Reconstrucţie sau control? Ce prevede acordul propus de Trump pentru Ucraina

Un document exploziv obţinut de publicaţia britanică The Telegraph relevă planul detaliat al fostului preşedinte american Donald Trump de a forţa Ucraina să cedeze controlul asupra unor mari părţi din resursele sale naturale şi infrastructura strategică, în schimbul unei aşa-zise "reconstrucţii" post-război. Articolul semnat de Ambrose Evans-Pritchard descrie termenii acordului drept fără precedent în istoria relaţiilor internaţionale moderne. Potrivit documentului, Trump cere Ucrainei despăgubiri uriaşe de război şi controlează, printr-un nou fond de investiţii, toate resursele critice ale ţării, de la petrol şi gaze până la metale rare precum litiu, cobalt sau titan.

Potrivit celor de la The Telegraph, Alan Riley, expert în dreptul energiei la Atlantic Council, a descris textul ca fiind "un document de expropriere", afirmând că "americanii pot pleca oricând, ucrainenii nu" şi că nu a mai văzut niciodată un asemenea precedent.

În acelaşi timp, The Telegraph relatează că administraţia Trump poartă discuţii paralele cu Rusia privind un parteneriat energetic de amploare, ce include reluarea fluxurilor de gaze din Siberia de Vest către Europa. Informaţiile sugerează că firme americane şi finanţatori apropiaţi lui Trump ar urma să beneficieze direct de aceste aranjamente, folosind inclusiv infrastructura ucraineană şi gazoductele reparate Nord Stream.

Se preconizează inclusiv revenirea companiilor americane de foraj în Marea Kara şi în Arctica, precum şi transfer de tehnologie de fracking către Rusia - aspecte discutate cu Kirill Dmitriev, şeful fondului suveran rus şi fost consultant McKinsey.

Fondul propus de Trump, înregistrat în Delaware, dar aflat sub jurisdicţia statului New York, va avea o structură complet dezechilibrată: trei din cei cinci membri ai consiliului vor fi aleşi de SUA, iar Ucraina nu va avea drept de veto. SUA va deţine acţiuni de tip "A" şi "golden shares", în timp ce Ucraina va primi doar acţiuni "B", fără acces la redevenţe până la achitarea unei datorii de cel puţin 100 miliarde dolari, cu o dobândă de 4%, mai arată The Telegraph. Mai mult, SUA îşi rezervă dreptul de a examina registrele financiare ale ministerelor ucrainene oricând doreşte şi are prioritate în orice proiect economic - o prevedere care, potrivit profesorului Riley, citat de jurnaliştii britanici, "nu este compatibilă cu aderarea la Uniunea Europeană".

Documentul citat mai include formulări superficiale despre "investiţia americană într-o Ucraină liberă şi suverană", dar condiţiile sunt mai dure decât versiunile anterioare, deja criticate ca fiind neocoloniale. The Telegraph remarcă asemănarea acordului cu "tratele inegale" impuse Chinei de marile puteri europene în secolul XIX.

Negociatorul lui Trump, Steve Witkoff, a fost acuzat că reia retorica Kremlinului, recunoscând referendumurile false organizate de Rusia în regiunile ocupate din estul şi sudul Ucrainei şi sugerând acceptarea prealabilă a pierderii acestora.

The Telegraph aminteşte că Donald Trump ar fi agreat, recent, redeschiderea conductelor Nord Stream 2 în urma unor negocieri secrete purtate în Elveţia de fostul agent Stasi, Matthias Warnig, şi Richard Grenell, reprezentantul său cu simpatii pro-Kremlin binecunoscute. Contractele ar oferi firmelor americane control operaţional şi profituri masive, descrise drept "bani din aer" - ceea ce unii analişti numesc o "donaţie legalizată din partea Kremlinului".

Potrivit cotidianului britanic, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a comentat ironic aceste discuţii: "Ar fi interesant dacă americanii ar pune presiune pe Europa să nu mai refuze gazul nostru".

Pe fondul acestor evoluţii, regimul de sancţiuni europene este la un pas de destrămare. Ungaria şi Slovacia au anunţat că nu vor susţine prelungirea sancţiunilor existente, ceea ce ar duce la deblocarea automată, în iulie, a 200 de miliarde de euro din activele Băncii Centrale a Rusiei. Potrivit analiştilor Anton Moiseienko şi Yuliya Ziskina de la Royal United Services Institute, dacă chiar şi un singur stat UE se opune, activele pot fi imediat retrase de la Euroclear.

"Pentru toate discuţiile despre despăgubiri şi responsabilitate, UE riscă să returneze 200 de miliarde de euro regimului care a declanşat cel mai mare război european de după al Doilea Război Mondial - un moment similar cu cel al retragerii americane din Afganistan," notează The Telegraph.

Toate indiciile sugerează o alianţă tăcută dar eficientă între interesele economice ale lui Trump şi cele geopolitice ale lui Putin. "Trump & Putin Inc pare a fi un joint-venture perfect armonios," conchide Evans-Pritchard, autorul articolului din cotidianul The Telegraph. În acest context, Ucraina riscă să piardă nu doar teritorii, ci şi principalul său mijloc de redresare economică, în timp ce Europa şi Marea Britanie vor rămâne cu nota de plată pentru reconstrucţie.