Sute de mii de români au ieşit, duminică, în stradă, pentru a sărbători 95 de ani de la Marea Unire. Pe lângă paradele militare organizate în marile oraşe ale ţării, cei care au participat la festivităţi s-au putut bucura de porţii întregi de sarmale şi ţuică fiartă. Ziua Naţională a României la Alba Iulia. Steag tricolor lung de 400 de metri întins în Cetate. Parada militară din acest an organizată cu ocazia Zilei Naţionale a fost una cu adevărat spectaculoasă, cea mai fastuoasă din ultimii 23 de ani. Pe lângă detaşamentele militare care au participat la festivitate, zeci de aeronave au survolat cerul Capitalei, sub privirile oficialilor României şi ale celor peste 20.000 de români prezenţi la paradă. Parada militară organizată în Capitală de Ziua Naţională a României a scos în stradă peste 20.000 de bucureşteni, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Georgian Enache.
• Românii vor unirea cu Republica Moldova, dar unii cred că majoritatea moldovenilor nu îşi doresc acest lucru
Trei sferturi din români se declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România, iar 63% din ei au o părere pozitivă despre declaraţia preşedintelui Traian Băsescu în legătură cu acest demers, considerat de şeful statului "următorul proiect politic" al ţării, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Pe de altă parte, însă, aproape o treime dintre respondenţi cred că majoritatea cetăţenilor moldoveni nu sunt de acord cu unirea ţării lor cu România, iar o cincime spun că românii nu sunt de acord cu această unire, relevă cercetarea realizată de IRES. Potrivit aceluiaşi sondaj, 64% din români au auzit despre declaraţiile preşedintelui Băsescu potrivit cărora "următorul proiect politic pentru România, după NATO şi UE, este unirea cu Republica Moldova", în legătură cu care doar 20% din respondenţi au o părere proastă şi foarte proastă.
• Unirea cu Basarabia divide USL
Ipoteza reunificării celor două state de peste Prut, lansată abrupt de preşedintele Traian Băsescu, i-a adus pe liderii USL în postura unui nou dezacord. Liderul liberal Crin Antonescu a dat un nou semnal că vorbeşte mai mult pe limba preşedintelui în chestiunea mesajului unionist. "Este un lucru care nu poate fi nici contrazis, nici susţinut, este o ipoteză, este o propunere. Sub o formă sau alta e clar că asta este o aspiraţie naţională, şi este de ambele părţi ale Prutului", a comentat preşedintele PNL. Premierul Victor Ponta nu a primit entuziast ideea ca România să se unească cu Basarabia şi l-a înţepat din nou pe preşedintele Traian Băsescu. "Dacă mai dăm multe declaraţii stupide, s-ar putea să-l ajutăm pe Voronin să câştige alegerile şi s-ar strica tot ce s-a făcut bun până acum", a spus premierul Ponta.
• Afaceri cu patriotism: sute de mii de drapele, fanioane şi steguleţe vândute de Ziua Naţională
Sute de mii de steaguri au fost comercializate în ultimele săptămâni cu ocazia zilei de 1 Decembrie: de la steguleţe mici de hârtie până la drapele standard şi drapele-gigant. Simple bucăţi de pânză colorată s-au transformat duminică, de 1 Decembrie, în simboluri naţionale în mâinile oamenilor, atârnate la balcoane, arborate pe stâlpi sau prinse în geamurile maşinilor. Producătorii români de steaguri au fost luaţi cu asalt ca în fiecare an. Preţul unui steag diferă în funcţie de material, dar şi de dimensiuni. Astfel, preţul unui drapel pentru exterior, de dimensiuni standard, poate ajunge până la 50 de lei. Pentru un drapel pentru catarg, rezistent la decolorare şi la intemperii, mare de 140/210 centimetri, preţul este de aproximativ 115 lei. Iar steguleţele "de unică folosinţă" costă 1,5 lei.
