REVISTA PRESEI 02.09.2015

• ADEVARUL

• Vacanţa de vară s-a încheiat. Fosta şefă a DIICOT s-a întors după gratii

Noi acuzaţii de corupţie au aruncat-o iarăşi după gratii pe Alina Bica, fosta şefă a DIICOT. Alături de aceasta, marţi a fost încarcerat şi fostul şef al ANAF Şerban Pop. Cei doi sunt acuzaţi că ar fi luat mită de la omul de afaceri Horia Simu pentru a-I soluţiona favorabil un dosar care era instrumentat de procurorii DIICOT. Noua anchetă a pornit de la un denunţ formulat de fostul consilier al Alinei Bica, Ionuţ Mihăilescu, inculpat în dosarul în care fosta sa şefă este acuzată de acordarea unei despăgubiri ilegale ca membră în comisia ANRP, susţin apărătorii. Alina Bica a ajuns marţi, în jurul orei 11.00, la sediul DNA, unde fusese citată în calitate de suspect într-un nou dosar. După aproximativ o oră, Bica a fost scoasă din sediul DNA cu cătuşe la mâini, fiind reţinută sub acuzaţiile de luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu.

• Cât câştigă firmele celor mai cunoscute staruri pop din România

În condiţiile în care artiştii străini câştigă milioane de euro din activitatea lor, dar şi din plasamente financiare, în România, artiştii autohtoni îşi câştigă existenţa atât din concerte, cât şi din micile afaceri pe care le derulează prin firmele proprii. Bono de la U2 este considerat, de departe, cel mai bogat star pop din lume după ce a obţinut profit de aproape un miliard de lire sterline din acţiunile pe care le deţine la Facebook. Practic, riscul de a investi în Facebook i-a adus cântăreţului de la U2 în şase ani, mai mulţi bani decât în întreaga carieră muzicală. Artiştii români îşi câştigă banii din ceea ce produc, dar şi din micile afaceri pe care le derulează prin propriile firme. Cuplul Andra şi Cătălin au şapte companii în care sunt reprezentaţi, ori ca simpli acţionari, asociaţi şi chiar administratori. Profitul net însumat a fost de peste un milion de lei anul trecut. HaHaHa Production, firma lui Smiley in 2013, la o cifră de afaceri de 4.092.673 lei a obţinut un profit de 669.187 lei.

• Mitingul doctorilor, un fiasco. De ce nu ies medicii în stradă

1.700 de oameni şi-au anunţat, pe Facebook, prezenţa la protestul medicilior. Între ei, cadre medicale dar şi cetăţeni simpli, care, cel puţin în mediul virtual, îşi exprimă dezacordul faţă de lipsa de respect cu care sunt trataţi doctorii. Totuşi, ieri dimineaţă, numai câteva zeci de persoane se aflau în spaţiul destinat protestatarilor, în faţa Palatului Victoria. Numărul mic de oameni prezenţi la mitingul medicilor a surprins şi forţele de ordine. Jandarmii, negociatorii şi poliţiştii priveau plictisiţi la ţarcul în care câţiva doctori făcea cu rândul prin faţa camerelor de luat vederi. Evenimentul s-a "stins" cu mult înainte de ora 16.00, ora limită aprobată de Primărie. Mircea Kivu, sociolog: "În general, meseriile acestea se mobilizează greu. Este dificil să scoţi avocaţi sau profesori în stradă. Mecanicii de locomotivă nu au o problemă cu asta, de exemplu. În orice caz, nu cred că vor exista proteste în Sănătate prea curând, dar asta nu înseamnă că alte categorii nu vor încerca să obţină bani".

• Cel mai toxic proiect de modificare a Codului de Procedură Penală, discutat miercuri în Parlament

Cel mai controversat proiect de modificare a Codului de Procedură Penală, prin care arestarea şi condamnarea ar deveni practic imposibile, apare pe ordinea de zi a plenului Senatului de miercuri, la numai o zi de la începerea noii sesiuni parlamentare. Zece senatori, nouă din partea PSD şi unul de la minorităţi, au depus la Senat o iniţiativă legislativă care prevede multiple modificări ale Codului de procedură penală. Dintre cei zece, patru sunt cercetaţi penal, cum este chiar cazul iniţiatorului proiectului, Marius Manolache, iar alţi trei sunt trimişi în judecată sau condamnaţi, iar proiectul lor pare croit pentru a salva penalii din Parlament de condamnări, de arestul preventiv, dar şi de spaima denunţurilor. Mai mult, ei vor pedepse aspre pentru magistraţii care îi trimit în "beciul domnesc" şi asta cât mai repede, astfel încât au cerut ca modificările să treacă prin Parlament în procedură de urgenţă.

