RELATĂRI DIN VREMEA BANILOR Ciocnirea valutelor

Războiul comercial se resimte deja şi pe piaţa valutară, principalele monede purtând propriile lupte şi atrăgând cele mai variate opinii din partea experţilor.

Recent, o sugestie considerată de unii specialişti "futuristă" a fost adresată întregii planete. Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, a cerut, săptămâna trecută, la întâlnirea bancherilor centrali de la Jackson Hole, Wyoming, o reinventare a sistemului financiar şi monetar internaţional, acesta spunând că este nevoie ca băncile centrale să lanseze împreună o monedă digitală (Syntethic Hegemonic Curren­cy - SHC) care să înlocuiască rolul dolarului american ca monedă de rezervă în economia globală. Pe termen lung, el a cerut crearea unei economii globale multipolare, în timp ce pe termen scurt a spus că este nevoie ca resursele (contribuţiile statelor) Fondului Monetar Internaţional (FMI) să fie triplate în deceniul următor până la 3 trilioane de dolari, bani adunaţi într-un fond care să susţină nevoia de finanţare în cazul unei ieşiri de capitaluri.

Poziţia dominantă a dolarului în sistemul economic internaţional creează probleme pentru ceilalţi bancheri centrali din alte ţări, care trebuie să navigheze prudent printre deciziile de politică monetară ale Federal Reserve, banca centrală a Statelor Unite, a spus guvernatorul băncii centrale a Marii Britanii.

Declaraţia sa a venit ca un ecou al unei alte prezentări de la conferinţa bancherilor centrali, cea a profesorului de economie Sebnem Kalemli-Ozcan, a cărei lucrare argumentează că acţiunile băncilor centrale din economiile emergente, configurate pentru a limita volatilitatea cursului de schimb în eventualitatea unei schimbări a fluxurilor globale de capital, s-ar putea dovedi "contraproductive".

Carney a opinat în discursul său că politica de dobânzi şi de curs de schimb a Statelor Unite este exportată către alte părţi ale lumii cu efecte puternic negative. În esenţă, guvernatorul Băncii Angliei spune că economia mondială ajunge să sufere puternic atunci când economia Statelor Unite este în creştere solidă iar restul lumii creşte mai lent, tocmai din cauza faptului că din ce în ce mai mult din comerţul internaţional este cotat în dolari, iar cursurile de schimb flexibile, care în mod normal absorb din şocuri, nu funcţionează eficient.

Ulterior, într-un interviu pentru televiziunea americană CNBC, Mark Carney a încercat să clarifice de unde i-a venit ideea: "Dolarul este moneda de rezervă globală. Provocarea este că contribuţia Statelor Unite la produsul intern brut global se reduce, în timp ce cea mai mare cotă a plăţilor efectuate, nu doar a activelor financiare, rămâne în dolari. În situaţii ca cea din prezent, când economia Statelor Unite este relativ puternică, iar Fed-ul face ce trebuie, respectiv înăspreşte politica (monetară), politica restului lumii este mai severă decât ar trebui să fie.

Într-o lume în care există spaţiu limitat pentru politica monetară, acesta reprezintă un loc periculos în care nu îţi doreşti să te afli".

"Nu sari la ceva nou peste noapte. Ceea ce avem nevoie într-o lume multipolară, iar acum avem mai multe motoare economice într-o economie globală multipolară, este o monedă (de rezervă) multipolară", a spus Carney.

Este o propunere nemaiauzită ce vine în condiţiile în care înteţirea protecţionismului a reuşit să creeze un cadru ce a înteţit şi demersurile de depreciere competitivă ale valutelor. Un caz evident este China, care şi-a depreciat recent moneda până la minimul ultimilor unsprezece ani faţă de un dolar. O astfel de propunere ca cea a lui Mark Carney ar rezolva angoasele economiilor emergente şi ar compartimentaliza pe regiuni economiile lumii, în contextul deglobalizării, însă este încă devreme pentru a deduce cât de dispuşi sunt colegii lui Carney din Statele Unite să-i adopte propunerile.

