REVISTA PRESEI 04.10.2011

• ADEVARUL

• Al doilea val al crizei a lovit România

Dacă piaţa are întotdeauna dreptate, iar indicii bursieri anticipează evoluţia economiei reale, atunci, cel de-al doilea val al crizei a lovit ţara noastră. Nokia pleacă de la Jucu, iar alte astfel de investiţii ar putea părăsi România, după cum spun chiar premierul şi preşedintele! Plecarea finlandezilor de la Nokia, care urmează relocărilor similare făcute de Colgate-Palmolive sau Kraft Foods, pot fi indicii că cel de-al doilea val al crizei, care a fost semnalat de căderea importurilor şi de căderea bursei şi a leului, este deja în România! Bursa şi leul sunt (împreună şi separat!) cel mai bun barometru al economiei. Şi când bursa face noi minime, iar moneda unică europeană noi maxime în raport cu leul nostru, este clar că ceva nu este în regulă cu economia românească.

• Finnair îşi ia zborul din România: Cursele nu erau profitabile

După Nokia, o altă companie finlandeză renunţă la afacerile din România. Compania Finnair a anunţat luni că ultima cursă Bucureşti-Helsinki va avea loc pe 28 octombrie, întrucât de pe 29 octombrie cursele directe către România vor înceta. Cele 10 curse săptămânale nu mai sunt profitabile, spun reprezentanţii companiei. Zborul Finlanda - Romania şi retur a fost anulat pe o perioadă nedeterminată. "Compania analizează în permanenţă noi oportunităţi. În acest caz, am decis să anulăm deoarece nu era o cursă profitabilă", a spus Laura Varga, pentru Mediafax.

• Burse: Aurul creşte, acţiunile şi mărfurile scad

Cotaţiile aurului au săltat luni cu 5%, cel mai mult raportat la amplitudinile înregistrate în ultima lună, după anunţul Greciei că nu-şi va putea atinge ţintele de deficit impuse pentru a evita falimentul. Pieţe de acţiuni şi de mărfuri au scăzut pe fondul temerii declanşării unei noi recesiuni. Bursele europene au pierdut în medie 2%, în timp ce cotaţia petrolului pe piaţa amerciană a scăzut cu 2,1%, iar paladiumul s-a devalorizat cu 3,3% până la minimul din acest an. Aurul şi-a recăpătat în cursul zilei de luni valoarea de refugiu în perioade de incertitudini şi instabilitatea a pieţelor, după ce scăzuse cel mai abrupt după septembrie 2008 pe măsură ce investitorii speriaţi de perspectivele Greciei au făcut plasamente masive în dolari. Preţul spot al aurului a urcat cu 2%, la 1655,19 dolari.

• Kodak nu mai dă faliment. Acţiunile cresc cu 39%

Acţiunile Eastman Kodak au crescut în cursul tranzacţiilor de luni cu 35%, după anunţul făcut de companie că nu intenţionează să se declare falimentară. Vineri, Kodak a emis un comunicat în care preciza că a angajat compania firma de avocatură Jones Day, specializată în consultanţă pentru restructurarea afacerilor, dar că "este hotărâtă să-şi îndeplinească integral toate obligaţiile şi că nu intenţionează să aplice pentru faliment," se arată în comunicat. Vineri, pe agenţiile de ştiri au apărut informaţii legate de un posibil faliment la Eastman Kodak, ceea ce a provocat prăbuşire cursului acţiunilor. La încheirea tranzacţiilor de vineri, acţiunile Kodak pierduseră jumătat din valaorea de la începutul zilei.

• Eurostat: IMM-urile obţin tot mai greu finanţare bancară

Criza economică a făcut ca Întreprinderile mici şi milocii - IMM să acceseze tot mai greu credite bancare. În plus, proporţia creditelor neperformante a crescut între 2007 şi 2010 în 19 din cele 20 de state membre UE pentru care au fost comunicate date. Din păcate România n-a comunicat datele privind creditele contractate de IMM-uri. Cea mai mare creştere în refuzurile băncilor de a corda credite IMM-urilor s-a observat în Bulgaria (de la 3% în 2007 la 36% în 2010), Irlanda (de la 1% la 27%) şi Letonia (de la 4% la 26%). Insuccesul înregistrat de aplicanţii pentru un credit a scăzut doar în Suedia, de la 9% în 2007 la 6% în 2010.

