Regionalizarea - necesară pentru atragerea fondurilor europene

• Interviu cu Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor

Reporter: Unul dintre subiectele de care politicienii se ocupă îndeaproape în ultima vreme este regionalizarea. Poate fi regionalizarea instrumentul de care ţara noastră are nevoie în încercarea de a atrage cat mai multe fonduri europene?

Valeriu Zgonea: Proiectul de regionalizare, ca şi modificarea Constituţiei şi a legilor electorale, reprezintă priorităţile principale ale USL pentru anul 2013.

Regionalizarea este necesară în primul rând pentru a putea atrage cât mai eficient fondurile europene. Întreaga Europă este organizată pe regiuni - unităţi administrative suficient de mari pentru a putea desfăşura proiecte de anvergură, fie că vorbim despre infrastructură, turism sau agricultură. Dacă vrem să cheltuim banii europeni mai bine şi mai eficient, atunci trebuie să implementăm un sistem de organizare administrativ-teritoriarială care să sus­ţină acest lucru. Modul în care este organizată România astăzi nu a făcut decât să adâncească diferenţele dintre regiuni. Nu este posibil să avem regiuni foarte bogate şi regiuni la limita sărăciei.

Astfel, ideea de regionalizare a plecat de la premisa că împărţirea administrativă în regiuni va eficientiza absorbţia fondurilor europene. Este nevoie de regiuni pentru că România este o ţară membră a Uniunii Europene, iar Europa de astăzi este una a regiunilor.

Avantajele acestui proces ţin, în primul rând, de absorbţia fondurilor europene şi de creşterea capacităţii administrative a acestor regiuni, în sensul unei mai bune coordonări a proiectelor majore.

Reporter: Ce alte beneficii, pe termen scurt şi mediu, ne mai poate aduce acest amplu proces?

Valeriu Zgonea: Vorbim despre o mulţime de avantaje pe care le-am putea obţine în urma finalizării cu succes a acestui proces. În primul rând, reducerea decalajelor dintre zonele sărace şi cele prospere prin atragerea masivă de fonduri europene în noul exerciţiu bugetar 2014-2020 va duce la asigurarea unui standard minim de trai decent în toate localităţile.

În al doilea rând, vom realiza des­centralizarea competenţelor adminis­trative de interes local, judeţean şi regional, în acelaşi timp cu asigurarea resurselor financiare necesare pentru exercitarea acestor competenţe. Acest lucru va duce la simplificarea sistemului administrativ şi la reducerea birocraţiei, dar şi la stimularea cooperării asociative între mai multe unităţi administrativ-teritoriale.

În al treilea rând, regionalizarea va crea premisele gestionării eficiente şi modernizării infrastructurii regionale de transport rutier, feroviar, fluvial, aerian. Ne-am propus ca la nivelul fiecărei regiuni să existe cel puţin un aeroport internaţional şi un spital-regional cu medicină de înaltă performanţă.

Nu în ultimul rând, după descentralizare, cetăţeanul se va adresa doar instituţiilor din proximitatea sa. Astfel, instituţiile centrale nu o să mai intervină în chestiuni de interes local.

Reporter: Aţi afirmat că revizuirea Constituţiei este un alt proiect major al USL pentru acest an. De ce este necesară modificarea Legii fundamentale a ţării?

Valeriu Zgonea: Revizuirea Constituţiei este necesară din cel puţin două motive. Primul este acela că statutul României s-a schimbat. De la ultima modificare a Constituţiei, din 2003, ţara noastră a devenit stat membru al Uniunii Europene, iar din acest statut derivă anumite drepturi şi responsabilităţi care trebuie prevăzute în Constituţie.

De asemenea, aşa cum vă spuneam mai devreme, nu trebuie să uităm că anul acesta discutăm şi despre reforma administrativ-teritorială, despre regionalizare. Acest lucu trebuie prevăzut în legea fundamentală.

Al doilea motiv este dat de nevoia de a evita crizele politice pe care le-am văzut în ultimii ani. Trebuie să stabilim foarte clar care sunt limitele de autoritate ale fiecărei puteri în stat şi care sunt mecanismele de cooperare. Nu trebuie să mai avem situaţii în care Preşedinţia ia locul Guvernului sau Guvernul se substituie Parlamentului.