Amintim că, în premieră mondială, Autoritatea Elveţiană de Supraveghere a Pieţei Financiare (FINMA) a acordat licenţe de dealer bancar şi de valori mobiliare pentru două "bănci crypto".

SEBA şi Sygnum au primit acordul să funcţioneze în noua lume a activelor digitale tokenizate, o adevărată piatră de temelie pentru o indus­trie în plină dezvoltare. Ambele entităţi vor deveni bănci cu drepturi depline odată ce vor îndeplini cerinţele finale de reglementare, conform swissinfo.ch.

Acordarea licenţei bancare către crypto bănci reprezintă un prim pas care va schimba jocul şi ar putea des­chide porţile către inundarea cu criptomonede şi alte active digitale a sectorului financiar, consideră co-fondatorii Sygnum.

• Andre Cappon: "Nu văd să trecem la un sistem precum cel propus de Carney"

Andre Cappon, preşedintele Grupului CBM Inc., New York, ne-a spus că "nu este prima dată când lumea se plânge că dominaţia dolarului nu este o chestie bună", precizând: "Adevărul este că întotdeauna a exis­tat o monedă dominantă. Înainte de dolar a fost lira sterlină. Înainte au fost monedele de aur. Dar, dacă faci din asta rezultatul unui comitet de birocraţi, va deveni foarte complicat. Va fi neclar câţi bani vor fi emişi, cum vor fi controlate dobânzile şi aşa mai departe. Pe hârtie arată bine, (...) dar toate băncile din lume sunt supărate pe dolarul american, doar că n-au găsit nimic care să-l înlocu­iască".

Andre Cappon consideră că orice sistem birocratic ajunge la un moment dat să nu mai funcţioneze eficient, iar implementarea unui sistem precum cel propus de Mark Carney va duce la un blocaj.

Domnia sa adaugă: "Este adevărat că dominaţia dolarului este pozitivă, în general, pentru Statele Unite, dar şi negativă în alt sens (n.r. Dilema Triffin - cererea de dolari adânceşte deficitul de cont curent al SUA). În mare, SUA primesc un avantaj de la lumea întreagă pentru că emit moneda de bază. Însă, până acum nu s-a găsit ceva care să funcţioneze mai bine. Iar discursul anti-dolar al lui Mark Carney apare pentru că el îşi caută un loc nou de muncă. (...) Nu văd să trecem la un astfel de sistem".

• Daniel Dăianu: "Este o iluzie să credem că dolarul poate fi înlocuit în viitorul prefigurabil"

Academicianul Daniel Dăianu, preşedinte al Consiliului Fiscal şi fost membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Ro­mâniei, ne-a precizat că Mark Carney face referire la monede digitale care să fie emise tot de state, nu de privaţi precum criptomoneda anunţată de Facebook.

Domnia sa ne-a spus: "Există drepturile speciale de tragere ale FMI. Care nu sunt doar «units of accounts» (n.r. unităţi monetare de cont), ci fac parte din rezervele unui stat membru al Fondului. De aici se poate imagina o construcţie, pentru că acele drepturi speciale de tragere au în spate tot monede şi contribuţiile statelor".

La nivelul gândirii băncilor centrale, încă nu este clar dacă este bine să se meargă cu viteză maximă către digitalizare (monede digitale) şi dis­pariţia cash-ului, ne-a mai spus Daniel Dăianu, adăugând: "Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla în cazul unui atac cibernetic care să-ţi anchilozeze sistemul bancar. Să nu mai funcţioneze transmiterea de monedă digitală... îţi pică tot sistemul. Întotdeauna ai nevoie de un «back-up»".

"Este o iluzie să credem că dolarul poate fi înlocuit în viitorul prefigurabil, în câţiva ani. 80% din tranzacţii se fac în dolari şi chiar dacă China sau europenii vor încerca să-şi impună monedele proprii, este dificil. Dolarul va rămâne în continuare moneda dominantă, iar, în timp, dacă politicile americane vor fi tot eratice, pentru că produc multe perturbaţii (în prezent), alte monede vor câştiga, dar acestea trebuie să-şi mărească robusteţea", ne-a declarat domnul Dăianu.