• Harta chiriilor din România. Cât cer proprietarii în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării

Nivelul chiriilor a început să crească în această perioadă, în condiţiile în care proprietarii cer mai mult cu până la 10% din cauza apropierii deschiderii anului universitar. La acelaşi tip de locuinţă, cele mai mari chirii se regăsesc în Bucureşti şi în Cluj-Napoca, în vreme ce sumele cele mai mici sunt cerute în Braşov, Iaşi şi Constanţa. Proprietarii cer în medie 270 de euro pe lună pentru închirierea unei garsoniere din Bucureşti, potrivit datelor centralizate de portalul Imobiliare.ro. În privinţa distribuţiei pe sectoare, cele mai scumpe garsoniere se află in Sectorul 1, iar cele mai ieftine in Sectorul 6. În privinţa apartamentelor cu două camere, preţul mediu din Capitală se ridică la 400 de euro, însă aproximativ 16% din locuinţele bicamerale aflate în ofertă necesită maximum 300 de euro. În fine, în privinţa apartamentelor de trei camere, proprietarii cer în jur de 600 de euro, cele mai mari sume fiind solicitate în Sectorul 1, unde ajung chiar şi la 860 de euro.

• Cea mai importantă bătălie a Europei de după cel de-Al Doilea Război Mondial

Riscul evident din acest moment, când exodul a atins asemenea proporţii, este să vedem cum apar politici naţionale nu numai diferite în materie de azil, ci complet opuse, aşa cum este cazul acum când, pe de o parte, Germania anunţă o politică naţională complet deschisă faţă de refugiaţi, pe când alte ţări refuză complet până şi principiul minimnal al « cotelor de refugiaţi », aşa cum a fost el decis de Consiliul European. Există mai multe versiuni de lucru pentru un document comun de poziţie, variante extrem de dur negociate acum între capitale, tocmai pentru că gama soluţiilor merge de la «o acceptare în bloc» a refugiaţilor, eventual aplicându-se principiul «protecţiei temporare» până la restricţia implicată de crearea unor zone obligatorii de tranzit pentru identificare şi control. Este o bătălie contratimp în care Europa instituţională nu are decât varianta soluţiei europene comune. Este o discuţie întârziată care, din neatenţie sau lipsă de reacţie, se transformă într-una de supravieţuire. Cea a Uniunii Europene.

• Ponta: Este posibilă aplicarea în devans a măsurilor destinate mediului economic din Codul Fiscal

Premierul Ponta a declarat că măsurile destinate mediului de afaceri care sunt conţinute de Codul Fiscal, dar care au fost amânate până la 1 ianuarie 2017, pot intra în vigoare mai devreme dacă "datele certe şi realităţile economice" o permit, el anunţând că l-a informat şi pe preşedintele Iohannis. Şeful Executivului a făcut aceste afirmaţii, marţi, la Palatul Victoria, după o întrevedere avută cu reprezentanţi ai mediului de afaceri care fac parte din Coaliţia pentru Dezvoltarea României. El a mai adăugat că Senatul a votat Codului Fiscal şi "cu siguranţă" aceasta va fi votat de Camera Deputaţilor şi promulgat de preşedinte".

