Re-întoarcerea spre Europa

După ce alegerile europene şi referendumul se vor fi încheiat, România va redescoperi Europa. Ocultată de suprapunerea celor două scrutine, Europa îşi va lua o frumoasă revanşă asupra acelor politici pentru care temele europene nu au nicio consistenţă. La numai două săptămâni după mica piruetă referendară din 25 noiembrie, Europa va fi din nou la ordinea zilei. Doar că de data aceasta nu va mai conta agenda ascunsă a unor veleitari rătăciţi în politica româ-nească, ci reforma instituţiilor europene. Căci pe 13 decembrie noul tratat instituţional va fi asumat simbolic de cei 27 la Lisabona.

Campania pentru alegerile europene nu mai poate salva nici măcar aparenţele. Dar, dacă temele europene nu au public, Europa rămâne în continuare preferata românilor. Într-un sondaj comandat de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi realizat între 25 octombrie şi 9 noiembrie de către Gallup, 77% dintre respondenţi mai credeau că decizia de aderare la 1 ianuarie 2007 a fost una "mai degrabă bună". Iar până pe 9 noiembrie sondajul a fost, mai bine de o săptămână, paralel cu scandalul Mailat. Trecerea subită şi compensatorie de la culpabilizarea naţională la naţionalis-mul cu tentă rasistă nu a lăsat însă nicio urmă în această cercetare. Cu tot efortul făcut de unii politicieni pentru a reactiva naţionalismul în scopuri electorale, diversiunea nu a reuşit. Cei mai mulţi dintre români sunt în continuare interesaţi de condiţiile de muncă din alte state membre (31%), de drepturile de care dispun ca cetăţeni europeni (16%), de finanţările din fondurile europene (13%) sau de preţurile practicate în diferite state membre (7%).

Realişti, românii şi-au îndreptat atenţia spre lucrurile practice. Chiar dacă 69% dintre cei chestionaţi cred că nu ştiu mare lucru. Uniunea Europeană, puţinul pe care îl ştiu e suficient pentru a păstra optimismul. Un optimism legat mai degrabă de oportunităţile de muncă din afară, decât de dezvoltările economice şi sociale din interior. Căci cel mai bine informaţii - cei ce pot profita în primul rând de aderare - sunt percepuţi a fi politicienii (43%), urmaţi de oamenii de afaceri (20) şi, foarte departe, de tineri (8%).

Dincolo de toate reticenţele manifestate mai mult sau mai puţin stângaci pe scena publică, Europa nu înspăimântă, ci farmecă. Cei mai mulţi dintre respondenţi (20%) cred că "vom ajunge la acelaşi nivel de dezvoltare cu majoritatea statelor din UE" în 14 ani, iar 17% sunt chiar mai încrezători, sus-ţinând că în cel mult 10 ani vom depăşi media europeană. La polul celălalt, pesimiştii, cei care susţin că vom avea nevoie de 30-40 de ani sunt doar 21%. Pragmaticii, aproximativ 26% din totalul respondenţilor, speră ca diferenţele să se volatilizeze în 15-20 de ani.

Oricum ar fi, Europa rămâ-ne cea mai importantă provocare pentru români. Iar cei mai mulţi îşi asumă construcţia europeană ca pe o datorie. Aproape o treime din cei intervievaţi (27%) cred că în cea mai mare măsură vor contribui la apropierea României de standardele europene oamenii obişnuiţi. Nici guvernul, care urmează însă imediat după, cu 19%, nici preşedintele, care ar putea avea cea mai importantă contribuţie în acest domeniu doar pentru 5%, nici măcar instituţiile europene (Parlamentul European are 7%, iar Comisia 6%) nu pot influenţa dezvoltarea României, ci simplii săi cetăţeni. O concluzie pe cât de optimistă, pe atât de surprinzătoare, căci până de curând doar elitele con-ducătoare erau con-siderate respon-sabile.