Acestea sunt premisele cu care am plecat la drum în acest proces de reformă. Noi am început demersurile la nivelul Parlamentului, am format o comisie care se ocupă de revizuirea Constituţiei şi am invitat la dezbatere reprezentanţi din mediul neguvernamental, academic, ştiinţific. Vrem să avem o implicare cât mai mare din cât mai multe zone ale societăţii româ­neşti.

Reporter: Concret, ce se va modifica în Constituţie?

Valeriu Zgonea: USL va susţine un Parlament bicameral, cu aproximativ 300 de deputaţi şi circa 100 de senatori.

Vrem să reglementăm modul în care un preşedinte numeşte prim-ministrul. Astfel, preşedintele va fi obligat prin Constituţie să numească un premier desemnat de majoritatea constituită în urma alegerilor.

O nouă Constituţie înseamnă şi întărirea independenţei puterii judecătoreşti - clarificarea statutului procurorilor, reaşezarea atribuţiilor CSM, re-credibilizarea Curţii Constituţionale.

Modificarea Constituţiei este un proces transparent, iar Comisia condusă de Crin Antonescu a luat decizia de a permite accesul presei pe perioada dezbaterilor. Deşi avem o majoritate solidă în Parlament, vrem ca fiecare propunere să fie analizată şi dezbătută transparent de către toate segmentele populaţiei.

Majoritatea parlamentară a demarat acest proces şi a cerut inclusiv expertiza Comisiei de la Veneţia în ceea ce priveşte modificările ce vor fi aduse Constituţiei. De aceea, vă asigur că România va avea o Constituţie europeană, care să ţină cont de necesităţile şi realităţile societăţii româneşti.

Reporter: Credeţi că referendumul pentru modificarea Constituţiei va avea loc în această toamnă?

Valeriu Zgonea: Este prematur să vorbim despre o dată de finalizare a reformei constituţionale, dar intenţia noastră este să avem referendumul anul acesta.

Reporter: Mesajul transmis cu ocazia Zilei Regalităţii vă plasează în "tabăra" monarhiştilor. Consideraţi că în actualul context geopolitic ar fi oportună revenirea la monarhie?

Valeriu Zgonea: Mesajul pe care l-am dat pe 10 mai, de "Ziua Regalităţii", a fost o recunoaştere a rolului pe care monarhia l-a avut în istoria noastră şi în construirea României moderne. Cu toate acestea, trebuie să vă mărturisesc că eu sunt un republican convins. Iar modificările pe care le vom aduce Constituţiei vor stipula foarte clar că Parlamentul va fi în continuare forumul suprem de reprezentare a voinţei cetăţenilor, iar Preşedintele va fi în continuare ales în mod direct de către cetăţeni. Nu cred că avem, în acest moment, pe scena politică şi în societatea românească, un curent pro-monarhic care să poată fi luat în considerare. Asta nu înseamnă că valorile pe care Casa Regală a României le-a transmis de-a lungul timpului, precum demnitatea, onoarea sau dragostea de ţară, nu trebuie împărtăşite de toţi liderii politici. Mi-aş dori ca familia regală să ne sprijine în continuare toate eforturile pe care le depunem pentru integrarea deplină a României în familia marilor state europene.

Reporter: Cu ce investitori interesaţi de privatizările din România v-aţi întâlnit în ultima vreme, în contextul în care aţi avut vizite economice în mai multe ţări şi având în vedere faptul că o serie de companii mari din ţara noastră sunt în procesul de privatizare?

Valeriu Zgonea: Aici deschideţi un capitol extrem de important şi anume cel al diplomaţiei parlamentare. Rolul diplomaţiei parlamentare este acela de a promova interesele politicii externe româneşti, fie că vorbim des­pre obiective politice sau economice.

Dacă este să vorbim numai despre rolul diplomaţiei parlamentare în promovarea intereselor economice, vă dau doar trei exemple concludente.

Recent, am participat la Baku la deschiderea Camerei de comerţ Azero-Române, însoţit de o delegaţie importantă de oameni de afaceri români. Azerbaidjan este o ţară foarte importantă în contextul asigurării securităţii energetice a României şi un partener cheie în proiectele Nabucco şi AGRI.