• BANCHERUL

• Sindicatul FNGCIMM dezvăluie ca garanţiile pentru IMM-uri s-au prăbuşit din cauza şefei instituţiei, Silvia Ciornei

După aproape doi ani de la numire, Silviei Ciornei i se cere demisia de către Sindicatul Garantare al salariaţilor Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii IFN SA (FNGCIMM), înfiinţat prin sentinţa civila nr.16916/09.10.2014 a judecatoriei sector 1, care reprezintă 70% din angajaţii FNGCIMM SA IFN. Sindicatul reclama faptul ca nici pana astăzi nu a fost pusa in aplicare legea privind guvernanta corporatista a întreprinderilor publice, deşi a cerut acest lucru încă din 2014 Ministerului Finanţelor. Guvernanta corporatista a întreprinderilor publice prevede norme de selecţie a conducerii acestora pe criterii profesionale, precum si cerinţe de transparenta cu privire la activitatea întreprinderii, precum publicarea rapoartelor de activitate si a situaţiilor financiare, ceea ce nu se întâmpla încă la FNGCIMM. Sindicatul o acuza pe Ciornei de incompetenta si lipsa experienţei necesare in domeniul financiar-bancar, fondul având băncile ca parteneri principali, rezultatul fiind o scădere "dramatica" a volumelor de garanţii in primele 8 luni ale acestui an.

• Creditele de consum acordate de IFN-uri s-au ridicat la 1,1 miliarde lei in primul semestru din 2015, in creştere cu 10%

Creditele de consum acordate de cele mai mari IFN-uri din domeniu (Cetelem, ERB Retail Services - Cardul Euroline, Garanti Credite de consum si UniCredit Consumer Financing), membre in Asociaţia Societăţilor Financiare (ALB Romania) s-au ridicat la un volum total de 1,149 miliarde lei in primul semestru din 2015, in creştere cu 10% fata de aceeaşi perioada a anului trecut. Conform datelor prezentate de ALB Romania, care spune ca reprezintă 78% din totalul pieţei creditului de consum IFN din Romania, cardurile de credit reprezintă 48% din totalul creditelor de consum, urmate de împrumuturile de nevoi personale cu 43%, in timp ce ponderea creditelor in magazine (la POS) a scăzut la 9%. Cele mai multe credite de consum (29%) sunt obtinute de persoanele in vârstă de peste 55 de ani si intre 45 si 55 de ani (22%), in timp ce tinerii intre 25 si 35 de ani reprezintă doar 20% dintre clienţii IFN-urilor. Jumătate din numărul clienţilor IFN-urilor au studii medii si 35% au studii superioare.

• CURENTUL

• Ca în 1945, sindicalistul agramat Marius Sepi, îndeamnă pe toată lumea să denunţe medicii

Vicepreşedintele SANITAS, Marius Sepi, plătit cu salarii lunare cu 12.680 lei, a lansat un atac fără precedent la adresa medicilor români. Într-o postare pe contul său de facebook în care anunţă că Federaţia SANITAS nu doreşte legalizarea şpăgii, SEPI îndeamnă pe toată lumea să toarne medicii şi asistenţii care iau "şpaga balcaniană": "hai sa ii demascam pe cei necinstiti din sistem ... (toata lumea sa facă asta)". Totul printre postările sale pline de greşeli gramaticale: "1.cotizatia se retine doar membrului de sindicat si se virează in contul sindicatului respectiv. 2.Pentru nemembrii se plăteşte minim 0,6% ", "şti bine", "mulţumiţii d.-lui Nichimis", "ăştia chiar i-si bat joc", "nu va avem ca membrii". Aşa s-a întâmplat şi după 1945: intelectualii erau turnaţi la Securitate de comunişti, erau arestaţi iar analfabeţii de la partid şi sindicate le luat posturile. Absolvent al unui liceu agricol şi apoi al unei postliceale sanitare, Sepi îi urăşte atât de tare pe medici încât îi gratulează cu: "dracii ăştia de medici", "mincinoşi cu neruşinare" şi "interesaţi personal şi de grup".

