Reducerea consumului de electricitate: creşte eficienţa sau economia îşi ţine respiraţia?

Consumul de electricitate este oglinda economiei, din moment ce 75% din total este asigurat de companii şi doar 23% de populaţie. Duminica trecută, economia României pare că şi-a ţinut respiraţia pentru o oră, anticipând incertitudinea de pe bursele lumii din ultimele zile. Vârfurile negative înregistrate de consumul de energie aprind avariile unei economii care creşte lent, cu deficite imposibil de acoperit, care se împrumută la costuri mari. În 9 martie (între orele 12.00 şi 13.00), consumul de energie electrică a atins cea mai scăzută valoare din ultimii 18 ani: 3.787 de MW. Precedentul record negativ fusese atins anul trecut, în 14 aprilie. Atunci se înregistra un consum de 3.900 de MW.

• De ce scade consumul de curent?

Cauzele pentru această situaţie sunt multiple: aportul prosumatorilor care şi-au montat panouri solare şi injectează surplusul în sistem, după ce consumă energia produsă de propria investiţie. Panourile solare ale prosumatorilor au o capacitate instalată de aproximativ 2.400 de MW, iar zilele însorite (cum au fost şi în ultima săptămână) îi decuplează pe aceştia de la consumul asigurat de marile centrale de producere a energiei. O altă cauză a scăderii dramatice a consumului de energie îl reprezintă frânarea consumului industrial de electricitate. Şi în acest caz, multe fabrici au devenit independente de sistemul energetic şi îşi produc singure energia necesară (prin panouri solare, turbine eoliene sau centrale de biogaz). Nu în ultimul rând, creşterea temperaturilor exterioare îi determină pe consumatori să nu mai consume deloc curent pentru încălzire.

Cu toate astea, scăderea consumului de electricitate pare un fenomen mai degrabă recent. În anul pandemiei de Covid 19 (2020), reducerea activităţii economice a dus, pe de o parte, la reducerea producţiei cu 5,6% faţă de anul anterior, iar pe altă parte la o creştere a consumului populaţiei. Cum toată lumea stătea în casă şi aştepta vaccinul anti-covid, consumul populaţiei a crescut cu cinci procente, iar exportul avea o creştere spectaculoasă, de aproape 40%. Comisia de Prognoză anticipa, în 2020, că perioada 2021-2024 va fi marcată de un ritm anual de creştere a consumului cu 2,5%, odată cu reluarea activităţii în ramurile industriale şi în transporturi. Prognoza nu s-a concretizat, astfel că populaţia şi mediul economic îşi reduceau drastic consumul de curent electric, de la un an la altul. În 2023, consumul de energie electrică în economie s-a redus cu 4,1%, iar consumul populatiei cu 7,9%. Cum cererea internă se prăbuşea, importurile de energie electrică au avut un plus de doar 0,8%, iar exportul a urcat cu 58% în 2023.

Compania Electrica, ce acoperă 40% din ţară (18 judeţe în reţeaua sa de distribuţie), raporta în 2023 o scădere de peste 9 procente a energiei electrice furnizate celor 3,5 milioane de locuri de consum pe care le avea în portofoliu.

Anul trecut, consumul total a crescut uşor, cu 1,8% (consumul populaţiei a avut o creştere de 2,7%), contribuind la dinamica volatilă a acestui indicator care reflectă mersul economiei. În 2024, producţia din hidrocentrale s-a luptat cu seceta şi a scăzut cu 23%, dar producţia de energie electrică din fotovoltaice a crescut cu 53%, până la o pondere de 5% în totalul energiei din sistemul energetic naţional. Practic, importurile au fost cele care au rezolvat declinul de producţie şi au crescut pe fondul reducerii producţiei din hidrocentrale. Tot anul trecut, mentenanţa unor unităţi de producţie (cum este centrala de la Cernavodă) a determinat o cerere mai mare pentru importuri. Astfel, importul de electricitate a crescut cu 60% anul trecut faţă de 2023.

• Economia aleargă ca un melc

Ne putem întreba cât din reducerea consumului se datorează politicilor europene de economisire a energiei şi cât semnalează o încetinire a economiei sau o schimbare a dinamicii acesteia? O analiză a Agenţiei Europene de Mediu arăta că, în ultimii 20 de ani, consumul de electricitate a scăzut cu 8 procente, cu o dinamică mai mare la nivelul industriei decât al populaţiei. UE numeşte aceste reduceri ca fiind eficienţă energetică, însă pot reprezenta şi un semn al dezindustrializării Europei. În septembrie 2023, UE a adoptat o directivă privind eficienţa energetică ce a stabilit o ţintă obligatorie pentru 2030 de scădere cu circa 20% a consumului final de energie.

La începutul lunii februarie, Ministerul Energiei a demarat realizarea unei analize a efectelor negative ale Green Deal asupra sectorului energetic şi industrial românesc. Practic, autorităţile au anunţat că intenţionează prioritizarea intereselor naţionale în domeniul energiei şi că vor propune oficialilor de la Bruxelles o variantă românească a pactului verde european.

Când nu existau interconectările din prezent, producţia şi consumul energiei electrice se ajustau reciproc, iar Dispeceratul Energetic Naţional supraveghea în timp real orice intrare de putere în sistem, pentru a o echilibra cu consumul. Cum în perioada 2009-2022 au fost scoşi din sistem circa 7.000 de MW în capacităţi de producere a energiei electrice, iar megawatii instalaţi nu au acoperit complet această pierdere, echilibrarea acum se face prin importuri şi exporturi de energie şi într-o mică măsură prin capacităţi de stocare. Astfel, consumul a devenit un indicator mai puţin problematic pentru energia produsă în sistem, pentru că aceasta poate fi evacuată mai uşor peste graniţe.

În 2019, România dispunea (teoretic) de o putere instalată de 24.000 de MW, din care doar 16.000 MW puteau livra în reţeaua de înaltă tensiune. Prosumatorii, investiţiile în fotovoltaice şi centrale eoliene au adus în sistem capacităţi noi de producere, dar l-au făcut mai puţin predictibil şi mai dependent de condiţiile meteo. O sursă importantă pentru creşterea consumului poate deveni în anii următori electrificarea industriei auto, dezvoltarea industriei de transport şi interconectările. Toate acestea, însă, sunt dependente de politica europeană şi de cea americană de promovare a surselor de energie prietenoase cu mediul.