REVISTA PRESEI 04.05.2016

• ADEVARUL

• Liviu Dragnea, presat de partid să facă pace cu Ponta

Liderii PSD din teritoriu au insistat ca Victor Ponta să fie instalat în fruntea Camerei Deputaţilor, în locul lui Valeriu Zgonea, iar Liviu Dragnea a cedat pentru a nu trezi o nouă răscoală în prag de alegeri. Totuşi, Zgonea nu se dă plecat aşa uşor. Decizia lui Dragnea de a accepta ca Ponta să preia a treia funcţie din stat este cu totul şi cu totul surprinzătoare, în condiţiile în care între cei doi există o veche rivalitate politică, mascată însă în public de zâmbete şi declaraţii de prietenie. Atunci de ce a acceptat Dragnea? "Oricât de bine ar controla Liviu partidul, Victor Ponta este încă foarte respectat, se bucură de susţinere în teritoriu. Dacă Liviu l-ar fi impus pe Florin Iordache la şefia Camerei, ar fi generat frustrare în partid şi e bine să te fereşti de astfel de lucruri în preajma campaniilor. Aşa că Liviu a decis corect, chiar dacă, să fim sinceri, ştim cu toţii că şi-ar fi dorit altceva", susţin surse din PSD pentru "Adevărul".

• Şcoala românească se hrăneşte cu mitul olimpicilor

Experţii demontează mitul olimpicilor români galonaţi la olimpiadele internaţionale. Deşi loturile olimpice ocupă locuri onorabile în clasamentele pe medalii, statisticile nu sunt relevante, pentru că nu analizează şi punctajul cu care au fost obţinute aceste medalii. Rezultatele olimpicilor ascund hibele şcolii româneşti, susţin experţii. Elevii români reuşesc să obţină medalii la Olimpiadele Internaţionale pe materii, în schimb nu sunt nici pe departe în top. De exemplu, la Olimpiada Internaţională de Matematică de anul trecut au luat medalii de aur cei care au reuşit să obţină cel puţin 26 de puncte dintr-un total de 42. Singurul elev român care a luat o medalie de aur a obţinut un punctaj aproape minim, respectiv 27. "Trebuie să se înţeleagă că olimpiadele sunt activităţi extraşcolare, elevii fac pregătire individual şi nu sunt rodul şcolii româneşti. Promovarea olimpicilor este un mecanism prin care sistemul se scuză şi ascunde mizeria sub preş, ", spune Horia Oniţă, preşedintele CNE.

• Iniţiativa România a depus la DNA noi probe în care arată că PNL a falsificat semnăturile pentru susţinerea candidaţilor la alegerile locale

Mişcarea civică Iniţiativa România a depus ieri la DNA un set de 25 de pagini cu nume şi date personale folosite de reprezentanţi ai PNL pentru falsificarea unor semnături pe listele de susţinere a candidaţilor la alegerile locale din Bucureşti. "Persoana care ne-a pus la dispoziţie aceste tabele a fost solicitată de reprezentanţi ai PNL, care se ocupau cu strânsul de semnături, să copieze nume cu nume de pe respectivele foi şi să le treacă în tabelul cu semnături de susţinere pentru candidaţii PNL, după care să semneze în dreptul fiecărui nume. Practic, să falsifice semnături. Persoana în cauză este de acord să fie citată ca martor într-o eventuală anchetă a DNA", arată Iniţiativa România. "Iniţiativa România", mişcare civică născută din revolta tragediei de al Colectiv, a depus, în data de 25 aprilie 2016, la DNA, un denunţ penal în care cere să se analizeze modul în care s-au strâns semnăturile pentru o serie de candidati la primăriile Bucureştiului, printre care Cătălin Predoiu, Cristian Popescu Piedone, Gabriela Firea şi Robert Turcescu.

• In ce domenii lucrează romanii care câştiga peste 1.000 de euro/luna

Doar IT-iştii si angajaţii din industria tutunului încasează la sfârşit de luna salarii mai mari de o mie de euro net, potrivit Institutului National de Statistica. Anul trecut, cel mai mare salariu din Romania l-a câştigat cineva din domeniul colectării deşeurilor: un milion 360 de mii de lei pe luna. In Romania, salariul mediu net este mai mic de 500 de euro. Daca ar fi sa vorbim de oamenii de rând, cel mai bine plătiţi sunt IT-iştii. Este unul din cele doua domenii din Romania, in care salariul mediu depăşeşte 1.000 de euro. In ultimul an salariile in IT au crescut cu 23%. Celălalt domeniu cu salarii medii peste 1.000 de euro este industria tutunului. Locurile 3, 4 si 5 sunt adjudecate de petrolişti, asiguratori si aviaţie. La polul opus, cel mai prost plătiţi angajaţi sunt cei din industria hoteliera, cea textila si industria alimentara. Aici, salariile sunt puţin peste 250 de euro pe luna.

