Revenirea în V pentru economia zonei Euro rămâne o fantezie

Revenirea economică a zonei Euro aproape că s-a blocat în luna septembrie, potrivit indicatorilor Purchasing Managers' Index (PMI), care relevă o dinamică divergentă pentru industria prelucrătoare şi pentru sectorul de servicii. Evoluţia pune presiune pe scenariul revenirii rapide a economiei europene. Indicatorii PMI comensurează evoluţia producţiei, comenzilor noi, stocurilor, locurilor de muncă şi preţurilor în principalele ramuri ale economiei, cu menţiunea că pragul de 50 de puncte separă creşterea de scădere.

O veste pozitivă pentru industria prelucrătoare din România este accelerarea industriei zonei Euro (economia euro este principalul partener comercial al ţării noastre), indicatorul PMI relevant crescând cu un ritm lunar de două puncte la 53,7 puncte, cel mai ridicat nivel din august 2018. Se evidenţiază majorarea comenzilor noi, determinată de relansarea comerţului international.

"Cu toate acestea, companiile din industria prelucrătoare au continuat să reducă locurile de muncă în septembrie, dar cu cel mai lent ritm din februarie, evoluţie care confirmă faptul că ceea ce a fost mai greu a trecut, iar industria regiunii a iniţiat ciclul post-pandemie", comentează datele Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania.

Analistul arată că statisticile PMI indică creşterea economiei zonei Euro pentru a treia lună la rând în septembrie, după declinul pe parcursul a patru luni consecutiv - martie, aprilie, mai şi iunie.

Ritmul de creştere al economiei zonei Euro este însă unul mult decelerat, la limita stagnării, evoluţie venită pe fondul divergenţei dintre accelerarea industriei prelucrătoare şi ajustarea sectorului de servicii.

Sectorul de servicii a scăzut practic în septembrie după creşterea din iulie şi august în contextul reintensificării pandemiei, indicatorul PMI pentru servicii scăzând astfel cu 2,9 puncte lună/lună de la 50,5 puncte la 47,6 puncte, cel mai redus nivel din luna mai. Firmele din servicii au indicat că noile cazuri de coronavirus sunt un factor important al scăderii activităţii, ceea ce confirmă faptul că comportamentul uman şi mai exact frica de virus este un factor determinant al activităţii economice.

Prin urmare, indicatorul PMI Compozit (industria prelucrătoare + sectorul de servicii) s-a diminuat cu un ritm lunar de 1,8 puncte la 50,1 puncte, minimul din iunie.

Pieţele aşteptau relativ optimiste indicatorii, estimările fiind preponderent pentru cifre de peste 50 de puncte pentru întreaga serie (51,9 pentru industria prelucrătoare şi 50,5 pentru servicii), ceea ce ar fi semnalat o creştere a activităţii per total. Bursele europene au acceptat totuşi bine cifrele pe fondul bounce-ului ce a urmat scăderilor recente mai mari.

Din perspectiva analizei pe ţările membre ale zonei Euro se evidenţiază creşterea industriei prelucrătoare din Germania, prima economie a regiunii. PMI-ul compozit pentru Germania a rămas de altfel peste 50 de puncte, în timp ce PMI-ul compozit pentru economia franceză a scăzut sub 50 de puncte pentru prima dată în ultimele patru luni.

"O revenire cu două viteze este evidentă, cu fabricile raportând că creşterea producţiei a fost sprijinită de cererea în creştere, în mod notabil din pieţele de export şi din redeschiderea comerţului cu amănuntul (retail - n.r.) în mai multe ţări, însă sectorul mare de servicii s-a scufundat din nou într-un declin pe măsură ce business-urile face-to-face consumer au fost lovite de intensificarea preocupărilor legate de virus", spune Chris Williamson, economist-şef la IHS Markit.

"PMI-ul pentru producţia din industrie, care a crescut de la 55,6 puncte la 56,8 puncte (în septembrie), indică faptul că efectele de revenire încă funcţionează în industrie, ceea ce înseamnă că producţia industrială poate fi aşteptată să revină la nivelul pre-corona la finalul trimestrului al treilea", comentează datele şi Bert Coljin, economist şef la ING pe zona Euro.

De menţionat de asemenea că încrederea consumatorilor din zona Euro a continuat să crească în luna septembrie conform indicatorului Comisiei Europene, care a urcat cu 0,8 puncte faţă de august la -13,9 puncte, cel mai ridicat nivel din martie. Această evoluţie ar trebui să exprime premise de ameliorare pentru consumul privat - principala componentă a PIB - pe termen scurt.

Totodată, încrederea investitorilor a crescut în septembrie spre cel mai ridicat nivel din februarie 2004, conform indicatorului ZEW.

"Cu toate adunate, indicatorii PMI indică o încetinire a ritmului de revenire economică în cel mai bun scenariu şi o revenire ce s-a înecat în cel mai rău scenariu. (...) Impactul celui de-al doi­lea val (al Covid-19) asupra activităţii economice ne face să ne gândim că revenirea este sub mai multă presiune decât ne gândeam anterior. Pentru guverne şi Banca Centrală Europeană acesta ar trebui să fie un semnal de trezire, dacă aveau nevoie de unul", mai spune Coljin de la ING.

Potrivit analiştilor, lunile de vară au dat un sentiment că viaţa se normalizează, în timp ce venirea lunii septembrie a readus preocupări ce au dus la contracţia serviciilor.