RECTIFICARE CU...BUCLUC Parlamentul vrea mai mulţi bani pentru primării şi consiliile judeţene

Rectificarea bugetară făcută de Guvern, la mijlocul lunii aprilie, prin ordonanţa de urgenţă 50/2020 riscă să fie modificată drastic în şedinţa de astăzi a plenului Parlamentului.

Camera Deputaţilor şi Senatul urmează să dezbată şi să voteze, astăzi, începând cu ora 13.00, în şedinţă comună, rectificarea aprobată de Cabinetul Orban în timpul stării de urgenţă. În prealabil, începând cu ora 10, comisiile reunite de buget, finanţe-bănci ale Parlamentului se vor reuni pentru întocmirea unui raport care va include modificările pe care senatorii şi deputaţii PSD, ALDE, Pro România şi UDMR le consideră necesare pentru ca administraţiile publice locale să aibă resursele necesare pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime până la sfârşitul acestui an.

Social-democraţii au acuzat în ultimele săptămâni că, din cauza cheltuielilor efectuate în pandemia de coronavirus, mare parte din administraţia publică locală a ajuns în prag de faliment şi nu mai are bani de funcţionare decât pentru una-două luni. PSD afirmă că în special cheltuielile cu asistenţa socială sunt în pericol de a nu mai putea fi efectuate de către primării şi de consiliile judeţene. Social-democraţii propun modificarea rectificării bugetare aprobată de Guvern în aprilie, astfel încât să aloce sumele necesare reîntregirii veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale.

Situaţia dramatică prin care trec administraţiile publice locale a fost semnalată recent şi de Asociaţia Oraşelor din România care, prin intermediul unui comunicat de presă, a arătat că peste 50 de primării de oraşe riscă să intre în incapacitate de plată şi să îşi închidă porţile, ca urmare a efectelor pandemiei de Covid-19 şi a lipsei de dialog din partea Ministerului de Finanţe. Reprezentanţii AOR declară că estimările făcute de asociaţie privind scăderea gradului de încasare la nivel local s-au dovedit corecte, iar, din analiza situaţiei gradului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, reiese clar o situaţie disperată pentru administraţia locală de la nivelul oraşelor mici, care, în curând, nu vor mai dispune de fonduri.

"Cu o scădere de peste 25% a sumelor încasate din impozitele şi taxele locale faţă de anul trecut şi a încasărilor din impozitul pe venit raportate la sumele planificate la începutul anului, unele oraşe au ajuns să nu-şi mai plătească asigurările sociale şi pe cele de sănătate sau impozitele aferente salariilor, au renunţat la minimele construcţii privind infrastructura edilitar-urbană, existând pericolul să nu-şi mai poată susţine utilităţile vitale pentru comunitate, precum iluminatul public. În lipsa unor măsuri clare, articulate, venite din partea Ministerului Finanţelor, multe dintre oraşele mici nu vor mai avea bani pentru o bună funcţionare a şcolilor, spitalelor şi a altor servicii care deservesc, pe lângă locuitorii proprii, şi locuitorii comunelor învecinate", se arată în comunicatul de presă emis de Asociaţia Oraşelor din România la începutul lunii iunie.

Primarii oraşelor mici susţin că, din cauza situaţiei dramatice creată de pandemia de Covid-19, care a crescut semnificativ cheltuielile administraţiilor publice locale, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale vor suferi scăderi semnificative, care nu vor putea fi compensate prin măsurile pe care le pot lua edilii. De aceea, ei consideră că nu vor putea să îşi îndeplinească atribuţiile prevăzute de Constituţie şi legile în vigoare, din cauza dificultăţii privind asigurarea funcţionării, şi că vor fi în imposibilitatea de a finaliza proiectele începute şi, mai ales, de a iniţia alte proiecte destinate comunităţilor locale.

Cu toate acestea, o parte dintre probleme administraţiilor publice locale au fost rezolvate recent de către Guvern, care a alocat, în şedinţa din 27 mai, 600 milioane lei din bugetul Ministerului Sănătăţii pentru decontarea tuturor cheltuielilor de carantinare efectuate de primării şi consiliile judeţene în perioada stării de urgenţă. Reprezentanţii Executivului nu au specificat însă cum vor deconta cheltuielile efectuate de autorităţile locale cu carantinările din perioada stării de alertă în care ne aflăm de peste o lună.