De asemenea, am fost la sfârşitul lunii mai în Kazahstan, la Forumul Economic Mondial, o conferinţă foar­te importantă pe probleme de politică energetică. De altfel, România şi Kazahstan au relaţii în acest domeniu, şi mă gândesc aici la Rompetrol. Recent, Guvernul nostru şi compania kazahă KazMunaiGaz au ajuns la o înţelegere privind Rompetrol, prin care statul român şi-a recuperat datoriile de la compania petrolieră, în vreme ce partea kazahă s-a angajat să facă investiţii de 7 miliarde dolari în România. Este o evoluţie încurajatoare a relaţiilor comerciale dintre cele două ţări.

Nu în ultimul rând, săptămâna trecută am avut o întrevedere cu preşedintele Parlamentului turc, Cemil Cicek. Unul dintre subiectele principale de discuţie a fost tocmai cooperarea în domeniul economic, Turcia fiind o ţară foarte importantă pentru asigurarea securităţii energetice a României.

Toate aceste întâlniri vor contribui inevitabil la atragerea de noi investitori străini în România. Şi aici mă gândesc în primul rând la o deschidere către zona de est a Europei şi Asia, unde am reuşit să stabilim contacte puternice în ultima perioadă. Este o şansă pe care trebuie să o valorificăm la maximum pentru atingerea obiectivelor economice majore pe care ni le-am propus prin programul de guvernare.

Reporter: Ce feed-back aveţi în urma vizitelor efectuate în alte ţări pentru identificarea de investitori străini?

Valeriu Zgonea: De fiecare dată am primit semnale pozitive. Oamenii de afaceri din alte ţări au rămas surprinşi de imensul potenţial pe care îl are România şi s-au arătat interesaţi să vină să inves­tească în ţara noastră. Este prematur să vorbim concret de anumite firme, pentru că discuţiile nu sunt finalizate, dar pot să vă spun că am avut întâlniri constructive, care trebuie valorificate în perioada următoare de celelalte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniu. Diplomaţia parlamentară contribuie la dezvoltarea unor relaţii instituţionale şi personale. De aceea, diplomaţia parlamentară este necesară, pentru că ea cultivă relaţii, stabileşte contacte şi prietenii, iar toate acestea sunt realizate în folosul României.

Relaţiile economice trebuie să mear­gă, însă, în ambele sensuri. Şi aici mă refer la preocuparea noastră de a găsi noi pieţe de desfacere pentru produsele româneşti şi să inves­tim în acele zone unde avem potenţial.

Reporter: Când am fost în Azerbaidjan, împreună cu mediul de afaceri, aţi precizat că vor urma şi alte întâlniri cu partea azeră. A avut loc un follow-up în urma vizitei de afaceri în această ţară?

Valeriu Zgonea: Sigur că da. În oglinda evenimentului de la Baku, o delegaţie azeră a fost prezentă la Business Forum-ul pe care l-am organizat luna trecută la Bucureşti. De asemenea, la finalul lunii iunie, o delegaţie română va merge în Azerbaidjan la forumul Crans Montana.

Parteneriatul strategic pe care îl avem cu Azerbaidjan va aduce multe lucruri pozitive pentru România. Unul dintre ele este reprezentat de proiectul Nabucco Vest, care va duce gazele azere de la graniţa de vest a Turciei spre Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.

Alături de Nabucco, vom susţine împreună cu partea azeră şi realizarea primului interconector de gaze naturale lichefiate (AGRI) la Marea Neagră, care prevede transportarea gazelor azere către România şi Ungaria, prin Georgia. Este un proiect important, pe care am convingerea că îl vom putea duce la bun sfârşit împreună cu partenerii noştri azeri.

Nu în ultimul rând, în timpul discuţiilor cu reprezentanţii autorităţilor azere, am vorbit şi despre un coridor de transport între Marea Caspică şi Marea Neagră, pentru că noi credem că portul Constanţa poate fi un excelent punct de acces pe piaţa europeană a mărfurilor azere sau a celor care tranzitează Azerbaidjanul spre Europa Centrală.

În acest sens, am propus realizarea unui acord inter-guvernamental între România, Geor­gia, Azerbaidjan şi Turkmenistan. Contăm pe implicarea şi sprijinul statului azer în realizarea acestui proiect.

Deci, cred că sunt semnale că întâlnirile pe care le-am avut vor aduce numeroase beneficii pentru România şi pentru români.

Reporter: Mulţumesc!