• Complexul Energetic Hunedoara a ieşit din insolvenţă după patru luni

Complexul Energetic Hunedoara a ieşit din insolvenţă, la numai patru luni de la intrarea în procedura de reorganizare judciară, în urma unei decizii luate marţi de Curtea de Apel Alba Iulia, în urma unui apel făcut de un sindicat. Teoretic, în urma deciziei Curţii de Apel Alba Iulia, compania de stat revine în starea iniţială. Chiar dacă nu va mai avea un administrator special şi un administrator judiciar, Complexul Energetic Hunedoara are o conducere, are directori, deci buna funcţionare n-ar trebui să fie periclitată de decizia Curţii de Apel Alba Iulia. Complexul Energetic Hunedoara, controlat de către stat, a intrat oficial în insolvenţă, la începutul acestui an, după ce Tribunalul Hunedoara a acceptat cererea depusă de companie la finele anului trecut de intrare voluntară în procedura de reorganizare. Tribunalul din Hunedoara a numit ca administrator judiciar casa de insolvenţă GMC SPRL Craiova.

• Instanţa a mai admis o sesizare de neconstituţionalitate pe Legea alegerilor locale

Tribunalul Bucureşti şi Judecătoriile de Sector au decis să trimită la Curtea Constituţională excepţia de neconstituţionalitate ridicată de 200 pentru Bucureşti, M10 Bucureşti, Noua Republică, Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor şi Uniunea Creştin Democrată din România cu privire la numărul minim de semnături care trebuie depuse în vederea candidaturii la alegerile locale. Judecătorii au dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la articolul 49 alin. 2 din Legea nr. 115/2015 care prevede că pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi pentru fiecare listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean trebuie depusă o listă de susţinători care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează.

• BANCHERUL

• BRD majorează la 35% avansul pentru creditele ipotecare cu valori de pana la 250.000 de euro

BRD a majorat avansul necesar pentru creditele imobiliare in lei de la 15% la minim 35% din valoarea locuinţei, pentru împrumuturile cu valori sub 250.000 de euro, care este pragul pentru care se poate aplica legea privind darea in plata, ce urmează a intra in vigoare din 13 mai. Pentru creditele cu valori mai mari, avansul a fost menţinut la 15%. In martie, pe fondul dezbaterilor asupra legii privind darea in plata, BRD a majorat avansul la creditele ipotecare in euro, de la 25% la 40%, un gest mai degrabă simbolic, întrucât creditele in euro sunt restricţionate de către BNR, putându-se acorda doar celor care primesc venituri in valuta. Acum, BRD a scos din oferta sa creditele imobiliare in euro. Tot ieri, si Alpha Bank a decis sa majoreze atât avansul cat si dobânzile la creditele imobiliare, aceasta fiind a şasea banca, după Raiffeisen Bank, Bancpost, BRD, Garanti Bank si Intesa Sanpaolo Bank care restricţionează creditele imobiliare după apariţia proiectului de lege privind darea in plata a caselor ipotecate.

• Băncile au menţinut creditarea la ritmuri ridicate in martie, aproape de nivelul record din iunie 2015

Băncile au acordat credite noi populaţiei si firmelor in valoare totala de 6,3 miliarde lei in luna martie, un nivel apropiat de recordul ultimilor ani stabilit in iunie 2015, de 6,6 miliarde lei, arata statisticile BNR. In martie anul trecut, valoarea creditelor noi era de doar 5 miliarde lei, cu 26% mai puţine decât in acest an. Stocul total de credite pentru populaţie si companii din portofoliile băncilor era la sfârşitul lunii martie de 216,3 miliarde lei, in creştere cu 2,8% fata de aceeaşi luna a anului precedent. Diferenţa mare, de doua cifre, dintre volumele de noi credite si stocul împrumuturilor este consecinţa a doua fenomene: pe de o parte sunt creditele vechi ajunse la scadenta si rambursate integral, iar pe de alta sunt creditele neperformante scoase de bănci in afara bilanţurilor sau vândute firmelor de recuperare creanţe, in condiţiile in care unele bănci continua procesul de curăţare a bilanţurilor de vechile credite riscante acordate in perioada de euforie dinainte de criza din 2008.