• Ipocrizie - de Tia Şerbănescu

În lumina consensului proaspăt redescoperit (cu ocazia Codului Fiscal), protagoniştii şi-au întărit afirmaţiile. Surprins de contestaţiile la adresa descoperirii sale, Dragnea a explicat că "şi membrii PSD şi cetăţenii s-au săturat de războaiele din ultimii zece ani" şi, în consecinţă, "îmi asum nedorinţa mea de a-l ataca cu orice preţ pe preşedinte". Depinde de preţ. Dna Udrea a denunţat imediat ipocrizia lui Dragnea a cărui dragoste de pace ascunde teama de justiţie. Dar nici ipocrizia dnei Udrea nu e de lepădat: "pentru aceasta am fost eu arestată?". Nu, seniorita, aţi fost arestată pentru ilegalităţile din gala Bute. În rest, ştie dânsa mai bine ca oricine ce-a făcut. Dragnea a dezminţit zvonul privind remanierea guvernului: "premierul n-are în minte aşa ceva şi nici eu n-am aşa ceva în minte". Dar ce-o fi având în minte? Sau minte, pur şi simplu? Dragnea a exclus totodată orice intenţii ascunse în consensul cu PNL: "eu nu sunt pervers, eu stau cu mâna întinsă şi sper să nu primesc pietre în cap". Atenţie unde stă cu mâna întinsă (s'il vous plait) să nu rişte expulzarea.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Refugiaţii arabi nu au ce căuta în România! Sistemul este incapabil să-i preia

1.700 de refugiaţi din Siria care au "ocupat" Grecia, Italia şi Ungaria vor fi mutaţi, din noiembrie, în ţara noastră. Aproape dublu faţă de capacitatea centrelor de tranzit. Sistemul sanitar românesc nu va face faţă unui val masiv de migranţi, cred medicii. Dacă mâine România ar intra în traseul valului de refugiaţi, sistemul de sănătate n-ar face faţă. Medicina militară nu mai e ce-a fost, iar doctorii din sistemul public sunt jumătate din câţi ar trebui să fie doar ca să aibă grijă de pacienţii români. În România, potrivit datelor oficiale, sunt 13.500 de medici în spitale, deşi e nevoie de minimum 26.000. "Ieri, domnul ministru dădea argumentul că are dificultăţi în a ne satisface nişte cereri salariale pentru că avem cheltuieli foarte mari cu Apărarea, pentru că suntem la graniţa lumii civilizate împotriva «monstrului din Est», cam asta era formularea", a dezvăluit pentru Evenimentul zilei doctorul Florin Chirculescu, specializat în chirurgie toracică. Cum îi preia medicina românească pe refugiaţi, când sistemul sanitar românesc, în clipa de faţă, nu este în stare să-şi rezolve problemele cu propriii pacienţi?

• Şoc şi de la capăt - de Adrian Panaite

Bursa românească a ieşit din dezmorţire, preţ de două-trei şedinţe, zguduită de unda de şoc transmisă din Asia către New York. Televiziunile au relatat despre şedinţa bursieră pentru prima dată după ani buni, în timp ce numărul utilizatorilor care au accesat portalul operatorului de piaţă a fost de cinci ori mai mare, suficient cât să determine o sincopă a acestuia preţ de câteva ore. Site-ul bvb.ro a sucombat în cea mai agitată parte a acestui interval de tranzacţionare, când indicii coborau cu 10% sub referinţa anterioară, într-o şedinţă pe care Marcel Murgoci, director de operaţiuni la SSIF Estinvest, a caracterizat-o ca fiind "perfectă pentru speculaţii".

• Se pun deja bazele achitării lui Liviu Dragnea? - Autor: Ion Cristoiu

Din tot ceea ce face Liviu Dragnea în ultimul timp, din incredibila campanie de rescriere a personalităţii lui Liviu Dragnea de către Divizia Presă (nu mai e Baronul baronilor, Coruptul, Ciocoiul de Teleorman, e acum Răul cel mai mic, Speranţa răsturnării Răului cel mare, Victor Ponta, Omul dialogului, Amicul Opoziţiei, Bărbatul Marilor Proiecte), dar mai ales din vizibila încrîncenare a Sistemului de a-l răsturna pe Victor Ponta cu orice preţ, înclin să cred că se pregăteşte o sentinţă de achitare a lui Liviu Dragnea. Poate că nu pentru 28 septembrie 2015, poate pentru următoarea şedinţă. Un Liviu Dragnea achitat, Eroul PSD în lupta cu Traian Băsescu, Cel care a fost sacrificat de Victor Ponta pe altarul Referendumului. Aşa cum se comportă în fruntea PSD, Liviu Dragnea e mult mai supus lui Klaus Iohannis decît Cătălin Predoiu şi chiar decît Alina Gorghiu. Ce vrea Klaus Iohannis? Un premier care să-i fie slugă, fără ca asta să-l oblige la răspunderi guvernamentale. Preşedintele nu vrea însă să se ostenească prea tare în această funcţie, văzută de el şi de nevastă-sa ca una de consumat luxul Puterii. Un premier de la PSD precum Liviu Dragnea ar fi ideal pentru Klaus Iohannis.