• Salonul Regal de la Gara de Nord a fost inaugurat. Principele Radu: Redeschiderea, îndreptarea ţării cu paşi iuţi către viitor
Cu ocazia Zilei Naţionale a României, duminică, a fost inaugurat Salonul Regal de la Gara de Nord. Principele Radu, prezent la eveniment, a declarat că redeschiderea Salonului reprezintă "îndreptarea ţării cu paşi iuţi către viitor". La evenimentul de duminică au mai participat şi principesa Margareta, principele Nicolae şi principesa Elena, dar şi ministrul Transporturilor Ramona Mănescu. Familia regală a ajuns în Gara de Nord din Capitală la 15:45, după ce au călătorit cu trenul din Sinaia până în Bucureşti, potrivit Mediafax. Principele Radu a spus că tot ceea ce a fost mai avansat ca tehnologie, mai inteligent, mai abil şi mai flexibil din punct de vedere al ştiinţei a fost pus în trenul regal în 1928, astfel încât acesta este la fel de strălucitor, nou şi de perfect în funcţionare, precum a fost acum zeci de ani. Salonul Regal este o încăpere elegantă, solidă şi vizionară, care îi poate duce pe bucureşteni cu gândul la "Sala tronului".
• Statul vrea să împrumute în decembrie 4 miliarde de lei de la băncile comerciale
Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru luna decembrie licitaţii în valoare de 3,99 miliarde de lei, sub suma atrasă în luna noiembrie, de 4,55 miliarde de lei. În decembrie ajung la maturitate titluri în valoare de 2,08 miliarde de lei. Trezoreria a planificat două emisiuni de certificate de trezorerie, una cu scadenţa la 6 luni şi una la un an, şi patru emisiuni de obligaţiuni, cu maturităţi cuprinse în intervalul 3-7 ani. Toate emisiunile de obligaţiuni sunt urmate de licitaţii suplimentare pentru oferte necompetitive, cu valori indicative reprezentând 10% din cele principale.
• Lupte de stradă la Kiev. Protestatarii cer demisia guvernului şi a preşedintelui, care ar putea institui starea de urgenţă
Represaliile din noaptea de vineri spre sâmbătă, soldate cu rănirea a 40 de oameni, nu i-a speriat pe ucraineni. Intre 200.000 şi 500.000 de oameni, potrivit unor surse, s-au adunat din nou în centrul Kievului, ca să ceară demisia preşedintelui Victor Ianukovici. În urma violenţelor, opoziţia a chemat oamenii din întreaga ţară la o grevă generală. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a făcut apel la reţinere în utilizarea forţei de către autorităţi, chiar şi cu "orice preţ", susţinând că este dreptul manifestanţilor de să-şi exprime opiniile într-un mod democratic, anunţă Press TV. Un grup de protestatari, aflaţi la bordul a sute de maşini, au plecat spre reşedinţa preşedintelui Ucrainei de la Mejgorie, situată în localitatea Novîe Petrovţi de lângă Kiev. Ei au anunţat pe reţelele de socializare că poliţia a blocat toate drumurile, iar manifestanţii negociază cu forţele de ordine să-i lase să treacă.
• CAPITAL
• Banii Chinei se opresc la graniţa României
10 miliarde de dolari, aceasta este suma anunţată, la Bucureşti, de premierul Li Keqiang, pentru Europa Centrală şi de Est pentru următorii ani. Iar dacă e nevoie, linia de credit va fi extinsă, a promis liderul chinez. Aceeaşi sumă a fost anunţă de chinezi şi la ediţia anterioară a forumului ECE-China, care a avut loc în Polonia. Dar a fost un bun prilej pentru autorităţile române să liciteze cât mai mult din suma de 10 miliarde, fiind luate de val şi de declaraţia chinezilor care ne cred "tigrul" acestei regiuni. Premierul Victor Ponta spune că 5 miliarde doar pentru România, în urma memorandumurilor semnate, este o sumă moderat pesimistă. Aţii au mărit cota până la 8,5 miliarde - totalul investiţiilor necesare pentru implementarea proiectelor româneşti pentru care chinezii şi-au manifestat interesul. Totuşi, doar o mică parte din cele 5 mld. sau 8,5 mld. va ajunge cu adevărat în România. La forumul desfăşurat săptămâna trecută la Bucureşti, nu a fost parafat niciun acord în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi de către companiile din China.