• CURENTUL

• Se doreşte plata din bani publici pentru palatul şi servitorii lui Radu Duda şi ai Margaretei

N-avem bani să mărim salariile medicilor şi profesorilor dar mai nou ni se rupe sufletul de membrii Casei Regale. Profesorul de Ştiinte Politice de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Alexandru Muraru, fratele geamăn al consilierului prezidenţial Andrei Muraru, spune că elita politică şi demnitarii României trebuie să ia o decizie majoră. România are nevoie de o casă regală instituţionalizată, spune cercetătorul care crede că e nevoie de o lege specială. Muraru mai subliniază că "Relaţiile cu alte instituţii sau organizaţii, reprezentarea externă, sediul, numărul colaboratorilor şi un aparat propriu sunt chestiuni care nu trebuie nici evitate şi nici încărcate de o polemică politicianistă." Totodată Palatul Elisabeta este acordat fostului rege Mihai pe durata vieţii. Cum acesta nu se simte prea bine, Duda şi cu Margareta se văd puşi în situaţia să scoată bănuţi din moştenire să-şi plătească locuinţă în Bucureşti.

• ActiveWatch a lansat ieri Raportul FreeEx 2015-2016 - Libertatea Presei în România

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, ActiveWatch lansează raportul anual privind situaţia libertăţii de exprimare în România - FreeEx 2015-2016 - Libertatea Presei în România. Problemele structurale ale presei din România s-au manifestat vizibil şi în anul 2015. Justiţia a reuşit să scoată la iveală metodele prin care mass-media au fost aservite în ultimii ani mediului politic, prin mecanisme corupte de finanţare, controlarea agendei publice cu ajutorul celor mai puternice instituţii de presă, folosirea presei pentru şantaj sau implicarea ei în acte de corupţie la cel mai înalt nivel. Indexul global al libertăţii presei realizat de Reporteri fără Frontiere plasează România pe locul 49, urcând trei locuri faţă de anul precedent. Organizaţia punctează principalele probleme ale presei din ţara noastră: 'Politizarea excesivă a mass-media, mecanisme corupte de finanţare, politici editoriale subordonate intereselor proprietarului, infiltrarea redacţiilor de către serviciile de informaţii - efecte ale transformării mass-media în instrumente de propagandă politică în ultimii ani'.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Scandalul dezinfectanţilor. Asalt asupra sistemului public de Sănătate

Dezvăluirile din scandalul Hexi Pharma i-a revoltat pe medici, care consideră că interesele din spatele anchetei GSP sunt strict comerciale. Florin Chirculescu, şeful Secţiei de Chirurgie Toracică a Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti, avansează un scenariu interesant. "Asistăm la un asalt asupra sistemului public de Sănătate, prin care se urmăreşte privatizarea Casei de Asigurări de Sănătate în mai multe case private. Acelaşi lucru s-a urmărit în scandalul în care au fost implicaţi Raed Arafat şi Traian Băsescu. Diferenţa este că atunci se ventilau mai puţini bani în sistemul sanitar. Este o exagerare ce se întâmplă, dar este o luptă cu morile de vânt, pentru că se preferă contractele de milioane pentru dezinfectare în locul apei şi săpunului. La noi este o imbecilitate, credem că suntem perfecţi şi plătim oalele sparte. S-au sub raportat sistematic infecţiile nosocomiale şi nu am ajuns nicăieri. Trebuie să le raportăm corect şi să vedem cum evoluează lucrurile", susţine medicul Chirculescu.

• MAE: Atenţionare de călătorie Danemarca

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care călătoresc în Danemarca cu privire la decizia de prelungire a controalelor la frontiera danezo-germană până la data de 2 iunie 2016. În aceste condiţii, toate persoanele care călătoresc pe rutele maritime (ferryboat) şi terestre (rutiere şi feroviare) dinspre Germania în Danemarca trebuie să facă dovada posesiei unui act de identitate valabil. Cerinţa este obligatorie şi pentru persoanele care tranzitează Danemarca înspre Suedia. Controalele temporare la frontiere se înscriu în linia de măsuri privind fluxul migranţilor în Danemarca şi Suedia. Autorităţile de la Copenhaga avertizează şi asupra riscului întârzierilor la transportul feroviar, maritim şi rutier (autobuze) din cauza obligativităţii verificării actelor de identitate ale pasagerilor. Persoanele care nu prezintă acte de identitate valabile sau refuză controlul autorităţilor daneze vor fi oprite de la tranzitul în Danemarca.