Totodată, acesta a adus aminte de istorica propunere a lui John Maynard Keynes de înfiinţare a bancor-ului, o monedă supranaţională ce urma să fie folosită după cel de-al Doilea Război Mondial pentru cotarea comerţului internaţional, ce ulterior s-a transformat în drepturile speciale de retragere ale FMI.

"Când s-a creat sistemul de la Bretton Woods, Keynes şi Schumacher (n.r. Ernst Friedrich) au avut în vedere crearea acestui bancor ca monedă internaţională astfel încât sistemul monetar internaţional să nu depindă copios de dolarul american, pentru că imediat după război era o cerere imensă de dolari. Acest bancor nu a «zburat» pentru că nu a fost sprijinit de americani", a conchis Daniel Dăianu.

• Adrian Mitroi: "Propunerea lui Carney este futuristă şi ţine mai degrabă de domeniul privatului decât de cel public"

Propunerea lui Carney este futuris­tă şi ţine mai degrabă de domeniul privatului decât de domeniul public, al băncilor centrale, consideră Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE).

Domnia sa ne-a spus: "Nimănui nu-i place un dolar puternic, iar dolarul puternic este clar consecinţa a ceea ce vedem chiar şi acum în G7, respectiv un skandenberg (al SUA) cu G7 şi altul cu China. Carney este singurul guvernator care este şi fost guvernator al Băncii Canadei, numit strict pe criterii private. El vorbeşte destul de futurist şi de privat, nu ca un guvernator clasic, atent la aspectul politic".

În opinia lui Adrian Mitroi, "moneda clasică de refugiu este dolarul, pentru că singurul învingător (în dinamica conflictelor administraţiei Trump) este văzut a fi Statele Unite. Prin consecinţă, dolarul trage în sus şi euro, ceea ce depreciază lira sterlină". Domnul Mitroi dă de înţeles că interesul lui Carney este mai aproape de casă decât de binele economiei globale.

Domnia sa consideră că Beijingul nu are un interes în a-şi transforma renminbi-ul chinez în monedă de rezervă, iar dolarul nu poate fi detronat pe termen scurt din moment ce comerţul internaţional este în prezent cotat majoritar în dolari.

Acesta mai este de părere că dolarul american nu este supraevaluat, în condiţiile în care Federal Reserve este singura bancă al cărui ciclu de înăsprire a condiţiilor financiare a început mai devreme, iar acum urmează o uşoară relaxare.

"Sunt după înăsprire. Banca Angliei este cu totul pe alt val, o bancă mult mai orientată spre privat, deci nu este de mirare că Mark Carney face asemenea comentarii futuristice, având în vedere că vin şi alegeri private la Banca Angliei anul acesta", opinează domnul Mitroi, care adaugă: "Dolarul este puternic prin coerenţa politicilor americane. China îşi permite o depreciere politică (a monedei), deşi are destule dificultăţi politice la Hong Kong, pentru că are toate motoarele economice turate".

În ceea ce priveşte măsurile de stimulare monetară anunţate de către Banca Centrală Europeană, şi posibilul efect asupra monedei euro, Adrian Mitroi ne-a declarat că economia europeană nu mai reacţionează în prezent la politici monetare.

"Băncile centrale sunt îngrozite. Au tras cele două gloanţe de argint pe care le mai aveau: cea a politicii dobânzilor monetare şi cea a politicilor neconvenţionale (n.r. QE). Nu prea le-a rămas nimic acum. Suntem în zona în care băncile centrale doar bat apa, fără a mai impresiona pe nimeni. Cred că politicienii ar trebui să facă ceva acum", ne-a spus Adrian Mitroi.

Totodată, în încercarea de a ocoli tranzacţiile în dolari, ţări precum Rusia, care încă de la începutul anului a pornit o goană nebună după aur, au demarat achiziţii pentru realizarea de noi posibile sisteme de plăţi.