• Neagu Djuvara, la 99 de ani: Hegemonie americană în lume este o certitudine de linişte

Toate civilizaţiile trec printr-un ciclu, au un început, o perioadă de maximă înflorire şi un sfârşit. În civilizaţia noastră, după moartea Imperiului Roman, a fost un Ev Mediu destul de lung şi apoi s-a ajuns la un summum de frumuseţe şi de inteligenţă în timpul Renaşterii italiene. Din punct de vedere militar, aşa cum a fost în antichitate Imperiul Roman, avem astăzi o putere armată şi chiar intelectuală dominatoare reprezentată de Statele Unite ale Americii care, după părerea mea, înseamnă un element de echilibru. Adică nu-mi mai e teamă de nimica! Nu cred că se pot întâmpla nişte răsturnări brutale sau să fie o revoluţie în viitoarele două-trei sute de ani, eu pot să mai trăiesc un an doi, dar spun că generaţiile de azi trebuie să fie liniştite fiindcă această supremaţie, această hegemonie americană în lume este o certitudine de linişte.

• Băsescu: România ar trebui să REFUZE să primească imigranţi. NU trebuie să-şi asume drama refugiaţilor

"România ar trebui să refuze să primească migranţi pe teritoriul ei. Nu este jocul nostru, nu este problema noastră, nu noi suntem magnetul pentru aceşti oameni, pe de o parte. (...) România nu trebuie să-şi asume parte din drama acestor amărâţi. Sunt alţii care au responsabilitate în Europa, care trebuie să-şi asume, pentru că sunt printre cei care au contribuit la crearea haosului în statele acestea", a declarat Băsescu, la B1 TV. El a explicat faptul că a primi imigranţi implică asigurarea unor drepturi, începând de la educaţie, la sănătate, cultură şi chiar religie, şi a atras atenţia că aceştia nu vor mai pleca de pe teritoriul României, ci chiar îşi vor aduce familiile numeroase.

• Vaclav Klaus: Primind refugiaţii, Europa se SINUCIDE. Nu are decât s-o facă, dar fără acordul nostru

Prin primirea imigranţilor ilegali, Europa se sinucide, a declarat marţi Vaclav Klaus. Fostul preşedinte ceh l-a criticat astfel pe şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, care a spus că atitudinea ţărilor din Europa de Est faţă de aceşti refugiaţi este "scandaloasă", infomează AFP. "Declaraţiile ministrului francez de externe şi ale multor alţi politicieni mi-au atras atenţia şi m-au iritat", a spus Vaclav Klaus, pentru ediţia electronică a publicaţiei locale Dnes, relatează Agerpres. "Dacă Europa vrea să se sinucidă prin primirea unui număr nelimitat de imigranţi, nu are decât s-o facă, dar fără acordul nostru", a sublinat fostul preşedinte ceh. "În ceea ce ne priveşte, noi trebuie să spunem un 'nu' hotărât", a subliniat el. Vaclav Klaus a atras atenţia că imigraţia nu face parte din drepturile omului, iar actualul mod de gândire al europenilor favorabili primirii refugiaţilor trebuie să se schimbe.

• JURNALUL NATIONAL

• Românii care au pe mână afaceri de miliarde de euro

Nu sunt vedete şi nu îi vedeţi pe scena politică, dar sunt oameni care gestionează afaceri cu foarte multe zerouri. Îi găsim răspândiţi peste tot prin lume. Din Europa şi până în Asia, din Orientul Mijlociu şi până în Africa. Sunt românii care ocupă poziţii de top management în marile companii transnaţionale, dar nu numai. Timişoreanul Călin Drăgan este de trei ani preşedintele şi CEO-ul Coca-Cola East Japan, al cincilea îmbuteliator din lume, care a avut anul trecut venituri de 4,5 miliarde de dolari. Producătorul american de cosmetice Avon are patru români în conducerea unor filiale din alte ţări. Angela Creţu conduce afacerile Avon din Turcia, Africa şi Orientul Mijlociu. Ea coordonează 17 pieţe şi îl are în subordine pe Orlando Andrei, care ocupă, de trei ani, poziţia de general manager al Avon Turcia. Un rol important îl are şi Romulus Sârbu, care este Managing Director al Avon India şi director regional de vânzări pentru zona Asia-Pacific (cu încasări de 700 de milioane de dolari). La rândul ei, Andreea Moldovan conduce Avon Cehia şi Slovacia.