• Omul din umbra lui Vlad Alexandrescu

Corina Şuteu a iscat mai multe controverse de-a lungul mandatului de director la ICR New York (2006-2012), în perioada în care la conducerea Institutului Cultural Român era Horia Roman Patapievici. De departe cel mai mare scandal se leagă de "Poneiul roz cu zvastică". Este vorba de o lucrare de la expoziţia de street art "Freedom for Lazy People", ce a avut loc în 2008, la Galeria Română şi unde mai figura şi un afiş cu David şi Moise în ipostaze indecente. Secretarul de stat este contestat şi de mai mulţi cineaşti ce au dezvăluit că pentru prezenţa românească de la Cannes Film Market aceasta a prevăzut 47.000 de euro la "petrecerea românească". Printre susţinătorii Corinei Şuteu se numără regizorul Radu Afrim: "Corina Şuteu are o experienţă vasta în management cultural, o ştiu de când era la Institutul Cultural Român de la New York. A fost cea mai bună perioadă pentru institutul de acolo".

• Rusia controlează vremea: Kremlinul a plătit peste 1,3 milioane de dolari să aibă o zi însorită de 1 mai

Rusia a dat peste 1,3 milioane de dolari pentru a se asigura că nu va ploua la ceremoniile ce au avut loc cu ocazia zilei de 1 Mai la Moscova, informează B1 TV. Ceremoniile de Ziua Muncii nu au reprezentat prima ocazie în care Guvernul din Rusia a apelat la tehnica de împrăştiere a norilor înainte de o sărbătoare naţională. Anul trecut, Kremlinul ar fi cheltuit peste 5 milioane de dolari pentru a se asigura că va fi soare cu ocazia aniversării a 70 de ani de la finalul celui de-al doilea Război Mondial. Tehnica implică împrăştierea norilor şi forţarea producerii ploii înainte de perioada în care acest lucru s-ar produce în mod natural. În aşa numitul proces de "insămânţare a norilor" se folosesc mai multe chimicale care îngheaţă apa din nori şi o forţează să crească în volum, ceea ce ulterior crează ploaie. În ciuda controverselor ecologiştilor, tehnica este folosită peste tot în lume, mai ales în China, unde a fost folosită şi pentru ceremoniile Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008.

• Rusia şi SUA vor colabora pentru monitorizarea situaţiei din Siria

Rusia şi SUA pregătesc un plan pentru a monitoriza situaţia din Siria prin crearea unui centru comun de observaţie. Această măsură a devenit o necesitate pentru cele două state, dar mai ales pentru Rusia care urgentează închiderea graniţei Turciei, fiind îngrijorată în legătură cu bombardamentele lansate de Turcia în Siria. Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat după o întrevedere la Moscova cu emisarul ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, că Rusia şi Statele Unite ale Americii vor crea un centru comun pentru monitorizarea, relatează Agerpres. Ba mai mult, Serghei Lavrov a subliniat faptul că pentru Moscova "nu există nicio politică alternativă la soluţionarea crizei siriene".

• Criza politică în Spania, după 40 de ani. Alegeri anticipate în iunie - al doilea scrutin în doar şase luni

Spaniolii se vor prezenta la urne, pentru a doua oară în şase luni, după ce regele Felipe a anunţat, azi, alegeri anticipate, pentru 26 iunie. Regele a semnat un decret de dizolvare a Parlamentului, în cea de-a patra economie din zona euro, după ce partidele politice nu au reuşit să ajungă la o înţelegere pentru formarea unei coaliţii şi instalarea unui nou guvern, în urma alegerilor din 20 decembrie 2015, scrie Euractiv. Spania nu a mai trecut printr-o astfel de criză politică de când s-a întors la democraţie, după moartea dictatorului Francisco Franco, în 1975. "Este prima oară când se întâmplă asta în era democratică, pentru că nu am fost în stare să punem în aplicare mandatul primit din partea cetăţenilor privind un acord pentru a avea o majoritate şi a forma un guvern", a declarat ministrul Industriei şi Turismului, Jose Manuel Soria Lopez.