• Rata creditelor neperformante ar putea fi mult mai mare. BNR face verificări
În ciuda faptului că rata creditelor neperformante a ajuns la un nivel care "dă fiori", de 21,6% la finele lunii septembrie 2013, indicatorul ar putea fi în realitate mai mare, fapt pentru care BNR a început o verificare amănunţită a modului în care băncile recunosc creditele neperformante şi constituie provizioane pentru acestea, a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR. "Când am cerut prima oară datele de la CRB (Centrala Riscurilor Bancare) şi le-am comparat cu ceea ce am găsit în bilanţul unor bănci ne-am îngrozit. Atunci am solicitat băncilor o situaţie mult mai detaliată privind încadrarea creditelor neperformante, modul în care au făcut restructurarea creditelor şi cum s-au plătit aceste împrumuturi restructurate", a spus Cinteză, în cadrul seminarului EU-COFILE 2013, organizat la Sinaia de Alpha Bank, BNR şi ARB (Asociaţia Română a Băncilor).
• Când vom arde primele gaze din Marea Neagră
Primele rezultate indică acumulări importante de gaze pe fundul Mării Negre, dar accesul la aceste resurse nu este posibil decât la începutul deceniului viitor. Până atunci rămânem dependenţi de importurile ruseşti. Dacă în primii doi ani de criză am redus importurile de gaze la sub 20% din consumul naţional, în ultimii trei ani, aproape un sfert din consum este acoperit cu gaze ruseşti. În prima parte a acestui an, importurile au scăzut din nou, dar acesta nu este un motiv de bucurie. România mai are resurse de gaze naturale doar pentru încă zece ani, la o producţie anuală internă de sub 10 miliarde de metri cubi. Astfel că, fără descoperirea de gaze noi, suntem nevoiţi să apelăm la importuri pentru a acoperi o mare parte din consum. Partea bună este că România e foarte bogată în resurse "potenţiale". Potenţiale, întrucât până acum doar o singură sondă săpată în adâncurile Mării Negre a descoperit o acumulare de gaze. Celelalte sonde care au forat la adâncimi de peste 2.000 de metri nu au avut rezultatele aşteptate.
• CURENTUL
• Guvernul a dat pe şest încă 4,5 milioane de euro primăriilor pentru "cheltuieli urgente în sezonul rece"
Guvernul a alocat din nou bani pentru unităţi administrativ-teritoriale, de această dată în cuantum total de 20 milioane lei (peste 4,5 milioane euro), pentru cheltuieli urgente în sezonul rece, prin suplimentarea bugetului Ministerului Administraţiei Publice, din Fondul de rezervă bugetară. Decizia a fost luată în şedinţa de miercuri a Guvernului, prin hotărâre, fără ca aprobarea actului normativ să fie anunţată de Executiv. În hotărâre se arată că repartizarea sumei pe unităţi administrativ-teritoriale se face prin ordin al vicepremierului Liviu Dragnea, pe baza solicitărilor fundamentate ale acestora, iar ordonatorii principali de credite ai bugetului local răspund de utilizarea banilor. În urmă cu o săptămână, bugetul pe acest an al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a fost de asemenea suplimentat de Guvern, din Fondul de rezervă bugetară, cu 3,5 milioane lei, pentru finanţarea cheltuielilor urgente specifice sezonului rece.
• USL le-a tăiat agricultorilor români 1,5 miliarde lei din buzunare în 2013 şi 2014
USL le-a tăiat agricultorilor români 1,5 miliarde lei din buzunare în 2013 şi 2014 prin taxele şi impozitele introduse în acest an (prin OUG8/2013; pentru impactul financiar vezi şi pagina 31 din Legea Bugetului de Stat pentru anul 2014). Din păcate, prin normele de venit plătesc şi cei care nu vând nimic, dar şi cei care înregistrează pierderi din activităţi agricole, dar au o bucată de pământ de la 3 hectare în sus sau peste 3 vite sau peste 100 de păsări sau peste 50 de familii de albine. Taxele aplicate micilor fermieri, agricultori, piscicultori, apicultori şi silvicultori vor creste de 6 ori mai anul acesta şi de peste 6,5 ori în anul 2014 faţă de anul 2012 Aşadar, agricultorii plăteau 0,2 miliarde lei impozite în 2012, 1,67 miliarde lei în 2013 şi se estimează încasări de 1,75 miliarde lei în 2014.