• Ei s-au îmbogăţit, noi am plătit 6 miliarde Euro

Falimentul companiei Astra Asigurări, pe care justiţia urmează să-l pronunţe în perioada imediat următoare, se înscrie în galeria marilor ţepe trase în sistemul financiar bancar pentru care nimeni nu a răspuns. În schimb, paguba, care sare de opt miliarde de dolari, dacă luăm în calcul numai cele mai răsunătoare falimente, a fost plătită de noi toţi. Asta înseamnă că cele aproximativ şapte milioane de familii de români au plătit fiecare circa 1.150 de dolari. Suma ar putea creşte considerabil când falimentul Astra va începe să-şi producă efectele. Cel mai răsunător faliment a fost cel al Bancorex-ului. Falimentul său a însemnat 2,4 miliarde de dolari pierduţi de România, din care s-au recuperat foarte puţini de la cei care şi-au construit imperii financiare cu banii băncii. Falimentul Băncii Agricole a provocat un prejudiciu de peste 800 de milioane de dolari. Fiind o bancă de stat, puterea politică a impus acordarea unor credite către diverse firme care nu le-au mai achitat niciodată.

• Leul se depreciază, în continuare, faţă de principalele valute

Leul s-a depreciat, marţi, în raport cu moneda unică europeană, iar Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de 4,4390 lei/euro, în creştere cu 0,69 bani (0,16%), faţă de cursul din şedinţa precedentă de 4,4321 lei pentru un euro. Moneda naţională s-a apreciat, însă, în raport cu dolarul american, cotaţia BNR scăzând cu 0,88 bani (0,22%) la 3,9423 lei/dolar, în comparaţie cu cotaţia de luni, de 3,9511 lei. În raport cu francul elveţian, leul s-a apreciat până la un curs de 4,0926 lei, mai mic cu 0,89 bani (0,22%) faţă de anunţul din şedinţa precedentă, de 4,1015 lei. Gramul de aur s-a scumpit marţi cu 2,22 lei (1,56%), până la valoarea de 144,4630 lei, comparativ cu valoarea anterioară, respectiv 142,2425 lei.

• NATIONAL

• Stabor ministerial pentru acoperirea licitaţiilor trucate

Aveau oricum mari şanse sa intre la bulău pentru "trântirea" unor licitaţii. Însă, de frica ofensivei lansate de oamenii Laurei Codruţa Kovesi, mulţi dintre conducătorii unor importante instituţii publice ale statului roman au sărit de-a dreptul din lac in put, in încercarea disperata de a şterge urmele traficului de influenta comis in trecut. După cum susţin sursele National, procurorii suspectează ca, in nenumărate cazuri, patronii firmelor care au avut câştig de cauza la Consiliul National de Soluţionare a Contestaţiilor sau care se arătaseră cei mai vehemenţi in exprimarea intenţiei de a depune plângeri penale au fost chemaţi de urgenta pentru aşa-zise "negocieri directe". In care pur si simplu s-ar fi încercat mituirea lor, prin acordarea unor subcontractări, pentru ca licitaţiile iniţiale sa nu mai fie anulate. Si pentru a nu se mai atrage astfel, "inutil", atenţia procurorilor anticorupţie. Câştigătorii licitaţiilor au fost pur si simplu obligaţi sa cedeze o parte din efectuarea lucrărilor si implicit a profitului către concurenta, "ca sa mănânce toata lumea"!