• JURNALUL NATIONAL

• Scandalul dezinfectanţilor. Premierul Cioloş l-a băgat în şedinţă pe ministrul Sănătăţii

Premierul Dacian Cioloş a spus, marţi, că s-a întâlnit cu ministrul Sănătăţii şi i-a cerut acestuia "urgentarea clarificării" anchetei în cazul dezinfectanţilor din spitale, adăugând că nu va accepta "jumătăţi de măsură în acest domeniu vital". "Ministrul Cadariu mi-a prezentat stadiul anchetei în cazul dezinfectanţilor din spitale şi am cerut urgentarea clarificării acestei probleme de siguranţă sanitară pentru ca pacienţii să se îndrepte în continuare cu încredere spre spitalele care aparţin sistemului public de sănătate. De asemenea, ministrul Sănătăţii m-a informat asupra măsurilor luate până acum şi i-am cerut să comunice cât mai repede şi în mod sistematic etapele administrative care au fost parcurse până în prezent dar şi să continue cercetările şi să se asigure că viaţa pacienţilor nu este pusă în pericol", a scris premierul Dacian Cioloş, marţi, pe pagina sa de Facebook, citat de antena3.ro.

• Campanie Jurnalul Naţional: "Corupţia e legată direct de sărăcia extremă"

România e în topul tuturor clasamentelor despre sărăcie. Suntem acolo cu cei mai săraci copii, cu cele mai proaste servicii medicale, cu cei mai mulţi analfabeţi. Cu toate acestea, observăm că oamenii politici sunt într-o permanentă stare de negare, scoţând mereu în evidenţă rezultatele economice bune din ultima vreme şi cele câteva măsuri pompieristice pe care au catadicsit să le mai ia. Cel care a pus punctul pe "i" în ceea ce priveşte tratarea fenomenului sărăciei în România este fostul raportor ONU pe probleme de combatere a sărăciei extreme şi excluziunii sociale, profesorul Philip Alston. Aproape de finalul mandatului, acesta a vizitat România şi a elaborat mai multe concluzii pe care urmează să le trimită guvernanţilor în luna mai. Până atunci, a vorbit cu sinceritate despre săracii României şi cum sunt ei priviţi de privilegiaţii României.

• Târgurile de antichităţi se mută din România în Bulgaria

Micii comercianţi şi colecţionarii de antichităţi sunt nemulţumiţi că nu mai pot să organizeze târguri în Bucureşti sau în alte mari oraşe din ţară. Sunt nevoiţi să meargă, în Bulgaria, la Ruse, unde se face o astfel de manifestare în fiecare săptămână. Sau să-şi promoveze obiectele pe site-urile de profil, însă afacerea nu merge online, oamenii vor să vadă obiectul, să-l atingă, să-i simtă povestea. Monede de pe vremea regilor, tacâmuri sau pocale de argint, bijuterii din aur de acum 100 de ani, tablouri de autori mai mult sau mai puţin cunoscuţi. Obiectele vechi de care unii vor să scape considerându-le învechite reprezintă adevărate comori pentru colecţionari sau pasionaţii de artă. Condiţia ca această ofertă să aibă şi cerere este să existe târguri săptămânale, organizate în acelaşi loc. Colecţionarii şi anticarii din România sunt nemulţumiţi că nu pot să creeze o astfel de piaţă pentru că primarii nu vor să le dea un loc, stabil, unde să poată să organizeze săptămânal târguri de antichităţi.

• NATIONAL

• PSD linge unde a scuipat

Deloc tradiţional, dar in conformitate cu spiritul mioritic, sărbătorile pascale din acest an consemnează si o incredibila "reînviere" politica, respectiv pe aceea a lui Victor Ponta într-o funcţie de vârf in ierarhia statului. La puţine zile după tragedia de la Colectiv, premierul Victor Ponta se inclina in fata străzii si demisiona, luând cu sine întreg guvernul PSD. Debarcaţi de la putere peste noapte, social-democraţii s-au răzbunat detronând-o pe urmaşa desemnata de Ponta la tronul PSD (Rovana Plumb) si alegându-l ca sef al partidului pe Liviu Dragnea. Renegat de colegi, Ponta a dispărut din peisajul politic si s-a refugiat pe Facebook, de unde a muscat din adversari (inclusiv din Dragnea) ori de cate ori a putut. Acum, pesediştii vor sa-l scoată pe Victor Ponta din cotloanele Facebook-ului si sa-l pună in fruntea Camerei Deputaţilor, in locul indezirabilului Valeriu Zgonea.