• CURIERUL NATIONAL
• Arendaşii riscă să-şi piardă terenurile
Liberalizarea pieţei terenurilor agricole după data de 1 ianuarie ar putea genera un nou val de procese colective prin care posesorii de terenuri date în arendă vor cere rezilierea contractelor, fie că sunt pe termen nedeterminat, fie limitat, a afirmat pentru Curierul Naţional Marius Coltuc, fondator al Casei de Avocatură Coltuc. "Avem deja solicitări din partea proprietarilor de terenuri agricole, care ne cer informaţii privind posibilitatea rezilierii contractelor de arendă. Motivul este cât se poate de simplu: proprietarii terenurilor agricole sunt nemulţumiţi de cantitatea din producţie pe care o primesc, spunând că este foarte mică, şi de faptul că din cauza acestor contracte de arendă nu le pot lucra, astfel încât să obţină profit. În plus, ştiu că, după liberalizarea pieţei terenurilor agricole, preţul terenurilor va creşte şi preferă să-l vândă, eventual unor cetăţeni străini, decât să le ţină ocupate de arendaşi", a declarat avocatul. Acesta a explicat că toate contractele de arendă pot fi reziliate, fie că sunt pe termen nelimitat, fie limitat.
• BNR: Bancherii sunt reticenţi în creditarea firmelor aflate în impas
Impasul în care se află mediul de afaceri, generat de lipsa finanţării din partea băncilor, şi ele creditoare ale companiilor aflate în insolvenţă, nu poate fi depăşit decât prin schimbarea politicii de finanţare a sistemului bancar. "Fac un apel cât se poate de serios către sistemul bancar. BNR să privească foarte serios ce se întâmplă în economia românească, pe cei care bat la uşa finanţării, şi să regândească politica de finanţare", a afirmat vineri Andrei Gerea, ministrul Economiei, la conferinţa "Rolul băncilor în restructurarea companiilor". Exemplificând cazul Oltchim, companie viabilă cu un mare potenţial de afaceri, care "se roagă să obţină o finanţare de 15 mil. euro pentru deschiderea unei secţii", ministrul Gerea a afirmat că "analiza de risc bancar ar trebui să facă diferenţa între companiile cu cifră de afaceri de zeci de milioane de euro, care chiar dacă sunt pe pierdere, au capacitatea de a se revitaliza, şi cele de rea-credinţă".
• Companiile încă nu ştiu cum să utilizeze eficient şi social media, şi canalele tradiţionale
În ciuda faptului că majoritatea companiilor au investit în campanii de marketing pe reţelele de socializare, multe dintre ele nu sunt sigure de modul în care să utilizeze acest canal alături de canalele de comunicare tradiţionale şi vor continua să modifice felul în care abordează social media în scopul serviciilor pentru clienţi. Acesta este rezultatul unui studiu realizat de Interactive Intelligence Group Inc., un furnizor global de soluţii pentru centre de contact, soluţii integrate pentru comunicaţii de business şi software. Nevoia de a le oferi clienţilor un canal de servicii prin intermediul social media va persista. 60% dintre companii sunt în favoarea direcţionării investiţiilor către un canal de comunicare mobil.