• Zona euro nu se va destrăma, dar statul elen va intra în faliment, cred economiştii

Economiştii sunt convinşi că euro va supravieţui ca monedă, fără a pierde niciun membru...nici măcar pe Grecia, în cazul căreia probabilitatea unui faliment a crescut, după informaţiile conform cărora va rata ţinta de deficit pentru acest an şi pentru 2012, în pofida noilor măsuri de austeritate. Din cei 22 de economişti intervievaţi de CNNMoney, 17 estimează că moneda euro va rezista, chiar dacă aproape toţi au fost de părere că statul elen va intra în incapacitate de plată până la sfârşitul anului viitor.

• Cursul pentru accizele din 2012 este 4,3001 lei/euro

Banca Centrală Europeană (BCE) a publicat noul curs valutar al euro valabil pentru data de 3 octombrie, iar în cazul României acesta este de 4,3001 lei/euro. Potrivit Codului fiscal, cursul publicat de BCE pentru prima zi lucrătoare din luna octombrie se utilizează la calcularea accizelor de pe întreg parcursul anului următor. Cursul de ieri, de 4,3001 lei/euro, este sensibil mai mare decât cel stabilit pentru 2011, care a fost de 4,2655 lei/euro. Este de aşteptat, astfel, ca la produsele accizabile (ţigări, cafea, benzină, motorină şi GPL) să avem de-a face cu scumpiri proporţionale de la 1 ianuarie 2012. Spre exemplu, acciza la ţigări este în prezent de 1,5 euro/pachet, adică 6,39 lei/pachet, dar în 2011 va fi de 6,45 lei/pachet.

• Criza i-a readus pe greci la troc

Confruntându-se cu o rată a şomajului de peste 16%, scăderi salariale, scumpiri şi majorarea impozitelor, grecii s-au organizat şi, dând dovadă de solidaritate, au înfiinţat mai multe reţele şi grupuri prin care pot cumpăra produse, bunuri sau servicii plătind tot cu bunuri, produse sau servicii. Jurnaliştii "The New York Times" analizează fenomenul şi au mers în oraşul elen Volos, unde funcţionează una dintre cele mai extinse astfel de reţele.

• Francezii şi britanicii vor să ne lase fără bani europeni.Ce spune ministrul Afacerilor Europene

Mai multe state europene (contributori neţi la bugetul UE) nu sunt de acord cu propunerea Comisiei Europene de a reduce de la 15% la 5% gradul de cofinanţare care trebuie asigurată de guvernele naţionale pentru proiectele finanţate cu fonduri structurale. "Au loc negocieri foarte dure în acest sens", ne-a declarat Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene. Potrivit propunerii CE, România ar urma să economisească, în acest fel, 714 milioane de euro. Şase state comunitare - Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, România şi Ungaria, cele care au fost nevoite să se împrumute la UE, FMI şi Banca Mondială în timpul crizei, urmau să primească 2,9 miliarde de euro de la Bruxelles ca parte a unui plan al Comisiei Europene de a accelera acordarea plăţilor pentru aceste ţări.

• CURENTUL

• Avocata Paula Iacob turna la Securitate încă de pe vremea lui Stalin

Conform deciziei pronunţate de judecători, informaţiile privitoare la mai multe persoane, oferite Securităţii de către Paula Iacob, au vizat şi adus atingere atât "dreptului la liberă exprimare" cât şi "dreptului la viaţa privată" a celor pe care i-a turnat. Pronunţată după cîţiva ani de procese, sentinţa confirmă informaţiile oferite de către cercetătorii CNSAS care, în urma studierii documentelor fostei Securităţi au aflat că distinsa avocată care ne oferă frecvent lecţii de conduită şi morală la televizor a fost recrutată ca turnător încă de pe vremea lui Stalin, pe la începutul anilor 50, la doar câţiva ani după ce România intrase sub călcâiul de fier ai "dictaturii proletariatului".

