Regionalizarea devine un bun subiect de negociere politică

Proiectul regionalizării a fost propus spre dezbatere, refăcut, adăugit, ciuntit de către aproape toţi prim-miniştrii din ultimii şase ani (Emil Boc, Victor Ponta, Dacian Cioloş), doar Sorin Grindeanu, care a stat prea puţin în funcţie, nu a apucat să continue discuţia începută de şeful său pe linie de partid.

Liviu Dragnea a anunţat imediat după alegeri că va repune în discuţie proiectul său major din perioada când era ministru al Dezvoltării Regionale în Guvernul Victor Ponta. Liderul PSD şi-a manifestat convingerea că acest proiect reprezintă un factor de modernizare a ţării. Cum proiectul este foarte atractiv şi pentru UDMR, cu unele mici modificări în punctele esenţiale, în această toamnă va reveni în atenţia camerelor, mai ales că s-a dovedit că în schimbul susţinerii parlamentare coaliţia guvernamentală este dispusă la concesii.

Ultimul care a discutat despre acest subiect a fost premierul tehnocrat, Dacian Cioloş, care considera necesară rezolvarea acestei "ecuaţii" de către un guvern cu o largă susţinere politică. Imediat au apărut reacţiile pe marginea subiectului, fostul preşedinte executiv al UDMR, Kovacs Peter, susţinea împărţirea ţării în 16 regiuni de dezvoltare economică: " Poziţia UDMR nu s-a schimbat, susţinem în continuare faptul că înfiinţarea regiunilor de dezvoltare cu atribuţii administrative este neconstituţională, iar soluţia nu este să introducem un nou nivel administrativ între administraţia centrală şi cea judeţeană, ci să formăm regiuni de dezvoltare economică performante, mai mici decât cele actuale. Potrivit iniţiativei legislative a UDMR, România trebuie să funcţioneze cu 16 regiuni de dezvoltare economică, ca o soluţie eficientă din punct de vedere economic şi financiar". Una dintre variantele susţinute de PSD cuprinde opt regiuni mari, iar Regiunea Centru ar fi formată din judeţele Alba, Sibiu, Braşov, Mureş, Harghita şi Covasna, fapt ce nu este pe placul UDMR, care ar dori ca din noua structură administrativă să facă parte doar ultimele trei judeţe, astfel încât să fie una cu o populaţie majoritar maghiară.

Proiectul a fost pus în discuţie în luna iunie a anului 2011. USL lansa programul său privind dezvoltarea regională în care propunea transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în centre ale administraţiei locale, transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale şi înfiinţarea unor consilii regionale, conduse de un preşedinte ales. Abandonată, ideea a fost reluată în campania electorală din 2012 proiectul fiind inclus în Programul de Guvernare 2013-2016 al USL. Regionalizarea a devenit temă de campanie, mai ales în zonele în care există o diversitate etnică. Ministrul de Interne de la vremea respectivă, Mircea Duşa, a ţinut să intervină în dezbaterea electorală, declarând că regionalizarea trebuie făcută pe principii economice, şi nu etnice, precizând că, în opinia lui, este o jignire la adresa românilor, în special a celor din Harghita şi Covansa, să faci campanie electorală vorbind de autonomia Ţinutului Secuiesc. În februarie 2013, Guvernul a aprobat Memorandumul privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România, o lună mai târziu fiind create structurile de lucru şi au avut loc primele întâlniri oficiale, după care lucrurile s-au împotmolit, proiectul devenind subiect de contre în interiorul USL pe axa PSD - PNL. În decembrie 2014, proaspăt ales, preşedintele Klaus Iohannis a atins acest subiect, fără să mai insiste ulterior.

Acum în pline negocieri de susţinere a unui nou guvern şi de creare a unei majorităţi solide, regionalizarea poate fi un bun subiect de discuţie.