• Politica de vecinătate a Uniunii Europene, pusă la grea încercare la Vilnius
Dincolo de lovitura primită prin înfrângerea suferită în faţă Moscovei - legat de Ucraina - Uniunea Europeană, sublinia ieri editorialistul de la cotidianul strasbourghez de mare tiraj "Dernieres Nouvelles d'Alsace" (DNA), Uniunea Europeană "va trebui să-şi facă un adevărat proces de conştiinţă, să-şi regândească serios concepţia despre politica de apropiere de republicile ex-sovietice. Uniunii îi vor trebui, în mod cert, de acum încolo, mulţi ani înainte de a reuşi, probabil, să stabilizeze contururile spaţiului său geografic actual". Eşecul reuniunii de la Vilnius, mai sublinia editorialistul de la DNA, a pus în evidenţă în mod clar toate limitele Europei... În continuare incapabilă de un discurs coerent, ea afişează în acelaşi timp o slăbiciune politică cronică". Una din erorile diplomaţiei UE a fost "incapacitatea de a evalua pe deplin determinarea în acţiune a lui Vladimir Putin... Bloc contra bloc, front contra front - aceasta a fost întotdeauna maniera lui de a aborda raporturile internaţionale".
• Confuzii înrădăcinate în epoca inflaţiei persistente
Escaladarea balonului creditului şi inflaţia ultimelor patru decenii au deteriorat înţelegerea unor concepte economice importante, spune analistul financiar Dylan Grice. Confundarea avuţiei cu hârtiile de valoare, schimbarea percepţiei asupra riscului, obsesia pentru creştere şi confuzia între bani şi capital sunt elementele care ne fac să vedem greşit economia. O perioadă de inflaţie fără precedent, de 40 de ani, ne-a lăsat nu numai cu o povară a datoriilor cum nu a fost vreodată în istorie, ci şi cu o înţelegere greşită a realităţilor economice, spune Dylan Grice, analist la compania financiară Edelweiss Holdings. În ultima sa notă către clienţi, preluată de publicaţia online Zero Hedge, Grice, care anterior a lucrat pentru divizia de cercetare a băncii franceze Societe Generale, afirmă că inflaţia creditului, ca orice tip de inflaţie, amestecă lucrurile şi trimit semnale false.
• EVENIMENTUL ZILEI
• ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Un nou front în războiul Traian Băsescu - Victor Ponta: Proiectul Unirii
Nimic nu e mai dificil la o transmisie în direct a unui eveniment în mişcare decît să dublezi imaginile de pe micul ecran cu trăncăneala din studio. Asta explică obsesia televiziunilor de ştiri de a insista duminică dimineaţa, transmiţînd Parada de la Arcul de triumf, pe cuvîntul premieră. Totul părea a fi premieră şi nu una simplă, ci o premieră absolută: soarele de decembrie, zis soare cu dinţi; prezenţa simbolică a unor militari din alte ţări NATO; absenţa cocardei tricolore de pe pieptul lui Crin Antonescu; corul înveşmîntat în alb, de părea alcătuit din îngeri cu pufoaice pe dedesubt. În realitate, singura premieră despre care merita să se vorbească a fost prezenţa lui Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, lîngă preşedintele Traian Băsescu, chiar din momentul primirii Onorului. Şi tocmai această prezenţă n-a fost remarcată de sporovăitorii de la televiziuni. Ba chiar postul public, zis şi TVR, a reuşit rara performanţă de a se întreba, detectivistic, dacă preşedintele Nicolae Timofti va veni la Paradă exact în clipa în care acesta primea Onorul lîngă preşedintele Traian Băsescu.
• Generalul Onţanu a aliniat 100.000 de sarmale în Piaţa Obor
1 Decembrie, sărbătoarea noastră naţională, a scos românii în stradă din motive diferite. Unii au ieşit din patriotism, alţii ca să urmărească paradele militare, acolo unde acestea au avut loc. Alţii, mai pragmatici, ca să se aşeze la coadă pentru o porţie de sarmale, fasole cu cărnaţi şi un pahar de vin fiert sau ţuică. Dacă anul trecut primarul sectorului 2 a distribuit în "frontul de luptă" de la Obor, 67.000 de sărmăluţe, anul acesta 33.000 de porţii a câte trei sarmale, cu câte o chiflă şi o cinzeacă de ţuică fiartă au umplut burţile pofticioşilor. Cele o sută de mii de sarmale, pregătite de zeci de restaurante, başca 1.250 de litri de ţuică, au fost împărţite în 13 puncte din sectorul lui Neculai Onţanu (general în rezervă). Numai la Obor, în stânga şi dreapta primăriei, opt restaurante au asigurat cam un sfert din întrega cantitate. Şi dacă anul trecut sarmalele au fost pregătite numai de restaurante cu specific românesc, precum Casa Jienilor sau Hanul Berarilor, anul acesta le-au venit în sprijin turcii de la Anatolia şi, surpriză, fiţosul Bamboo!
