RECTIFICAREA BUGETARĂ CA NORMALITATE Un act bine gândit
DANIEL IONESCU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 22 octombrie 2012
Mai întâi, câteva clarificări strict necesare pentru înţelegerea procesului de rectificare bugetară:
a) Instituţia rectificării îşi trage drepturile de intervenţie din îndreptăţirea Guvernului conform art. 115 alin.(4)1 din Constituţia României şi art. 6 din Legea nr. 500/2002 privind Finanţele Publice de a corecta pe parcursul execuţiei bugetare discrepanţele survenite operaţional în constituirea resurselor de finanţare sau/şi în alocarea lor.
b) "Obiectul" rectificării bugetare îl constituie orice buget din economia Bugetului General Consolidat (BGC) care este, direct sau indirect, demn de arbitraje financiare din partea autorităţii executive. Din structura Bugetului General Consolidat nu poate intra în rectificare bugetară Bugetul Fondului Proprietatea.
c) Scopul rectificării bugetare este recalibrarea veniturilor şi cheltuielile bugetate în cadrul fiecărui buget finanţat din bani publici în funcţie de realizarea/nerealizarea resurselor de venituri bugetate şi/sau, după caz, a consumului acestor resurse sub forma cheltuielilor bugetare, la niveluri sustenabile, altele decât cele estimate prin proiectele de buget aprobate de Parlament.
d) Din empirica fenomenului, decurg tipologic două proceduri instituţionale prin care se factualizează operaţiunile de rectificare (consolidare):
1. cu menţinerea soldului bugetului/bugetelor asupra cărora se intervine (excedent/deficit);
2. fără menţinerea soldului bugetului/bugetelor asupra cărora se intervine (excedent/deficit);
2.1. - cu menţinerea soldului Bugetului General Consolidat (suma algebrică a soldurilor bugetelor cu excedent şi a celor cu deficit rămâne constantă)
2.2.- fără menţinerea soldului Bugetului General Consolidat (suma algebrică a soldurilor, bugetelor cu excedent şi a celor cu deficit variază +/- faţă de prevederile din Proiectul de buget ex-ante validat de Parlament).
e) Procesul de rectificare se realizează operaţional prin două categorii de mecanisme de corecţie:
1. recalibarea internă a soldurilor unor bugete din structura BGC prin redimensionarea veniturilor şi cheltuielilor ;
2. recalibrarea externă a soldului BGC prin:
2.1.- transferuri ordinare/excepţionale de resurse de finanţare de la Bugetul de stat (în lei), sau/şi
2.2.- atragerea de resurse de finanţare prin angajarea de credite în numele statului (în lei şi/sau valută).
Din combinarea procedurilor de rectificare cu mecanismele de corecţie se constată că, factual, prin convenţia juridică au fost puse la dispoziţia executivului 9 "reţete" de rectificare.
Cu excepţia reţetelor "d.1.- e.1." şi d.2.1.- e.2.1. - singurele care nu afectează negativ soldul BGC şi stocul de datorie publică - celelalte "reţete" cresc, într-o formă sau alta, stocul de datorie publică care evident, împreună cu costurile adiacente, va fi suportat din stocul de bunăstare al populaţiei.
Deşi, în respectul interesului economic naţional (creşterea, consolidarea şi dezvoltarea calitativă a bunăstării în consum a populaţiei), intervenţia prin rectificare care are ca rezultat creşterea deficitului execuţiei bugetare a BGC ar trebui să constituie excepţia şi nu regula în administrarea banului public, iată ce s-a întâmplat în urma rectificărilor bugetare procesate de guvernele care au primit "binecuvântarea" Parlamentului în perioada 2008-2012 (vezi tabel 1).
După cum se observă, doar în anul 2008, guvernarea liberală a generat şi legalizat prin rectificările bugetare operate o creştere suplimentară a datoriei publice (inclusiv costurile aferente) de peste 15 miliarde lei.
Pe calea adâncirii deficitului bugetar, guvernele portocalii care au girat administrarea finanţelor publice în perioada 2009-2012 au generat şi legalizat prin rectificările operate o creştere a datoriei publice (fără costurile aferente) de 28,34 miliarde lei.
Nici guvernul Ponta nu face excepţie, excesul de deficit bugetar legalizat prin rectificarea din august curent adaugă la zestrea de datorie publică (inclusiv costurile aferente) încă 2,45 miliarde lei.
n.b. vorbim de "excesul de deficit" şi nu de "deficitul exerciţiului" cu care s-a încheiat fiecare an bugetar (al doilea rând - "Realizat"- din tabel) care, în perioada observată însumează cumulat 107,2 miliarde lei.
Ceea ce - delaolaltă - trebuie observat este faptul că, deşi în structura bugetului general consolidat sunt afluite între 13 şi 15 bugete, masa deficitului este fără excepţie emanat de Bugetul de stat, indiferent că vorbim de proiecţia iniţială sau de încheierea exerciţilor bugetare anuale.
Deloc paradoxal, având în vedere abuzul de drept flagrant exersat în anii 2010 şi 2011, deficitul cu care s-au încheiat execuţiile Bugetului de stat aferente acestor ani a fost mai mare decât deficitul Bugetului General Consolidat. (vezi tabel 2)
Rectificarea bugetară operată de Guvernul USL în luna august (reţetă de tip "d.2.2.-e.2.2."), ca toate cele dinaintea sa, a adâncit deficitul BGC şi a crescut soldul de datorie publică.
Pe fond, deficitul BGC a crescut cu 2,45 miliarde lei (de la 11,20 miliarde lei la 13,66 miliarde lei) şi va creşte obligaţiile financiare ale României care decurg din stocul de datorie publică şi din costurile adiacente creditelor din care acest surpuls de deficit s-a finanţat.
Rectificarea bugetară care urmează să se producă - a doua în 2012 - şi pe care o datorăm ministrului de finanţe Florin Georgescu (nu USL-ului), este prima - din seria lungă comisă în ultimii 8 ani - care face excepţie de la tipicul cu care ne-au obişnuit Guvernele României.
Scopul ei este să regleze fin discrepanţele bugetare nerezolvate la prima rectificare. Suplimentarea cheltuielilor şi veniturilor BGC cu aproximativ 263,9 milioane lei nu modifică soldul BGC. Pe fond, această rectificare - o reţetă de tip "d.2.1.-e.1." - constată reintrarea în normalitate a proceselor de bugetare a banului public. Creşterea deficitului Bugetului de stat cu 1.402,8 milioane lei este justificată prin transferuri de echilibrare către bugetele locale şi către bugetele cu vocaţie socială.
Să sperăm că presiunile financiare pe care le vor emana alegerile ce urmează nu vor genera şi costuri "de oportunitate" care să adâncească, aşa cum cum s-a întâmplat până acum, deficitul public.
1. Romania are nevoie de dvs. domnule Ionescu,
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 22.10.2012, 13:10)
asa ca va rog vorbiti cu domnul Make daca inca nu v-a transmis coordonatele legate de conferinta BCE pentru ca trebuie sa faceti o serie de articole din care sa invatam toti cu ce se mananca acest BUGET. Sunteti inca o persoana in care Romania se poate increde si pe care se poate baza, atata timp bineinteles cat vrem sa intelegem cum stam cu economia!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de d.i. în data de 22.10.2012, 15:49)
va multumesc pentru amabilitate si sfat. poate c'ar fi bine sa facem cateva prelegeri de vulgarizare a subiectelor care ard! Va stau, orcand, cu placere, la dispozitie.