RELAXAREA CANTITATIVĂ AMERICANĂ ŞI EUROPEANĂ PROVOACĂ REACŢIA CHINEZĂ Yuanul plonjează în abis

---------------

Actualizare 12:29 China a devalorizat yuanul pentru a treia zi consecutivă

• Banca Centrală a Chinei: "Procesul de devalorizare s-a încheiat"

• Bursele chineze au închis în creştere

China a tăiat cursul de referinţă al monezii sale naţionale pentru a treia zi consecutivă astăzi, după ce devalorizarea-surpriză a yuanului din această săptămână a neliniştit pieţele financiare globale, transmite The Guardian. Banca centrală chineză a stabilit paritatea centrală a cursului dolar/yuan la 6,401 yuani, a transmis Sistemul Chinei pentru Schimb Valutar Extern, o cădere de 1,11% de la nivelul anterior, de 6,3306 yuani.

Ajustarea pentru a închide diferenţa dintre rata parităţii centrale şi rata actuală de tranzacţionare a yuanului practic este finalizată, a declarat un oficial al Băncii Populare Chineze astăzi în cadrul unei conferinţe de presă, transmite agenţia chineză Xinhua.

Valoarea yuanului a revenit gradual la nivelurile pieţei după declinurile de ieri iar moneda va rămâne puternică pe termen lung fără o bază pentru o depreciere persistentă şi substanţială, a spus Zhang Xiaohui, guvernator adjunct al Băncii Centrale.

Zhang a declarat că, anterior, exista o diferenţă de 3% în valoarea yuanului între curs şi aşteptările pieţei.

Indicii bursieri Shanghai Stock Exchange Composite Index şi Shenzhen Stock Exchange Composite Index au închis şedinţa de tranzacţionare de azi în creştere, cu 1,76%, respectiv 2,21%.

(A.C.)

--------------

Banca Populară a Chinei (BPC) a devalorizat yuanul chinezesc, în două zile, cu aproape 4% şi a anunţat o liberalizare semnificativă a regimului cursului de schimb al yuanului. Această decizie a tulburat la nivel mondial pieţele de valute, asseturi, dar şi de acţiuni.

Analistul Călin Rechea susţine că aceasta este cea mai mare depreciere a yuanului din ultimii 20 de ani care anunţă intrarea Chinei în războiul valutar, care acum a devenit global cu adevărat. Din păcate, autorităţile de la Beijing încearcă să obţină un avantaj competitiv într-o economie mondială marcată de contracţia semnificativă a schimburilor comerciale, pe fondul atingerii limitelor stimulării monetare, mai spune analistul.

În opinia domniei sale, chiar şi o depreciere semnificativă a yuanului nu va fi suficientă pentru revenirea economiei chineze la ritmurile de creştere din ultimii ani, în condiţiile acumulării unor datorii masive, atât la nivelul sectorului public cât şi al celui privat. "Singurul rezultat notabil va fi creşterea tensiunilor comerciale, atât în Asia cât şi la nivel global, cu implicaţii deosebit de negative pe termen scurt şi mediu, în special asupra economiilor emergente", consideră Călin Rechea.

Analiştii Saxo Bank sunt de părere că de multă vreme s-a adunat o tensiune semnificativă pentru devalorizarea yuanului, având în vedere că Republica Chineză a pierdut sute de miliarde de dolari în scurgeri de capital în timpul ultimului an de putere a yuanului, o parte, poate, în anticiparea a ceea ce s-a întâmplat acum.

John J Hardy, Head of FX Strategy, Saxo Bank, spune că sunt două motive pentru care China a făcut această mişcare, în afara puterii exagerate determinate de urmărirea dolarului puternic în ultimii doi ani.

Analistul susţine: "Primul este acela că China a fost implicată de multă vreme în liberalizarea politicii sale de curs valutar cu scopul de a lărgi utilizarea yuanului în tranzacţiile financiare mondiale.

China vede includerea yuanului în Special Drawing Rights (SDR) al FMI ca o piatră de temelie în acest proces de evoluţie viitoare către o utilizare mai largă a yuanului şi puterea financiară şi politică ce vin cu acesta. FMI va lua o decizie dacă yuanul ar trebui inclus în SDR în ultima parte a acestui an, căci va organiza o revizuire la cinci ani a coşului cu valute SDR. FMI-ul a indicat lipsa fluctuaţiilor determinate de piaţă ca fiind doar una dintre obiecţiile împotriva includerii yuanului".