• JURNALUL NATIONAL
• "Suntem mândri, doar e ziua României!". Sărbătoarea Marii Uniri în oraşul Micii Uniri
La Iaşi, tricolorul a fost arborat peste tot, pe unde s-a nimerit. Din autobuz, până pe reclamele mobile ale magazinelor şi ale restaurantelor. Ieşenii erau mândri cu steguleţele în braţe şi cocardelele în piept...De dimineaţă, de la opt şi până după amiază, când s-a prelungit spectacolul festiv cu muzică populară, mii de ieşeni au trecut prin Piaţa Unirii. Dimineaţă, oficialităţile locale, în frunte cu primarul Nichita alături de invitaţi de la Bucureşti, între care miniştrii Şova şi Remus Pricopie, au ţinut nelipsitele discursuri. S-au depus coroane de flori la statuia lui Cuza din apropiere. Ieşenii s-au bucurat în special la defilarea trupelor de militari. Dar mai ales la spectacolul de muzică populară. Unii s-au urcat pe statuie, l-au luat în braţe pe Kogălniceanu, aflat la temelia statuii lui Cuza, şi s-au pus pe dansat. În mijlocul mulţimii, la cântecul moldovencei de peste Prut, s-a încins o horă de toată cinstea.
• Incidente pe linia tramvaiului 41: bucureştenii S-AU BĂTUT în staţii pentru a urca să meargă la parada de 1 Decembrie
Mai mulţi bucureşteni care aşteptau în staţiile RATB ale liniei 41 s-au luat la bătaie, duminică dimineaţă, cu unii călători aflaţi în tramvaiele pline, pentru a se urca să ajungă la parada de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf. Numărul mare al celor dornici să ajungă la paradă a umplut toate tramvaiele liniei 41, pe sensul Ghencea - Piaţa Presei. Nemulţumiţi că nu au loc să urce şi ei, unii dintre cei care aşteptau în staţii s-au luat la bătaie, la propriu, cu pasageri din tramvaie aflaţi pe scara acestora. Călătorii s-au încăierat cu cei care voiau să se urce în staţiile de la Lujerul şi Lacul Morii. Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) anunţase, joi, că va suplimenta numărul mijloacelor de transport pe liniile 41, 105 şi 330, pentru "a asigura condiţii optime de transport celor care doresc să asiste la parada organizată cu ocazia Zilei Naţionale".
• Instanţă din Germania: Toţi cetăţenii români au dreptul la indemnizaţii sociale
O instanţă din landul german Renania de Nord-Westfalia a stabilit că toţi cetăţenii români au dreptul la indemnizaţii sociale în conformitate cu principiul nediscriminării între cetăţenii europeni, o decizie ce intervine pe fondul dezbaterii din state precum Marea Britanie, Franţa şi Germania privind accesul la beneficii sociale. "Imigranţii din cadrul UE care rămân pe teritoriul german şi nu au loc de muncă au dreptul la un ajutor social minim", a motivat tribunalul german. Pe 11 octombrie, aceeaşi instanţă a luat o decizie în favoarea unei familii de români care dăduse în judecată landul german pentru că refuzase acordarea indemnizaţiilor sociale.
• Ponta: Preţul benzinei nu va creşte, avem un context economic favorabil
Premierul Victor Ponta a declarat joi seara la Antena 3 că preţul benzinei nu va creşte în urma introducerii accizei pe carburanţi şi că nu va exista niciun impact asupra cetăţeanului care pune benzină la pompă. "Nu va creşte benzina pentru că avem un context economic favorabil pe bursele mondiale, preţul combustibilului va scădea în mod semnificativ. Cred că impactul pentru cetăţeanul care merge şi pune benzină la pompă nu va exista. În plus, avem alte posibilităţi fiscale pe care le-am discutat cu domnul ministru Chiţoiu şi pe care le vom discuta cu companiile producătoare, că nu sunt multe în România, astfel încât să putem să atenuăm orice fel de impact ale acestei noi taxe", a afirmat primul ministru.
