Războiul din Ucraina schimbă regulile jocului în secolul Asiei

Preşedintele Biden a declarat de curând că India are o poziţie "oarecum ezitantă" în ceea ce priveşte războiul din Ucraina.

Afirmaţia vine după o serie de întâlniri, fizice sau virtuale, între premierul Modi şi omologii săi din Japonia şi Australia. La Delhi a venit în vizită şi Victoria Nuland, subsecretar pentru afaceri politice în guvernul american. Cele patru ţări sunt membre ale Dialogului Cvadrilateral pentru Securitate, cunoscut sub numele informal Quad.

Întâlnirile au avut ca scop "convingerea" Indiei să aplice sancţiunile împotriva Rusiei, însă declaraţia lui Biden arată că propunerea a fost respinsă. O delegaţie din Marea Britanie, condusă de preşedintele Camerei Comunelor, ar fi trebuit să meargă în India cu acelaşi scop, dar vizita a fost anulată în ultimul moment ca urmare a "creşterii divergenţelor generate de refuzul Indiei de a se distanţa de invazia Rusiei în Ucraina", după cum scrie The Guardian.

În opinia fostului diplomat indian M.K. Bhadrakumar, reacţia autorităţilor de la Delhi arată că s-a ajuns într-un punct de inflexiune al relaţiilor bilaterale dintre Statele Unite şi India, un punct care arată că "India şi SUA au priorităţi diferite".

"Spre deosebire de presă, mediul academic sau organizaţiile neguvernamentale, conducerea Indiei poate simţi că o luptă epocală pentru supremaţie între Statele Unite şi aliaţii săi împotriva Rusiei şi Chinei a izbucnit în Ucraina", a scris recent fostul diplomat indian M.K. Bhadrakumar într-un articol cu titlul "India şi Statele Unite au priorităţi diferite".

Bhadrakumar apreciază poziţia adoptată de premierul Modi, despre care spune că "a participat la Summit-ul pentru Democraţie din decembrie anul trecut cu aerul unui sfârşit de eră", în condiţiile în care "pandemia a influenţat schimbarea percepţiei asupra relaţiilor Indiei".

În ce a constat această schimbare? În realizarea faptului că "India nu are un parteneriat real cu SUA sau cu UE, ci a fost vorba doar despre o relaţie tranzacţională", iar "India, în ultimă instanţă, trăieşte în regiunea sa". Mai sunt, apoi, problemele economice deosebit de grave lăsate în urmă de lupta contra pandemiei.

Peste toate acestea s-a suprapus "marea luptă pentru putere din îndepărtata Europă", despre care fostul diplomat indian afirmă că a fost precipitată de administraţia Biden în scopul izolării şi slăbirii Rusiei.

"Această confruntare a erupt într-o conjunctură critică în care India este tot mai sceptică în ceea ce priveşte politicile americane", mai subliniază Bhadrakumar, care susţine că "imaginea pe care doreşte să o proiecteze America este departe de a fi convingătoare: un câmp de bătălie al tribalismului şi războaielor dintre culturi, o superputere în declin şi cu o influenţă globală în scădere".

Fostul diplomat indian îl acuză pe preşedintele Biden că nu s-a gândit la consecinţele sancţiunilor impuse unei economii din G20 asupra economiilor în curs de dezvoltare, în special când este vorba despre preţurile alimentelor, combustibililor sau îngrăşămintelor chimice, care pot alimenta extinderea mişcărilor sociale violente.

"Ştie Biden că 25 de ţări din Africa depind de Rusia pentru cel puţin o treime din importurile de grâu?", întreabă Bhadrakumar, iar apoi subliniază situaţia specială a Beninului, care îşi importă tot grâul din Rusia. Mai mult, aceste importuri se fac la preţuri deosebit de favorabile pentru ţările africane.

Nici autorităţile din SUA şi nici cele din UE nu oferă alternative pentru înlocuirea acestor importuri cruciale din Rusia.

În aceste condiţii, "cruzimea şi complezenţa cinică cu care administraţia Biden şi UE îşi conduc politica externă este absolut uluitoare", după cum arată fostul diplomat indian, mai ales că totul se desfăşoară în numele "valorilor democratice" şi "dreptului internaţional".

Tocmai din aceste motive, "India nu poate fi de acord cu încercările nesăbuite ale SUA şi UE de a transforma în arme relaţiile economice globale", mai ales dacă se au în vedere efectele deosebit de grave.

"Statele Unite destabilizează securitatea europeană în timp ce sancţiunile Vestului destabilizează ordinea economică globală", mai scrie Bhadrakumar, în opina căruia "SUA şi UE trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru aceste daune colaterale", chiar dacă "realizarea faptului că lumea a intrat deja în secolul Asiei induce panică în Vest".

Evoluţia conflictului din Ucraina şi a consecinţele sale pe plan economic şi financiar l-au determinat pe Charles Gave, fondator şi preşedinte al companiei de consultanţă şi investiţii Gavekal, să afirme că asistăm la un transfer mult mai rapid decât cel aşteptat a centrului de greutate economic către Asia, iar principala victimă va fi Europa.