• Livia Stanciu, aleasa Cotroceniului

Actuala preşedintă a Curţii Supreme urmează să fie propusă la CCR de către preşedintele Klaus Iohannis, conform unor surse politice. Informaţie cu atât mai credibila cu cat Livia Stanciu îşi va termina in curând cel de-al doilea mandat in fruntea Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie iar legea nu ii permite sa mai candideze pentru aceasta funcţie. Evenimentul va avea loc in următoarele zile, 9 mai fiind termenul limita pentru stabilirea candidaţilor pentru locurilor de judecători constituţionali care vor rămâne vacante după expirarea mandatelor a trei membri numiţi in anul 2007. Este vorba despre Augustin Zegrean (actualul preşedinte al CCR, numit de Traian Băsescu), Valentin Zoltan Puskas (numit de Senat, via UDMR) si Tudorel Toader (numit de Camera Deputaţilor, via PNL). Conform zvonurilor care circulă pe tema, PSD si UDMR ar fi convenit deja să se sprijine reciproc astfel încât celelalte doua locuri sa revină unor persoane propuse de ei, nu de PNL.

• Statul, in topul marilor datornici pe "lista ruşinii" a ANAF

European Food, Complexul Energetic Hunedoara si Societatea Română de Televiziune sunt cei mai mari datornici la bugetul de stat, potrivit datelor publicate, ieri, de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Deci statul e dator vândut... statului. Potrivit listei contribuabililor mari cu obligaţii restante către bugetul de stat, European Food figurează cu o suma de 400,8 milioane lei (unde 400,1 milioane lei reprezintă obligaţii fiscale contestate), deţinând prima poziţie in topul datornicilor. Pe locul doi se află Complexul Energetic Hunedoara, cu 174,7 milioane lei, iar pe trei Societatea Romana de Televiziune, cu 170,3 milioane lei. Practic, putem spune, fără sa dam greş, ca statul e fix pe locul doi in "lista ruşinii" a ANAF, pentru că el patronează ambele companii, si Complexul Energetic Hunedoara, si Societatea Română de Televiziune.

• Munca la negru: evaziune fiscala de peste 2 miliarde de euro

Peste 4,1 milioane dintre cei peste 18,5 milioane de locuitori ai României lucrează cu acte in regula in economie, plătind asigurări medicale, taxe si impozite, arata un raport KeysFin. In schimb, angajaţii la negru, al căror număr ar fi, potrivit Consiliului Fiscal, de 1,5 milioane de persoane, produc o evaziunea fiscala de peste 2 miliarde de euro anual. Numărul salariaţilor a crescut in România, in 2014, cu peste 100.000 fata de anii 2012 si 2013, la 4.149.029, potrivit datelor oficiale. Cei mai mulţi salariaţi lucrau in industria prelucrătoare (932.721), urmata de comerţ (744.945), învăţământ (369.741) si construcţii (344.552). In sănătate si asistenta sociala lucrau 322.761 angajaţi, iar in servicii 252.322 de persoane.

• PUTEREA

• Prea-afaceristul Tomisului, Teodosie Snagoveanul şi-a "tras" pe fundaţie hotel cu SPA, cu banii enoriaşilor

Arhiepiscopul Teodosie Snagoveanul (Teodosie Petrescu fiind numele civil) şi-a făcut hotel şi SPA pe terenul luat de la o mânăstire. Cu banii enoriaşilor, a construit lângă Vatra Dornei un complex hotelier de trei stele, printr-o fundaţie şi trei firme în actele cărora figurează numele său. Complexul se prezintă amatorilor de relaxare prin următoarele anunţuri îmbietoare, ce nu au deloc tangenţă cu misionarismul ortodox: "Baza de Tratament Procopie şi Elisabeta este situată în satul Gheorghiţeni, comuna Dorna Arini, la 5 km de Vatra Dornei", "Baza de Odihnă şi Tratament Recuperator Hotel Procopie şi Elisabeta este un complex hotelier cu bază de tratament ce oferă atât condiţii optime de cazare şi relaxare, cât şi servicii de tratament, recuperare şi organizări diverse evenimente.