• NATIONAL
• In noaptea de Ignat va curge sange in USL!
Existenta USL pare desprinsa dintr-un thriller de duzina, in care deja toti spectatorii scenei politice cunosc deznodamantul: ruperea lantului de iubire dintre pesedisti si penelisti. Singurele variabile ramase inca in calcul sunt data si, mai ales, modul concret al despartirii. Victor Ponta, desi reticent la inceput, ar fi imbratisat deja proiectul strategilor in spatele carora se spune ca s-ar afla si "eminentele cenusii" din serviciile secrete. Astfel ca, daca se respecta "graficul", premierul ar putea recurge la o remaniere surpriza chiar cu cateva zile inainte de Craciun, cel mai probabil pe data de 20 decembrie. Iar "mazilirea" a doi-trei ministri liberali trebuie sa fie considerata inacceptabila de catre "Sfintele Moaste" ale USL, astfel incat Crin Antonescu sa se vada nevoit sa anunte singur mult asteptata trecere in Opozitie.
• Relu Fenechiu i-a luat "sageata" Ancai Boagiu!
Nu apuca sa finalizeze bine un dosar cu privire la jaful organizat de "gruparea Fenechiu" la nivelul companiilor de stat subordonate Ministerului Transporturilor, ca procurorii anticoruptie trebuie sa deschida noi si noi fronturi de lucru. Subordonatii Laurei Codruta Kovesi sunt in alerta maxima dupa ce au descoperit ca locotenentii lui Fenechiu se pregatesc "sa puna pe taraba" alte "donatii" patrimoniale pentru piata neagra imobiliara. Iar cel supectat ca a fost insarcinat cu indeplinirea acestei misiuni este nimeni altul decat insusi managerul CFR SA, controversatul George Micu. Micu nu s-a sfiit ca, imediat dupa numire, sa se autonumeasca si presedinte al Consiliului de Administratie al CFR Marfa, desi Adunarea Generala a Actionarilor se opusese categoric acestui demers. Dar presat sa incheie tranzactiile pentru care deja batuse palma, fostul protejat al Ancai Boagiu a inceput sa semneze pe banda rulanta hotarari ca presedinte al CA, desi nu ocupa aceasta functie!!!
• ROMANIA LIBERA
• Ejraie, imperiul secret din umbra Ghidului Suprem
Reuters publică în serial rezultatele unei ample anchete efectuate timp de câteva luni asupra imperiului financiar din spatele Ghidului Suprem, o organizaţie prea puţin cunoscută, creată pentru ajutorarea săracilor, dar transformată într-o caracatiţă cu afaceri de mai multe zeci de miliarde de dolari. Imperiul economic este controlat de o singură persoană - ayatollahul Khamenei, care dispune de sume fabuloase de bani, în timp ce Iranul este supus sancţiunilor internaţionale. Este istoria secretă a unui organism controlat de cel mai puternic om din Iran, ayatollahul Ali Khamenei, organism al cărui nume persan este "Ejraie - Ejraye Farmane Hazrate Emam" - sediul pentru exercitarea ordinelor Imamului. Numele face referire la un decret semnat de primul lider al Republicii islamiste, ayatollahul Ruhollah Khomeini, puţin înainte de moartea sa, în 1989. La ordinele sale s-a născut o nouă entitate pentru gestionarea şi vinderea bunurilor abandonate în anii tulburi de după revoluţia islamică din 1979.