• Ludovic Orban, lăsat pe lângă gard de liberali

Ludovic Orban a pierdut la mustaţa funcţia de lider al grupului PNL din Camera Deputaţilor in fata lui Eugen Nicolaescu. Zvonurile ca Ludovic Orban este pe făraş s-au adeverit. Cu largul concurs al conducerii PNL, deputatul a fost tras pe linie moarta. Ce-i drept, Orban a pierdut onorabil, diferenţa dintre el si Eugen Nicolaescu fiind doar de un singur vot (42 la 43). Mai mult chiar, la finalul şedinţei de grup, Ludovic Orban l-a felicitat pe colegul sau. "I-am urat succes lui Eugen Nicolaescu. De asemenea, le-am transmis deputaţilor PNL, daca o majoritate, aşa cum a fost, nu m-a mai vrut lider, vor trebui sa mă accepte in continuare ca si coleg", a declarat Orban, menţionând ca accepta rezultatul votului, chiar daca a fost unul atât de strâns.

• PUTEREA

• Găzarii mafioţi de la LukOil. Lunga listă a firmelor complice la evaziune fiscală şi spălare de bani

Caracatiţa LukOil a devalizat România de sume colosale, cifrele estimate până acum de procurori urcând spre două miliarde de dolari. Ruşii de la LukOil România au exportat fictiv milioane de tone de produse petroliere către parteneri complici din Olanda, Marea Britanie sau Moldova, dar practic aceste tranzacţii au existat doar pe hârtie. În această suveică au fost implicate zeci de firme înmatriculate în România, Moldova, Marea Britanie sau Olanda. În paralel, în perioada 2010-2014, Petrotel LukOil a înregistrat "pagube" declarate de aproximativ 550 de milioane de lei. Ancheta procurorilor din Prahova a demarat acum un an, pe 24 august 2014, când patru firme ale gigantului rus au fost acuzate oficial de evaziune fiscală şi spălare de bani: Petrotel LukOil, Top Log Expert Services, LukOil Energy & Gas România SRL, Agenţia Lukoma-A SRL, plus directorul general al Petrotel LukOil, Andrey Bogdanov. În paralel, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a pus sechestu pe clădirile şi terenurile companiei şi pe rezervele de petrol din Portul Constanţa

• Repetenţi la reciclarea deşeurilor

România are un grad de reciclare a deşeurilor de circa 3%, în timp ce în Uniunea Europeană 36% din deşeuri se reciclează, dar chiar şi aşa rămâne un potenţial de valorificare a deşeurilor de 600 de milioane de tone la nivel comunitar. Potrivit ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, în Europa se vehiculează tot mai des conceptul de societate europeană de reciclare şi conceptul de deşeu zero, iar România trebuie să adere la aceste principii. "Dacă la ora actuală se produc, în Europa, circa trei miliarde de tone de deşeuri, din care numai 36% sunt reciclate, deci aproximativ 600 de milioane de tone sunt disponibile pentru a fi reciclate, atunci tendinţa noastră trebuie să fie clar că această sumă trebuie redusă. Specialiştii din domeniu ştiu cum să facă asta, dar important este ca măsurile respective să fie aplicate şi în teritoriu până la fiecare dintre noi", a explicat Gavrilescu, potrivit Agerpres.

• ROMANIA LIBERA

• Bumerangul retrocedărilor loveşte din nou

Fosta şefă a DIICOT şi fostul preşedinte al ANAF, Şerban Pop, sunt urmăriţi penal pentru o mită de 230.000 de euro de la omul de afaceri Horia Simu, unul dintre campionii câştigurilor din despăgubiri ilegale. Alina Bica a fost reţinută ieri de DNA, alături de Şerban Pop, fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Acesta din urmă este acuzat că ar fi primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 euro (constând în două contracte de asistenţă juridică încheiate cu firmele sale şi suma de 150.000 euro, în numerar), pentru a interveni la conducerea DIICOT în sensul soluţionării favorabile a unui dosar penal în care era implicat omul de afaceri, potrivit unui comunicat al DNA. "Inculpata Bica Alina Mihaela (...) a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban", arată procurorii anticorupţie.

• De fapt, ce cred românii despre evrei, Holocaust şi Legiune?

