Războiul rece al tinereţii fără bătrâneţe

Descoperirea unui elixir care să prelungească viaţa umană a devenit ultimul motiv de concurenţă între statele lumii. A exis-tat o bătălie a colonizării Africii, o cursă a înarmării, o concurenţă în ceea ce priveşte cucerirea spaţiului, iar mai nou există un "război" al oamenilor de ştiinţă, care să descopere pilula sau poţiunea magică a tinereţii fără bătrâneţe. Cercetători din SUA, Italia, Rusia, Germania, Marea Britanie, anunţă în fiecare an câte o nouă descoperire în domeniu, momentul în care va fi descoperit leacul stopării îmbătrânirii fiind foarte aproape.

Ultimul anunţ pe această linie a fost făcut de reprezentanţii Academiei de Ştiinţă din Rusia. Aceştia au ajuns la concluzia că un tip de bacterie recent descoperită în subsolul arctic îngheţat al Siberiei ar putea să posede capacitatea de a încetini procesul de îmbătrânire. Conform cercetărilor realizate în laborator, aceste bacterii - Bacillius F - s-au dovedit capabile să oprească procesul de îmbătrânire în cazul şoarecilor cărora savanţii le-au injectat microorganismele. Şoarecii testaţi au trăit mai mult timp, în comparaţie cu cei din grupul de control, cercetătorii considerând că aceste rezultate sunt "impresionante". Testele au arătat că metabolis-mul şoarecilor testaţi a crescut cu 20-30%, iar bacteriile au contribuit la scăderea cazurilor de orbire asociată cu senilitatea, dar nu au împiedicat apariţia tumorilor. Academia rusă a precizat că acele experimente au fost realizate pe un număr suficient de mare de cobai pentru ca rezultatele să fie fiabile. Savanţii ruşi au descoperit bacteria Bacillius F în Iacuţia, o republică din Siberia Orientală, unde temperaturile sunt deosebit de scăzute. Bacteria poate să se reproducă doar la temperatura de 5 grade Celsius.

Nu cu mult timp în urmă cercetătorii americani au declarat că sunt foarte aproape să creeze elixirul tinereţii veşnice, după ce au descoperit o enzimă care opreşte procesele de degradare celulară. Un studiu realizat la Universitatea din Wisconsin-Madison (SUA) arată că o enzimă numită Sirt3 (sirtuină 3) ar putea fi cheia producerii unui remediu care combate degradarea celulară şi, implicit, întârzie îmbătrânirea organismului. Teoria care a stat la baza acestor cercetări este următoarea: reducerea aportului caloric zilnic poate încetini semnificativ procesele de îmbătrânire şi contribuie la menţinerea unei stări mai bune de sănătate până la o vârstă înaintată.

Nici britanicii nu stau cu mâinile în sân. Profesorul Tom Kirkwood, de la Institutul de Sănătate din Newcastle, a publicat un studiu, în care, printre altele, se vorbea de faptul că speranţa de viaţă este în continuă creştere, în medie cu doi ani la fiecare deceniu. Conform studiilor s-a tras concluzia că trupul uman este o "uzină" aflată în plin proces de evoluţie şi auto-regenerare, acest lucru fiind vizibil de la o generaţie la alta, dar că este nevoie ca din când în când acest proces să fie ajutat. Aşa cum am mai prezentat, cercetătorii italieni Gabriele Rossi şi Antonella Canonico au făcut analize sang-vine la aproape 100 de milioane de persoane pentru a stabili dacă vârsta biologică corespunde cu cea cronologică. Cei doi au pus bazele laboratoarelor de cercetare privind imortalitatea, "Ilabs", unde colaborează matematicieni, fizicieni, chimişti, informaticieni, biologi, medici, geneticieni, psihologi. Ambiţiile italienilor sunt din câte se vede mult mai mari decât ale colegilor, care se gândesc deocamdată la o prelungire a speranţei de viaţă cu 40-50 de ani. În acest moment, topul longevităţii este dominat de următoarele ţări: Japonia - o medie de 82,6 ani; Islanda - 81,8 ani; Elveţia - 81,7 ani; Australia - 81,2 ani; Spania - 80,9 ani; Suedia - 80,9 ani; Israel - 80,7 ani; Franţa - 80,7 ani; Canada - 80,7 ani; Italia - 80,5 ani; Noua Zeelandă - 80,2 ani; Norvegia - 80,2 ani, mai spre mijlocul clasamentului aflându-se ţara noastră cu 72,5 ani.