• Hrebenciuc şi Fenechiu au declanşat războiul autostrăzilor
Comisiile parlamentare de buget au respins amendamentul liberalului Relu Fenechiu privind refacerea studiului de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mureş - Iaşi. Amendamentul privea Bugetul Ministerului Transporturilor şi avea susţinerea oficială a conducerii PNL. Cu toate acestea, ministrul pentru buget, Liviu Voinea (PSD), a anunţat că nu sprijină niciun amendament care se referă la autostrada Târgu Mureş - Iaşi. El a explicat că amendamentul nu are cum să fie prioritar, pentru că Ministerul Transporturilor nu a transmis nici o informare în acest sens. Respingerea amendamentului lui Fenechiu ascunde, însă, dorinţa PSD de a promova finanţarea autostrăzii Braşov - Bacău. Proiectul este susţinut de sforarul PSD, Viorel Hrebenciuc, care a anunţat că i-a convins pe premierul Victor Ponta şi pe vicepremierul Liviu Dragnea. De cealaltă parte a baricadei, Relu Fenechiu se bucură de sprijinul preşedintelui PNL, Crin Antonescu şi de cel al ministrului liberal de Finanţe Daniel Chiţoiu.
• ZIARUL FINANCIAR
• 100 de indicatori: unde se situează România pe scena economică a lumii
Doar agricultura ne scoate din anonimat. Macroeconomic suntem codaşi atât la nivel european, cât şi mondial. România se află pe prima poziţie la nivelul Uniunii Europene după producţia totală de floarea-soarelui şi după ritmul de creştere al producţiei de autoturisme în primul semestru al acestui an. Aceşti doi indicatori sunt printre puţinii unde piaţa locală se află în top trei. Ziarul Financiar a ales să marcheze Ziua Naţională a României analizând poziţia economiei la nivel mondial şi european în mai multe domenii, precum industrie, agricultură, energie sau comerţ. Au fost evaluaţi astfel 100 de indicatori, de la PIB şi PIB/capita la cheltuieli cu sănătatea şi salarii. Datele au relevat astfel că piaţa locală este codaşă la nivelul UE în cele mai multe domenii, precum salariul minim, absorbţia de fonduri structurale sau cel bancar (activele administrate de sistemul bancar).
• Salariul minim propus de Merkel înfurie patronatele din Germania
Planurile economice ale coaliţiei de guvernământ din Germania au fost puternic atacate de mediul de afaceri, patronatele acuzând autorităţile că refuză să implementeze politici pentru creştere economică, anulează efectele reformelor anterioare şi împovărează economia prin majorări de pensii şi introducerea unui salariu minim pe economie, scrie Financial Times. "Poate nu a fost ceva intenţionat dar au anulat toate acordurile din ultimii ani care vizau finanţarea permanentă şi solidă a pensiilor publice", a declarat Ingo Kramer, preşedintele BDA, confederaţia patronatelor germane, citat de cotidianul britanic. Partidul cancelarului german Angela Merkel a încheiat recent un acord cu principalul partid de opoziţie, pentru formarea unei "mari coaliţii" de guvernare. Planurile economice puse la punct în cadrul acordului vizează introducerea primului salariu minim pe economie din istoria modernă a Germaniei, de 8,5 euro pe oră, pensii mai mari pentru mamele care nu muncesc şi cazurile sociale, mai multe exceptări de la vârsta de pensionare de 67 de ani şi controlul chiriilor în oraşe mari precum Berlin, Frankfurt şi München.
• Topul Aon Hewitt: Care sunt cei mai buni angajatori locali
Agricola Internaţional, producător şi procesator de carne de pasăre, este cel mai bun angajator din România cu peste 1.000 de angajaţi, în timp ce Egger România, cu activităţi în domeniul prelucrării lemnului, a primit premiul "Best Employer" la categoria "între 250 şi 1.000 de salariaţi", potrivit rezultatelor din acest an ale studiului Best Employers, realizat de divizia de consultanţă în resurse umane Aon Hewitt, parte a brokerului de asigurări Aon. La categoria "companii cu mai puţin de 250 de angajaţi", titlul de cel mai bun angajator a revenit producătorului de seminţe şi de pesticide Monsanto, mai arată rezultatele studiului realizat pe o perioadă de nouă luni. Studiul realizat de Aon Hewitt evaluează nivelul aşa-numitului "engagement" (devotament profesional- n. red.) al angajaţilor.