, "multe firme aleargă şi ele ca hamsterul pe roată".

"Nici nu ştiu ce le va lovi. Ele se bucură că au profituri mari acum (...) neînţelegând că inflaţia creează profituri iluzorii. Vor descoperi în perioada următoare. (...) Soluţia este oferită de America: scăderea deficitului bugetar şi creşterea dobânzilor. Adică chivernisirea banului public şi privat, stoparea cheltuielilor iraţionale, frânarea îndatorării pe dobânzi real negative. Ca să vă faceţi o imagine, în SUA deficitul bugetar este estimat să scadă la o treime faţă de cel înregistrat în 2021. Iar dobânzile cresc vertiginos, că acolo consiliul băncii centrale nu se întruneşte o dată la trei luni ca în România. Dar nu vreau să critic prea tare BNR, măcar BNR face ceva, se mişcă în direcţia corectă, deşi lent. Guvernul, în schimb, nu face nimic, tocmai a angajat o debutantă (...) la ANRE pe un salariu de 3000 de euro, adică de 3 ori cel al unui profesor universitar. Asta face guvernul. (...) Dar nu va sucomba pacientul dacă îi administrăm un şoc atât de puternic, cu dobânzi mari? Ba da, se va chinui teribil, de asta autorităţile trebuie să facă şi altceva în paralel, anume să despovăreze fiscal şi birocratic societatea. Să facă ce a făcut (Ronald) Reagan, să elimine risipa din administraţie", mai scrie Glăvan pe pagina sa de Facebook.

• Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR: "Luăm în calcul o recesiune, dar încercăm să o evităm"

Banca Naţională a României ia în calcul scenariul ca economia ţării noastre să intre în recesiune, dar se încearcă evitarea concretizării acestui scenariu, a declarat, ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, într-o intervenţie la postul de televiziune Digi24.

Oficialul BNR a declarat: "Această situaţie complicată se va resimţi pe deplin, de aceea spunem că vârful problemelor (inflaţioniste) se va înregistra în trimestrul al treilea. (...) Este foarte probabil (să înregistrăm o recesiune), este un scenariu pe care îl luăm în calcul, dar pe care încercăm să îl evităm. Creşterile de preţuri la energie au, cum spunea şi guvernatorul (Isărescu), un dublu efect: atât recesionist, cât şi inflaţionist, ceea ce creează mari probleme în a gestiona un subiect de asemenea complexitate, prin decizii de politică monetară şi politici fiscal-bugetare. Acestea sunt presiunile şi provocările în acest moment, greu de cuantificat şi greu de prognozat în linii concrete, simpliste. Situaţia are complexitatea ei. (...) Creşterea din primul trimestru a surprins pe toată lumea, nu neapărat că am avut creştere, ci cifra în sine - 5 procente, a fost o creştere semnificativă. Trimestrul al doilea a adus câteva elemente suplimentare de îngrijorare, dar nu cred că a anihilat complet potenţialul de creştere al economiei. Am avut în continuare o anumită presiune şi pe politica salarială, în consecinţă ne putem aştepta să avem şi în trimestrul al doilea un trimestru de creştere. Nu aceasta este problema. Problema o reprezintă complexitatea fenomenului, care presupune creşteri de preţuri la energie pe care nu le poţi controla prin factori interni, ele vin de afară în mare majoritate, o inflaţia globală care transmite până la urmă influenţe şi pe spaţiul intern. (...) Să nu uităm de conflictul din Ucraina, cu toate constrângerile economice pe care le induce, atât pe alimente cât şi pe alte elemente de tranzacţii comerciale".

Suciu a precizat că mare parte a inflaţiei este de provenienţă externă, România importând inflaţie în acest moment.

"Până când toţi aceşti factori nu se temperează pe plan mondial, până când nu îşi temperează influenţele asupra factorilor interni este foarte greu de controlat acest fenomen inflaţionist care este global", a arătat Dan Suciu.

Acesta a adăugat că dobânzile ROBOR vor continua să crească.

"Indicele se apropie de 7%, dar să nu uităm că inflaţia este 15%, deci este la jumătatea inflaţiei. Până când nu vom avea o încetinire semnificativă a inflaţiei şi defapt inflaţia nu va începe să intre pe un trend descendente, undeva spre finalul anului, este greu de spus că indicele (ROBOR) va continua să evolueze altfel. Sigur, este deranjant, mai ales după o lungă perioadă de timp a fost la niveluri de 1%, 2%, chiar 0,2% nivelul cel mai scăzut din 2016. Este greu să gestionezi aceste creşteri, dar nici acele niveluri ale indicelui nu erau naturale sau fireşti. (...) Acum recuperăm şi pe medie se iese la un credit care are o dobândă relativ normală. Ştiu că este greu de suportat toate aceste chestiuni, dar trebuie înţeles fenomenul dincolo de situaţia deranjantă prin care treci atunci când trebuie să plăteşti o rată. Trebuie înţeles fenomenul, complexitatea lui, cu scăderile şi creşterile pe care le induce un indice de genul acesta", a mai spus purtătorul de cuvânt al BNR.

Suciu a adăugat că banca naţională nu îşi doreşte să oprească creditarea şi că stabilitatea cursului valutar reprezintă un câştig semnificativ într-o perioadă în care toţi ceilalţi indicatori economici au o evoluţie extrem de volatilă.