• Cati Andronescu a făcut copy-paste de dragul analfabetismului populist

Dacă nimeni nu avea niciun dubiu în ceea ce priveşte calitatea politică a doamnei rector a Universităţii Politehnicii, Ecaterina Andronescu, deja se ridică mari semne de întrebare în legalitatea cadrului în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în Senat. Ultima găselniţă a senatoarei care ridică semi-analfabetismul la rang de artă este realizată printr-o operaţiune care ridică mari semne de întrebare în legătură cu moralitatea sa. Este vorba despre proiectul de lege prin care cei care nu au trecut examenul de Bacalaureat să se poată înscrie la facultate şi başca să mai ia şi o suma de bani echivalentă cu ajutorul de şomaj.

• CURIERUL NATIONAL

• Acciza mărită, buturuga mică din economie

În 2012 vom plăti accize cu aproape un procent mai mari decât în acest an, datorită deprecierii leului în raport cu euro. Augustin Hagiu (FORT): Aceste creşteri par neimportante, dar, cumulate, duc la probleme majore. Sorin Minea (Romalimenta): Scumpirile de carburanţi se vor reflecta în buzunarul consumatorului, prin preţuri mai mari la bunurile de strictă necesitate. Anul viitor contribuabilul român va plăti accize calculate la cursul de 4,3001 lei pentru un euro, stabilit ieri de Banca Centrală Europeană, cu 0,81% mai ridicat decât cel de 4,2655 lei pentru un euro de la 1 octombrie 2010, pe baza căruia s-au calculat accizele pentru anul în curs. Taxarea mai ridicată se va răsfrânge asupra populaţiei în primul rând prin scumpirea carburanţilor având în vedere că transportul rutier asigură 95% din deplasarea bunurilor de strictă necesitate.

• IMM cer compensări directe între firme

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) propune simplificarea procedurilor administrative pentru IMM-uri prin eliminarea obligativităţilor firmelor de efectuare a compensărilor între persoane juridice numai prin IMI (Institutul de Management şi Informatică). Conform Hotărârii nr. 685/1999, contribuabilii, persoane juridice, sunt obligaţi să transmită la Institutul de Management şi Informatică datele privind plăţile restante mai vechi de 30 de zile, cu o valoare mai mare de 10.000 lei. În această categorie se includ volumul creditelor nerambursate în termen către băncile finanţatoare şi cel al debitelor către bugetul de stat

• Grecia va fi incapabilă să respecte ţintele de deficit stabilite cu UE şi FMI

Ratarea ţintei de deficit pentru acest an s-ar putea transforma în creşteri mai dure ale taxelor sau scăderi mai abrupte ale salariilor din sectorul public. Guvernul elen face tot posibilul pentru a convinge UE şi FMI să-i acorde cea de-a şasea tranşă, de 8 miliarde euro, din finanţarea externă. Grecia va rata ţinta de deficit bugetar stabilită în cel de-al 2-lea acord de finanţare externă convenit cu instituţiile financiare internaţionale în luna iulie, potrivit unui proiect de buget, transmite Reuters. O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Uniunii Europene (UE) şi Băncii Centrale Europene (BCE) se află din nou la Atena pentru a evalua situaţia financiar-fiscală şi gradul în care au fost îndeplinite condiţiile convenite în acordul de finanţare externă încheiat în mai 2010.

• UE ia în calcul noi măsuri de stimulare a creşterii economice

Miniştrii de Finanţe din UE analizează dacă statele membre cu o situaţie mai solidă a finanţelor publice pot adopta măsuri pentru stimularea economiei în spaţiul comunitar, potrivit Wall Street Journal. Dezbaterile pe această temă ar putea marca o schimbare a politicii adoptate în octombrie 2009, de a cere ţărilor UE să înceapă să-şi reducă deficitele în 2011. Întrucât creşterea economică postcriză este mult mai lentă decât se anticipa, UE se află sub presiune din partea FMI şi a Statelor Unite pentru a lua în calcul noi măsuri de sprijinire a economiei. Astfel, ţările care nu încalcă limita de 3% pentru deficit bugetar ar putea permite unor programe guvernamentale să opereze fără restricţii.

