Rectificarea sărăciei în 2010

În termeni contabili, "variaţia pe sold" semnifică faptul că, în execuţia bugetară efectivă, în structura resurselor bugetare (veniturile bugetate) şi/sau în structura consumului de resurse bugetare (cheltuielile bugetate) s-au înregistrat diferenţe - unele în plus, altele în minus - a căror sumă algebrică diferă de proiecţia bugetară iniţială.

Reglarea (negocierea) contabilă a acestor mişcări plus/minus se realizează prin procedura "rectificării bugetare".

Procedura permite, legal, modificările de fond şi corecturile de reglaj fin considerate utile/necesare realizării cu succes a execuţiei bugetare (încadrarea în parametrii de eficienţă economică şi/sau, după caz, de eficacitate socială pre-conveniţi).

Nota de fundamentare la preconizata rectificare a Bugetului de stat constată - în sinteză - că între proiecţia bugetară asumată de Executiv şi aprobată de forul legislativ pentru anul 2010 şi execuţia sa la 6 luni, nici "in-flux"-ul veniturilor bugetare (produsul fiscal bugetat) şi nici "out-flux"-ul cheltuielilor bugetare (alocarea resurselor bugetare disponibile) nu se înscriu în parametrii bugetari proiectaţi, asumaţi şi validaţi prin vot de Parlament.

• Circumstanţele macroeconomice fondatoare

1. Deficitul bugetului general consolidat proiectat pentru anul 2010 a fost dimensionat, conform legilor bugetare validate de Parlament, la 31,9 miliarde lei;

2. Deficitul înregistrat de bugetul general consolidat recunoscut de Executiv la 6 luni însumează 18 miliarde lei. În fapt, deficitul real înregistrat în perioada menţionată, cel care măsoară "excedentul real de cheltuieli bugetare" comis la nivelul bugetelor din economia bugetului public (BGC) a fost de 20,5 miliarde lei. Din acesta, 19,3 miliarde ROL (93,7%) reprezintă excesul de cheltuieli aferent execuţiei Bugetului de Stat;

3. Anualizarea deficitului bugetar conduce la o estimată "grosso-modo" de 36 miliarde lei în versiunea Guvernului şi la 41 miliarde lei dacă se ia în considerare deficitul real;

4. Pentru acoperirea deficitului bugetar MFP a atras resursele lipsă prin licitaţii inter-bancare de titluri de datorie publică pe termen scurt (certificate de trezorerie cu discont) şi pe termen mediu (obligaţiuni de stat tip benchmarck cu maturitatea de 3 şi 5 ani). Au fost atrase astfel 16 miliarde lei. (vezi tabelele nr.1a şi nr.1b)

Rezultatele licitaţiilor cu titluri de stat derulate în anul 2010 relevă faptul că intermediarii din sistemul bancar comercial sunt reticenţi în a achiziţiona titlurile de datorie publică emise de MFP.

Rata de eşec a licitaţiilor (- 16,1% la titlurile pe termen scurt şi - 41,6% la titlurile pe termen mediu) arată că, în lipsa intervenţiei strategice a băncii centrale (operaţiunile "repo" practicate în 2009, multe cu scadenţă la o lună, nu s-au mai repetat şi în 2010), bancherii au devenit ezitanţi, mai ales când este vorba de capacitatea de răscumpărare a titlurilor de datorie publică denominate în lei cu maturitate de 3 şi 5 ani.

Soluţia găsită de MFP pentru a rezolva problema "resurselor lipsă" (licitaţia insolită de certificate de trezorerie denominate în euro din 28 iulie curent) confirmă aserţiunea, dat fiind că, vultureşte, titlurile licitate au fost adjudecate în proporţie de peste 300%! (1,213 miliarde euro = 5,16 miliarde ROL).

5. Serviciul datoriei în anul 2010 însumează 46,3 miliarde lei! În structură, serviciul datoriei publice se prezintă astfel:

- la datoria internă -37,4 miliarde ROL

- la datoria externă -8,9 miliarde ROL

Total 2010 - 46,3 miliarde ROL,

d.c. dobânzi - 7,3 miliarde ROL

6. Măsurile draconice adoptate de Executiv pentru a ieşi din "clinci", creşterea TVA cu 26,3%, scăderea cu 25% a veniturilor salariale din sectorul bugetar şi scăderea implicită a consumului final îşi arată deja colţii! Scade masa impozitelor care se fac venituri la buget, scade masa contribuţiilor sociale vărsate de salariaţi din veniturile curente, scade masa contribuţiilor sociale aşezate pe costuri (avansate de angajator şi recuperate de acesta odată cu marfarizarea producţiei sale);

7. Recesiunea economică cu care se confruntă economia naţională, adâncită - datorită divergenţei flagrante dintre cererea şi oferta de politici de contracarare a efectelor crizei - într-o formă clară de depresiune economică, are ca efect, pentru al doilea an consecutiv, o scădere în termeni reali a PIB. Luând în considerare estimata convenită de Guvern şi FMI privind scăderea în termeni reali a PIB în 2010 (- 1,9 p.p. faţă de anul precedent) şi estimata proceselor inflaţioniste aproximată de BNR la 7,8% care va avea ca efect o creştere a deflatorului la 5,9%, PIB va tinde în anul 2010, în expresie nominală (lei curenţi), către :

PIB2010 =(PIB2009) x 98,1% x 105,9% = 491,3 x 98,1% x 105,9% > 510,4 miliarde ROL (lei curenţi)

Pervers, inflaţia va ajuta Executivul în guvernarea deficitului bugetar conform ţintei convenite cu furnizorii de asistenţă şi fonduri financiare (în primul rând FMI) pentru că generează o creştere nominală a acestuia! Dat fiind că proiecţia nominală a PIB convenită pentru 2010 este supra-dimensionată la 538,9 miliarde lei, rectificarea bugetară propusă de Guvern constituie şi un "escape", poate, pentru redresarea indicatorilor macro-economici de referinţă!

Măcar, să nu ne mai furăm căciula!