De altfel, analiştii de la Australia & New Zealand Banking Group Ltd se aşteaptă ca achiziţiile semnificative de aur ale băncilor centrale să continue în următorii ani, aceştia notând China ca unul dintre statele interesate să-şi lărgească deţinerea de aur.

Acumularea de aur de către băncile centrale a devenit un fenomen important pe piaţa mondială a aurului, oferind un sprijin suplimentar pentru preţurile care au atins cel mai ridicat nivel de după 2013, pe fondul creşterii cererii.

Aurul este considerat în general un activ de refugiu util în vremuri nesigure pentru diversificarea portofoliului, iar atractivitatea metalului a crescut foarte mult în acest an, fiind cotat, ieri, la un nivel de peste 1540 de dolari/uncie.

• Adrian Codirlaşu: "Yuanul chinezesc este folosit drept mijloc de luptă în războiul comercial cu SUA"

Yuanul chinezesc este folosit de autorităţile de la Beijing drept mijloc de luptă în războiul comercial cu Statele Unite, susţine Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, în contextul în care moneda din China a atins recent un minimum al ultimilor 11 ani faţă de dolarul american. Specialistul afirmă şi că yuanul nu poate să ajungă monedă de rezervă din moment ce încă este supus unor con­troale de capital.

Referitor la valoarea dolarului, acesta ne-a declarat: "Văd o divergenţă între economia americană şi economia restului lumii. Dacă luăm cursul euro/dolar, economia europea­nă încetineşte semnificativ, chiar se apropie de recesiune. Pe când cea americană creşte robust. De asemenea, dobânda la dolari este 2,25% versus 0% la euro. Prin urmare, este o divergenţă între cele două politici monetare, iar de aici presiunea de apreciere a dolarului".

Cu privire la relaxarea politicii monetare de către BCE, aşteptată să înceapă din această toamnă, preşedintele CFA România ne-a spus că, în general, ceea ce "mişcă" valoarea unei monede este anticipaţia de evoluţie a dobânzii pentru acea monedă: "Dacă BCE va modifica dobânda în zona euro, acest lucru se va vedea imediat în evoluţia cursului. O scădere în continuare în teritoriul negativ va duce la deprecierea euro".

Totodată, domnul Codirlaşu a mai spus că, în cazul unui Brexit fără acord, cursul lirei sterline s-ar putea îndrepta către paritate cu moneda euro, însă efectul negativ s-ar putea dovedi a fi unul suportabil pentru economia britanică.

Acesta ne-a precizat: "Un asemenea curs va descuraja importurile şi va încuraja exporturile către restul lumii. Dar, efectiv, un Brexit fără acord va perturba fluxurile comerciale cu Uniunea Europeană. Aşa va fi lovită economia Marii Britanii, din moment ce aceste fluxuri s-ar stopa".

De asemenea, Adrian Codirlaşu consideră că leul românesc se va deprecia către 4,84 lei pentru un euro, pe un orizont de douăsprezece luni, motivele pentru această evoluţie fiind adâncirea deficitelor gemene ale ţării noastre.

"Avem cel mai mare deficit de cont curent din regiune, în condiţiile în care majoritatea celorlaltor ţări au excedente. Şi (avem şi) cel mai adâncit deficit bugetar. Acestea trebuie finanţate în condiţiile în care vedem că a apărut aversiunea la risc, şi mai avem şi un război comercial care ar putea să producă surprize majore în ceea ce priveşte atitudinea investitorilor. Asta va avea impact imediat asupra costurilor de finanţare ale tuturor ţărilor emergente, nu doar ale României", a conchis preşedintele CFA România.

Spre deosebire de domnul Codirlaşu, Adrian Mitroi nu vede o depreciere a leului pe termen scurt spre mediu, acesta considerând că există o probabilitate mai mare ca leul să se aprecieze în faţa monedei unice europene decât să îşi piardă din valoare.