• Rezerva Federală cheamă la raport băncile europene

Rezerva Federală din New York ar putea cere băncilor europene raportări zilnice mai detaliate privind lichiditatea, autorităţile americane evaluând mai atent riscurile generate de criza datoriilor de stat din zona euro, au declarat pentru Bloomberg două surse apropiate situaţiei. Reprezentanţii Federal Reserve au discutat neoficial cu unele mari bănci europene despre prezentarea unor "rapoarte de lichiditate de a patra generaţie" sau "4G", care ar acoperi posibili factori de vulnerabilitate, precum expunerea pe contracte valutare swap sau credit-default swap, au arătat sursele citate. Lumea se teme tot mai mult de impactul unui eventual faliment al Greciei asupra băncilor europene.

• UPC România, obligată de Înalta Curte să plătească 4 mil. euro pentru majorarea nejustificată a tarifelor

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, la sfârşitul săptămânii trecute, să oblige UPC România la plata unei amenzi în valoare de 4 milioane de euro, pentru majorarea nejustificată a tarifelor. Amenda a fost dată în urmă cu 5 ani, fiind contestată imediat în instanţă. În 2006, Consiliul Concurenţei a amendat drastic, cu o sumă depăşind 7 milioane euro, cele mai importante firme de distribuţie prin cablu, pentru abuzuri şi practici neconcurenţiale din perioada 2001- 2005. Companiile vizate, UPC România SA, RCS & RDS SA, şi Cablevision of Romania SRL, au contestat amenda în instanţă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Eşecul Nokia la Jucu: Au vrut să dea un tun!

Autorităţile vor verifica ce bani a investit compania finlandeză în Ardeal. Siemens, Bosch sau Sony Ericsson sunt aşteptate în România. Deşi România este o ţară sigură pentru investitorii străini, multe pieţe au fost pierdute din cauză că nu am ştiut să facem lobby pe unde am umblat. O recunoaşte chiar directorul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, Stelian Samson. Într-un interviu acordat "Evenimentului zilei", acesta este de părere că Nokia a dat un "tun" la noi şi că nu înţelege de ce a plecat. Totodată, acesta a precizat că se va verifica câţi bani s-au investit la Jucu.

• "Abramburica" ameţeşte relaţiile dintre PSD şi PNL

Liberalul Crin Antonescu i-a cerut pesedistului Victor Ponta, în şedinţa USL de ieri, să-şi ţină mai bine în frâu parlamentarii când vine vorba despre depunerea de iniţiative legislative. Legea iniţiată de Ecaterina Andronescu, care ar fi permis celor care au picat Bacalaureatul să facă un an pregătitor la facultate, primind şi ajutor de şomaj, a marcat o sincopă în relaţia dintre PNL şi PSD. Ieri, înaintea şedinţei USL, Crin Antonescu a anunţat că nu susţine proiectul. "Nu ne aparţine această iniţiativă, nu am susţinut-o. Vă pot spune un punct de vedere personal - nu cred că asta este soluţia", a afirmat el.

• Horticultorii ne dau de veste: putem deveni o ţară bananieră - încălzirea globală ne aduce kiwi şi banane pe tarla

Kiwi, banane, smochine şi curmale cresc în grădinile de la Agronomie. O afacere pe care nimeni n-a mirosit-o. În supermarketuri, le vezi ambalate individual în hârtii albe şi plasate pe rafturile de delicatese. Au preţuri de ameţeşti şi cam de asta mucegăiesc în magazine. Altele vin în pachete mici, cât pentru o gustare. Costă 10 lei bucata. Sunt fructe exotice, pe care profesorii de horticultură au început să le aclimatizeze la noi imediat după "90. După ani de teste şi ameliorări repetate ale soiurilor, au demonstrat că fructul kaki, curmalele sau chiar paw-paw, fruct denumit şi banana nordului, pot creşte la noi fără probleme. Un singur pas mai avem de trecut: să nu mai facem ochii mari a mirare când auzim că sunt 100% "fabricate în România".