• Revoluţia penalilor. Liviu Dragnea vrea să îl aducă înapoi pe Victor Ponta

Este foarte posibil să avem parte din nou de Victor Ponta în prim planul politici româneşti, să îl vedem din nou până la refuz la ştiri, cu toate apucăturile sale care l-au făcut aşa de "iubit": se pare că PSD vrea să îl pună în locul lui Zgonea, pe funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Marţi a avut loc o şedinţă a Grupului PSD din Cameră, unde a participat şi Ponta. Acesta a declarat după întrunire că a discutat "cu Liviu tot ceea ce este bine pentru PSD şi pentru alegătorii" lor, iar decizia privind preluarea locului lui Zgonea o vor lua împreună. Întrebat dacă este bine pentru PSD ca el să preia conducerea Camerei Deputaţilor, Ponta a afirmat că asta va decide partidul: "Eu mă duc să văd ce ministru mai demisionează astăzi din Guvernul meu, până rămâne (...) doar domnul Iohannis cu Guvernul lui".

• 30.000 de turişti au fost pe litoral de 1 Mai

Minivacanţa de 1 Mai pe litoralul romanesc a fost si anul acesta un prilej de sărbătoare, turiştii având si un motiv in plus sa petreacă, prin suprapunerea acestei perioade cu sărbătorile Pascale. In staţiunea Mamaia, evenimentele pregătite de cluburi dar si pe plaja, au reuşit sa aducă peste 15.000 de turişti, aceştia continuând distracţia pana luni. Agenţiile de turism si hoteluri au pregătit oferte speciale, atrăgând un număr important de turişti, Mamaia, Vama Veche si Eforie fiind in continuare in topul preferinţelor turiştilor romani dar si străini. Rezultatele eforturilor celor implicaţi in industria turismului de pe litoral au dus la rezultate pozitive: - aproximativ 30.000 de turisti pe litoral, in minivacanta de 1 mai, -o imagine si o perceptie mult mai buna despre si pentru litoralul romanesc, parteneriat excelent cu Politia, Jandarmeria si Prefectura Constanta, - peste 8.000 de bilete vandute pentru festivalurile de muzica electronica, din care peste 2.000 catre turisti din mai multe tari din Europa.

• ROMANIA LIBERA

• Mădălin Voicu, demisie spectaculoasă cu acuzaţii

Deputatul PSD Mădălin Voicu nu mai este membru al Partidei Romilor ''Pro Europa'', acesta dându-şi marţi demisia din această formaţiune. Într-o declaraţie scrisă transmisă presei, Mădălin Voicu invocă în primul rând situaţia creată în ultima perioadă în cadrul Partidei Romilor ''Pro Europa'', care nu este străină îndepărtării sale din activităţile curente de peste un an ale Asociaţiei, "îndepărtare ce a culminat" prin gestul formal de înlocuire a sa din calitatea de preşedinte de onoare, la Congresul formaţiunii din decembrie 2015. "Având în vedere că aceste activităţi sunt din ce în ce mai contrare spiritului în care am gândit afirmarea pe plan social şi mai ales cultural a etniei pe care o reprezint, înţeleg să-mi dau demisia din calitatea de membru al acestei Asociaţii, încetând orice activităţi făcute în cadrul acesteia", a precizat Voicu.

• Interviu cu Ionuţ Stanimir, purtător de cuvânt al BCR: Odiseea unui împrumut luat de un rău-platnic

Cum dispare un cre­dit neperformant? Purtătorul de cuvânt al Băncii Comerciale Române, Ionuţ Stanimir, a explicat, pentru "România liberă", care este circuitul unui împrumut care nu mai este plătit de către cel care l-a contractat. Ionuţ Stanimir: O bancă vinde creanţe după un interval destul de amplu, în care creditul s-a dovedit neperformant. În momentul când un credit devine neperformant, adică nu mai este rambursat, o bancă face tot ce este posibil fie pentru a-l restructura, fie pentru a-l recupera sau a ajunge la un aranjament de plată cu creditatul. Banca face acest lucru pentru că este natura activităţii bancare şi pentru că acordă credite din banii deponenţilor. Cu alte cuvinte, este datoare să recupereze creditele pe care le acordă.