În opinia analistului de la Saxo Bank, liberalizarea cursului de schimb ar ajuta China în aprofundarea pieţelor sale de capital şi în atragerea capitalului străin pentru a ajuta la finanţarea enormei datorii a Chinei la toate nivelurile, private şi suverane.

Un alt motiv pentru decizia de devalorizare a yuanului, în acest moment, este faptul că economia ţării suferă în mod clar de un acces de slăbiciune şi, după o perioadă de întărire agravată a valutei, China vrea acum să aibă parte de acţiune în războaiele mondiale ale valutelor care au trecut prin devalorizări în serie în toată lumea încă de la criza financiară mondială încoace, este de părere John Hardy, care mai spune: "Acel proces a început cu Fed-ul american după criza financiară mondială, s-a mutat la Banca Japoniei cu apariţia Abenomics la finalul lui 2013 şi apoi s-a mutat în Europa cu anticiparea programului de relaxare cantitativă a BCE la finalul lui 2014 ce a devenit realitate în martie. Ultimele date de tranzacţionare din iulie din China sugerează faptul că cererea de export a sărit în aer, iar o valută mai slabă poate ajuta la diminuarea presiunii din sectorul de exporturi şi la diminuarea presiunilor deflaţioniste locale până la capăt".

Pe termen lung, mişcarea Chinei de a vedea yuanul în coşul SDR este efortul de a face yuanul una dintre valutele de rezervă mondiale importante, consideră analistul Saxo Bank, care menţionează: "Din acest punct de vedere, nu este vreo îndoială că China a privit cu invidie cum statutul de valută de rezervă al dolarului american de la Al Doilea Război Mondial încoace permite SUA să opereze deficite externe masive şi să finanţeze datorii enorme publice şi private. Această politică va ajuta China, în teorie, să importe economii globale pentru a-şi finanţa datoria şi să exporte un val de presiuni deflaţioniste. Reacţia iniţială de piaţă la mişcarea BPC a fost una de precauţie - o mişcare «risk off», în termenii pieţei, căci primul instinct al pieţei atunci când e nevoie să digere o informaţie nouă şi importantă este, deseori, de a destinde poziţiile existente. De aici, implicaţiile ce decurg din asta vor depinde de gradul până la care yuanului i se permite să fluctueze şi, mai ales, dacă mişcarea persistă şi este deschisă către slăbirea yuanului. Aceasta ar putea declanşa un val de deflaţie ce va inunda lumea, cu implicaţiile evidente pentru politicile băncilor centrale de peste tot. Acesta poate fi motivul pentru care dolarul american, de exemplu, a fost tranzacţionat puţin mai slab după ce iniţial vestea a făcut turul televiziunilor - cine vrea dolari dacă Fed-ul nu creşte niciodată, ar putea fi logica. Dar orice slăbire a USD din acest motiv s-ar putea dovedi a fi doar un sughiţ dacă BPC gestionează viitoarea slăbire a yuanului la fel de lent precum a permis valutei să se întărească din 2010 în 2013, iar economia SUA dă semne continue de întărire. Chiar şi o devalorizare mai rapidă, de 5%, a yuanului în viitoarele luni ar putea aduce USDCNY la aproximativ 6,65 până la finalul anului. Ca idee, cu atât a slăbit dolarul din Noua Zeelandă faţă de dolarul american doar în luna mai a acestui an. Ar fi nevoie de 10% sau mai mult pe o perioadă scurtă de timp pentru a provoca tulburări reale şi poate să trimită USD mai jos de teamă că acest lucru ar întrerupe tentativa Fed de normalizare a politicii şi să trimită capitalurile mai jos la nivel mondial pe baza unor temeri deflaţioniste.

Cei care susţin principiul Pollyanna vor spune că această mişcare de a crea cel puţin cadrul teoretic pentru un curs valutar liberalizat este un pas pozitiv înainte în iniţiativa pe termen lung a Chinei de a deveni un membru pe deplin funcţional al comunităţii financiare internaţionale. Adepţii principiului Cassandra vor riposta că această mişcare ar putea declanşa haosul, următoarea etapă, mai viciată, a războaielor valutelor mondiale".