• Pe cine dă vină teoria conspiraţiei: Evreii care "au creat" dezastrul financiar

Criza economică şi financiară are nevoie de vinovaţi, iar teoria conspiraţiei a reuşit să ofere pe tavă aceşti "vinovaţi", deşi responsabilitatea lor are mai mult sau mai puţin de-a face cu criza pentru că unii dintre ei nici nu sunt în funcţii de decizie deşi sunt personalităţi influente. Ultimul pe listă se află Mark Zuckerberg, tânărul fondator al celei mai prestigioase reţele de socializare din lume: Facebook. Paradoxal, Zuckerberg se consideră ateu, deşi a activat în frăţia Alpha Epsilon Pi, o fraternitate evreiască. Un programator australian a descoperit că Facebook îşi urmăreşte utilizatorii şi după ce aceştia ies din reţea. Facebook a fost inclus în arsenalul conspiraţionist după ce au început să apară idei conform cărora reţeaua nu este altceva decât un instrument de pătrundere în zona privată a oamenilor.

• Partea nevăzută a măsurilor de austeritate de la Atena

Investitorii sunt neîncrezători în planul de austeritate anunţat recent de greci, mai ales că acesta este însoţit de declaraţii privind ratarea a ţintei de deficit convenite cu FMI pentru 2011. Investitorii nu au încredere în greci nici când anunţă măsuri de austeritate şi privesc cu suspiciune orice viitoare economie anunţată de guvernul condus de George Papandreou. Prin urmare, deşi Executivul elen a adoptat noi măsuri, bursele au închis pe minus, iar moneda europeană a scăzut la minimul ultimelor opt luni şi jumătate faţă de dolar. Neîncrederea pieţelor este, însă, una justificată. Deşi Executivul elen anunţă trecerea în şomaj tehnic a 30.000 de bugetari până la finalul anului, măsură care ar permite economisirea a circa 950 de milioane de euro, analiştii citaţi de Reuters spun că, de fapt, impactul financiar al acestei măsuri va fi mai mic.

• Britanicii nu mai vor în Uniunea Europeană

Criza din Zona Euro alimentează euroscepticismul din arhipelag unde apartenenţa la blocul comunitar este acum supusă unei dezbateri publice. Premierul britanic David Cameron nu a cedat presiunilor exercitate de aripa dreaptă a Partidului Conservator şi a respins revendicarea euroscepticilor privind organizarea unui referendum naţional pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Răspunsul lui vine în contextul mobilizării recente a euroscepticilor britanici, un grup care, după ce a strâns 100.000 de semnături, forţează un vot în Camera Comunelor în favoarea consultării electoratului spre sfârşitul acestui an pe tema retragerii ţării din blocul comunitar.

• JURNALUL NATIONAL

• Vă place Orbán? de Ilie Serbanescu

Poate plăcea sau nu dl Viktor Orbán, premierul Ungariei, dar nu s-ar putea să nu i se recunoască acestuia că, într-o perioadă extrem de complicată pe plan european şi mondial, încearcă o repoziţionare de remarcat pentru ţara şi naţiunea cărora le aparţine şi că o face nu haotic sau conjunctural, ci după un program ce se arată coerent şi închegat. Piese principale din acest program deranjează profund pe mulţi, sunt contra curentului, unele sfidând cutume sau abordări cu etichetă "europeană". Remarcabil este îndeosebi faptul că programul domniei sale are o componentă economică puternică, trădând intenţia clară de a oferi o bază proiectelor sau obiectivelor politice.

• Bill Gross: criza datoriilor seamănă cu un diabetic supraponderal pe cale sa facă atac de cord

"Balanţele contabile ale statelor cu mari datorii seamănă cu un diabetic pe cale să facă un atac de cord". Această frază a fost scrisă de Bill Gross, managerul celui mai mare fond de obligaţiuni din lume, PIMCO, cu active de peste un trilion de dolari, în scrisoarea sa lunară privind perspectivele de investiţii. "Dacă autorităţile din întreaga lume s-ar concentra pe problemele structurale în loc de soluţiile financiare ciclice, ar putea fi posibil în loc de recesiune. Profiturile pe termen lung nu pot creşte în final decât dacă vin la pachet cu beneficii aproape egale pentru muncitori", a mai scris el, potrivit Yahoo! News.