Economistul francez a scris recent despre decizia autorităţilor europene de a îngheţa rezervele valutare ale Rusiei de la BCE şi efectele acesteia în ceea ce priveşte importurile de energie din Rusia. Atunci verdictul său a fost că "este greu să te împuşti singur în picior cu o precizie mai mare", însă acest verdict tocmai a fost republicat cu "mici" modificări: "Europa nu s-a împuşcat în picior, ci în cap".

În timp ce Europa caută să-şi "transfere" dependenţa energetică de Rusia către către alţi furnizori de petrol şi gaze naturale, la preţuri mult mai mari, coagularea noului centru de greutate economic mondial pare să capete o nouă dinamică.

Reuters a scrie recent că Wang Yi, Ministrul de Externe al Chinei, a primit invitaţia de a face o "escală surpriză" în India pe drumul de întoarcere de la o conferinţă a Organizaţiei Cooperării Islamice din Pakistan.

Aceasta este prima întâlnire la nivel ministerial din 2019, când ciocnirile armate de la graniţa dintre cele două ţări au condus la deteriorarea puternică a relaţiilor dintre India şi China.

"În termeni puri economici, India şi China au o convergenţă naturală a intereselor. Dacă India şi China pot să-şi rezolve disputele politice, consecinţele economice vor fi profunde", a scris recent fostul bancher de investiţii David Goldman şi editor al publicaţiei Asia Times pe contul său de Twitter.

După cum arată într-un articol ulterior din Asia Times, China a devenit anul trecut cel mai important partener comercial al Indiei, pe fondul creşterii accelerate a importurilor, care au ajuns la o valoare de aproape trei ori mai mare decât a importurilor din SUA.

Se pare că vizita surpriză a ministrului chinez de externe la Delhi are deja rezultate. "China nu urmăreşte o Asie unipolară şi respectă rolul tradiţional al Indiei în regiune", a declarat Ministrul de Externe Wang Yi în cadrul întâlnirilor cu oficialii indieni, după cum scrie Hindustan Times.

"China salută dezvoltarea şi revitalizarea Indiei şi sprijină India să joace un rol mai important în afacerile internaţionale", se mai arată într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe de la Beijing, unde se mai subliniază că "suntem gata să explorăm cooperarea în Asia de Sud într-un format "China-India-Plus' şi să construim un model de interacţiune pozitivă, care poate aduce beneficii mutuale".

"Dacă India şi China vor vorbi cu aceeaşi voce, întreaga lume va asculta. Întreaga lume va fi atentă la cooperare dintre China şi India", a fost concluzia ministrului de externe al Chinei.

"Resursele au jucat întotdeauna un rol central în modelarea lumii. Abilitatea statelor de a furniza alimente, apă şi energie pentru cetăţenii lor este evidentă şi importantă, la fel cum este şi asigurarea protecţiei în faţa ameninţărilor externe", a scris istoricul Peter Frankopan în ultima sa carte "Noile drumuri ale mătăsii: prezentul şi viitorul lumii".

Profesorul de la Universitatea Oxford mai arată că "lumea veche s-a trezit brusc în faţa unei lumi noi, în formare de decenii, dar care produce acum reacţii dramatice, care merg de la curse ale înarmărilor până la competiţii tehnologice sau presiuni economice, politice şi diplomatice concertate".

Pe de altă parte, în tot mai multe părţi ale lumii sunt acceptate opinii conform cărora cei care doresc să frâneze acest proces sunt cei care au cel mai mult de pierdut, respectiv ţările din Occident, după cum subliniază profesorul Frankopan.

"După ce a adormit la volan, Vestul doreşte acum o întoarcere la "normalitate' şi aşteaptă ca noii veniţi să treacă la poziţiile lor vechi din ordinea mondială", mai scrie istoricul de la Oxford.

"Aceasta nu este o lume nouă care se naşte, este lumea veche care renaşte", mai accentuează profesorul Frankopan în cartea sa, publicată în 2018, şi afirmă că "trăim deja în secolul Asiei".

Aceste puncte din cartea lui Peter Frankopan au fost amintite de M.K. Bhadrakumar în ultima parte a articolului său despre priorităţile diferite ale Indiei şi Statele Unite, iar concluzia sa este că "India înţelege bine agenda reală din spatele luptei geopolitice a Washington-ului şi Bruxelles-ului împotriva Rusiei", iar din acest motiv "India caută parteneriate în toate direcţiile, inclusiv cu Rusia şi China".

Este greu de crezut că ameninţările venite din Occident, indiferent de natura lor, vor convinge ţările din Asia, Africa sau America Latină că trebuie să accepte întoarcerea la "normalitate".

Dacă India şi China vor reuşi să vorbească cu aceeaşi voce, atunci secolul Asiei se poate transforma într-o eră a Asiei, în care ar putea să îşi găsească locul şi Rusia, pe fondul unei potenţiale rupturi ireversibile a relaţiilor cu ţările occidentale.