Promulgarea legii de modificare a unei ordonanţe de urgenţă veche de 13 ani, ordonanţă care interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, a provocat discuţii tensionate. O primă întrebare la care ar trebui să căutăm răspunsul este dacă în România există sau nu antisemitism. Desigur, în discursul public acesta este cu grijă evitat prin însuşirea unui limbaj corect din punct de vedere politic. Din punct de vedere al distanţei sociale, evreii par a fi mai uşor acceptaţi decât alte minorităţi precum maghiarii şi (mai ales) romii. (În chestionar a fost măsurată şi distanţa faţă de arabi, însă am rezerve faţă de legitimitatea asimilării acestora cu noţiunea de "minoritate".) Cei care ar accepta evrei în familie sau în grupul de prieteni reprezintă 31% din populaţie, comparabil cu 28% în cazul maghiarilor şi mult mai mult decât în cel al romilor (13%). Nu-i exclus ca nivelul relativ ridicat de acceptabilitate faţă de evrei să fie datorat şi prezenţei reduse a acestora în România, ca grup etnic.

• ZIARUL FINANCIAR

• Call-centerele şi birourile de IT-işti, printre singurele veşti bune din piaţa muncii în anii de criză

Contribuţia sectorului de informaţii şi comunicaţii în formarea PIB-ului a fost anul trecut de 5,9%, apropiată de cea a construcţiilor, domeniu în care în 2013, ultimul pentru care Statistica are informaţii, lucrau de peste 2,5 mai mulţi oameni, şi cu 25% mai mare decât cea a agriculturii. Dacă în anii de criză au fost măturate aproape 20% din locurile de muncă din construcţii, armata de IT-işti a crescut cu 8%. Industria prelucrătoare, construcţiile şi comerţul cu ridicata şi amănuntul au fost domeniile cele mai afectate de criză din punctul de vedere al locurilor de muncă pierdute, după cum arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică în perioada 2008-2013. Astfel, din sectorul industriei prelucrătoare, domeniu care include de la producţia de alimente sau textile până la industria metalurgică, au dispărut peste 215.000 de locuri de mucă, adică aproape 16% din numărul de oameni care activau în acest domeniu.

• Cea mai slabă lună august din ultimii patru ani. Bursa de la Bucureşti a pierdut 11 mld. lei în măcelul din august

Capitalizarea companiilor listate la bursa din Bucureşti a scăzut cu 11,7 mld. lei (2,6 mld. euro) în august, din cauza panicii care a pus stăpânire pe investitori. Indicele BET, al celor mai lichide zece companii listate la bursa din Bucureşti, a închis luna august cu o pierdere de 7,96%, aceasta fiind cea mai slabă lună august pentru investitorii în acţiuni din anul 2011. Acţiunile Petrom au pierdut 12% din valoare, având cea mai slabă performanţă din indicele BET, în timp ce titlurile Electrica au crescut cu 0,8% - cea mai bună performanţă din BET. Indicele SIF-urilor s-a corectat cu minus 6% în august. Capitalizarea bursieră a companiilor a coborât până la 142,4 mld. lei (32,3 mld. euro). Bursa a ajuns astfel la un minus de peste 1% faţă de începutul anului. "Pe bursa de la Bucureşti, fondurile străi­ne de investiţii au dominat poziţiile de vânzare în luna august, în timp ce la cumpărare au fost prezenţi atât investitori locali instituţionali, cât şi de retail", a spus Valerian Ionescu, director de tranzacţionare la BCR.

• Germania, locomotiva Europei, îşi creşte turaţia, în timp ce Franţa încearcă să-şi repornească economia cu scăderi de taxe

Industria germană a prins viteză în august, rata şomajului s-a menţinut la minimul istoric, iar Bundesbank, banca centrală, este încrezătoare că economia va continua să crească puternic. Principalul motor de creştere al Europei îşi face treaba în continuare şi aduce stabilitate în regiune. În Franţa însă, care încă nu a găsit un drum spre revenire, guvernul aflat în criză de popularitate promite ca stimul economic reducerea taxelor pentru cei cu venituri mici printr-un plan finanţat cu reduceri de cheltuieli la nivel general şi regional. Către Germania se îndreaptă peste 20% din exporturile României, iar către Franţa 7%. Numărul de şomeri din Germania s-a redus în august cu circa 7.000, la 2,79 de milioane, potrivit Agenţiei Federale a Muncii. Datele sunt ajustate sezonier. Rata şomajului a rămas la minimul istoric de 6,4%.