• Fondul Proprietatea a răscumpărat acţiuni de 6,34 milioane de lei

Fondul Proprietatea (FP) a utilizat aproape integral fondurile pe care le-a avut la dispoziţie pentru programul de răscumpărare de acţiuni proprii, achiziţionând joi şi vineri 0,1% din titluri, cu 6,34 milioane lei. Anterior tranzacţiilor de la finele săptămânii trecute, administratorul Fondului Franklin Templeton dispunea de circa 6,62 milioane lei pentru programul de răscumpărare de acţiuni FP, potrivit Merdiafax. Astfel, Templeton mai are aproximatv 280.000 de lei pentru acest tip de tranzacţii. La începutul programului, Fondul avea 120,3 milioane lei, cu care a susţinut preţul acţiunilor astfel încât acesta să nu scadă accelerat. De la listarea la BVB, la 25 ianuarie, acţiunile FP au scăzut cu 33%, de la 0,6495 lei la 0,4311 lei, la finalul sesiunii de luni.

• Cartelul benzinarilor, expus luna viitoare. Concurenţa a verificat dacă benzinarii s-au înţeles să elimine benzina cu plumb

Consiliul Concurenţei a finalizat ancheta privind o posibilă înţelegere între companiile petroliere de a nu mai comercializa carburanţi cu plumb în România, iar acestea sunt pasibile de o amendă în cuantum total de 180 de milioane de euro dacă instituţia condusă de Bogdan Chiri­ţoiu va aplica acelaşi gen de pedeapsă ca în cazul Orange şi Vodafone. Raportul a fost trimis Comisiei Europene, iar răspunsul acesteia este aşteptat în 30 de zile. În funcţie de răspunsul CE, raportul mai poate fi modificat, înainte de a fi trimis companiilor în cauza pentru prezentarea propriilor puncte de vedere.

• NATIONAL

• "Banii se rasturnau cu cosurile de gunoi, sub salteaua canapelei!"

In ciuda zvonurilor ca ar fi fost asistati indeaproape de parteneri straini, conducerea DGA confirma, pentru prima data, ca Operatiunea "Vami Curate" a fost una suta la suta romaneasca, in formula DGA - DNA - SRI. Astfel, dupa ce s-au blindat informativ si si-au desemnat investigatorii care vor fi trimisi in infernul frontierelor corupte pana la ultimul om, coordonatorii misiunii au facut rost de toate autorizatiile necesare. Fiind vorba insa de cea mai complexa actiune sub acoperire desfasurata vreodata in Romania, si DNA a desemnat in premiera doi procurori care sa se ocupe de caz, unul pentru granita de Est si unul pentru cea de Vest.

• PDL nu mai asculta de ordinele lui Basescu

Pe motiv ca este "prea tarziu", unii pedelisti afirma ca nu va fi o remaniere. Ea va avea totusi loc, cam in doua saptamani, sustin alte surse din partidul condus de Emil Boc. Prima certitudine este ca PDL l-a mandatat pe Boc sa decida doar el, impreuna cu Traian Basescu, cine ramane si cine pleaca din actualul cabinet. Conform multor democrati, guvernul are serioase "gauri" la Finante, Economie si Interne, iar Teodor Baconschi "intrece orice limita" la Afaceri Externe. Intrebati de ce l-au mandatat pe Boc sa decida singur in privinta remanierii, unii pun decizia pe seama "presiunilor" exercitate de filialele care i-au promovat pe actualii ministri: "Cand vine vorba sa votam, vin si incep tocmeala, < < eu te votez pe tine, dar vezi ce faci cu omul meu, vreau sa ramana acolo unde e > >". Pe de alta parte, unii pedelisti recunosc cinstit ca nici ei nu stiu pe cine ar pune in locul minstrilor ajunsi pe lista neagra.