• Fondurile de pensii se descurcă greu, dar rămân pe plus

Profitând mai ales de nevoia statului de a se împrumuta, dar şi de creşterea nivelului permis pentru plasamente la Bursă, fondurile private de pensii au reuşit să facă un randament clar pozitiv şi în 2015, pentru al şaptelea an consecutiv. Fondurile de pensii de Pilon II au început anul 2015 cu active nete totale în valoare de 19,12 miliarde lei, ajungând să-l încheie cu o valoare totală a acestora de 24,67 miliarde lei. Contribuţiile totale virate către sistem au însumat 4,94 miliarde lei (1,11 miliarde euro), cu o medie 408,21 milioane lei/lună. Diferenţa dintre această sumă şi creşterea de 5,55 miliarde lei a volumului de active nete reprezintă rezultatul activităţii investiţionale a administratorilor de fonduri. Potrivit calculelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat pentru ultimele 24 luni a fost de 6,1493%, sensibil inferioară celei înregistrate în decembrie 2014, de 9,2276%.

• ZIARUL FINANCIAR

• Vodafone atacă piaţa cu un nou brand - "Cartela verde". Ţinta: clienţii care vor doar apeluri şi SMS-uri

Vodafone al doilea jucător de pe piaţa locală de comunicaţii mobile, a lansat discret, la finele anului trecut, un nou produs prin care atacă dintr-un nou unghi segmentul de piaţă care a devenit scena celei mai dure competiţii de pe piaţa locală de telefonie: cartelele preplătite. "Cartela verde" - noul produs lansat de Vodafone - ţinteşte exclusiv cele câteva milioane de clienţi de pe piaţa locală care îşi folosesc telefoanele mobile exclusiv pentru serviciile "tradiţionale" de voce şi pentru a trimite SMS-uri, fără a include deloc servicii de acces la internet. "Cartela Verde a fost lansată la finele anului 2015. Produsul a fost gândit pentru utilizatorii care au nevoie de o experienţă simplă, un preţ convenabil şi nu folosesc servicii de date mobile", au declarat pentru ZF reprezentanţii Vodafone. "Proiectul este gestionat de echipa de produs prepaid a Vodafone România, coordonată de Radu Tudorache, director, Prepaid, Consumer Business Unit."

• Creşterea salariului minim aduce 600 de milioane de euro net pentru consum

Creş­terea salariului mi­nim de la 1.050 la 1.250 de lei brut începând din această lună va majora veniturile disponibile ale peste 1,6 milioane de salariaţi cu circa 600 de milioane de euro pe an, arată datele centralizate de ZF pe ba­za informaţiilor de la Minis­terul Muncii. Românii cheltuiesc anual câte 12 miliarde de euro pe alimente, 12 miliarde de eu­ro pe produse ne­alimentare şi 10 mld. euro pe carburanţi. Astfel, creşterea venitului net cu câte 140 de lei pe lună pentru fiecare dintre cei 1,6 milioane de salariaţi (cărora le creşte suma primită "în mână" de la 785 de lei la 925 de lei) ar putea stimula consumul de produse necesare pentru traiul zilnic. Deşi teoretic salariul minim brut lunar este de 1.050 de lei, datele de la Ministerul Muncii arată că 338.000 de salariaţi câştigă între 1 şi 1.049 lei lunar salariu brut, cu o medie de 596 de lei brut (450 de lei net), iar o creştere preconizată de 20% a salariului le va aduce un salariu net de 540 de lei lunar.

• Discret, grupurile chineze au ocupat poziţii de forţă în energie, agrobusiness şi auto

Companiile chineze şi-au dublat capitalul social din România în ultimii zece ani şi au depăşit pentru prima dată anul trecut pragul de un miliard de lei, un nivel comparabil cu cel adus din România de investitori din Portugalia sau Belgia. În agro-businessul local, investitorii chinezi deţin cel mai mare exportator - compania Nidera - în industria cărnii controlează grupul Smithfield, în timp ce fabricile Pirelli din Slatina şi din judeţul Gorj sunt controlate de anul trecut tot de o companie din China. În 7 aprilie, China Energy Company Limited a semnat acordul de pre­luare a 51% din acţiunile KMG Inter­national, acţionarul principal al Rom­petrol Rafinare, cucerind astfel o poziţie extrem de importantă în sectorul energetic, o piaţă de 30 de miliarde de euro anual în România. Companiile chineze nu s-au uitat doar la companii din energie sau agro­business şi au fost interesate şi de jucători din asigurări sau industrie.