• Ocupati Wall Street, ca bancherii sunt in aer!

SUA sunt cuprinse de revolte deocamdata pasnice impotriva elitelor financiare, dar, in timp ce protestatrii ocupa Wall Street, bancherii incheie afaceri in avioane. Tinerii protestatari, reuniti prin retelele de socializare in "revolutia globala" organizata de grupul Anonymous, s-au instalat in districtele financiare din New York, Boston, Los Angeles, Chicago si Denver. Cei din New York stau conectati la Internet cu ajutorul unui generator portabil si si-au facut ziar. Primul numar din "The Occupied Wall Street Journal" a avut patru pagini si a fost publicat in 50.000 de exemplare, cu ajutorul unor donatii. Saptamana trecuta, doi jurnalisti independenti au deschis un cont pe reteaua Kickstarter si au strans rapid 12.000 de dolari pentru noua publicatie. Tinerii pot bloca toate districtele financiare, deoarece milionarii si-au mutat afacerile in aer, in avioane de lux, unde se poate lucra in liniste.

• Cum va chivernisiti banii pe timp de criza

Analistii straini si autohtoni avertizeaza ca urmeaza alti doi ani de criza financiara. Romanii care au bani "la ciorap" isi pot feri economiile de socuri daca respecta cateva reguli elementare. Mai toate studiile si analizele economice din ultima vreme avertizeaza ca atat 2012, cat si 2013 vor fi ani in care vom "exersa" managementul pierderilor. Dar ce sa mai faca romanii si cum sa mai stranga cureaua, cand vad ca si putinele lor economii li se scurg printre degete? Analistii financiar-bancari au cateva solutii in masura sa ne fereasca de socuri bruma de economii.

• PUTEREA

• Planul de atac al PDL pentru 2012

Duminică seară, Emil Boc şi liderii PDL de la centru şi din teritoriu au ţinut o importantă şedinţă la Vila Lac, în urma căreia au decis accelerarea planului cu care ei speră să câştige alegerile. Pedeliştii vor ca anul electoral 2012 să-i prindă în următorul context: România să fie împărţită în megaregiuni teritoriale, Parlamentul să aibă maximum 300 de membri, aleşi uninominal prin vot majoritar, iar alegerile locale să se desfăşoare în acelaşi timp cu cele parlamentare. Asta au decis liderii PDL că trebuie pus în practică până anul viitor. În plus, ei au discutat şi despre Mişcarea Populară, umbrela de alianţe pe care vor să o realizeze în jurul PDL. Concluzia pedeliştilor legat de Mişcare? Trebuie să fie una care să înglobeze doar forţele de dreapta, deci fără UNPR. Marele absent al întâlnirii de aseară a fost preşedintele Traian Băsescu, deşi, înaintea şedinţei, pedeliştii erau convinşi că el va veni.

• Stratul de ozon s-a degradat la un nivel-record

Pierderile stratului de ozon de deasupra Oceanului Arctic sunt atât de mari încât, pentru prima dată în istoria măsurătorilor acestuia se poate vorbi de o adevărata "gaură de ozon", precum cea din Antarctica, se arată într-un raport citat de BBC. La circa 20 de kilometri deasupra solului, aproximativ 80% din stratul de ozon a dispărut, se arată în concluziile studiului publicat în revista "Nature". Potrivit cercetătorilor, cauza degradării stratului de ozon din Arctica o constituie perioada îndelungată de temperaturi scăzute la altitudini mari din această regiune.

• Apogeul crizei va fi atins anul viitor

Aproximativ 33% dintre IMM-uri estimează, în 2011, rezultate financiare mai slabe sau semnificativ mai slabe faţă de anul 2010, a declarat, într-o conferinţă de presă, Wolfgang Schoiswohl, vicepreşedinte Corporate Banking&Trezorerie al Băncii Comerciale Române (BCR). Potrivit acestuia, doar 31% dintre IMM-uri estimează rezultate mai bune sau semnificativ mai bune.

• ROMANIA LIBERA

• Se caută şef pentru serviciul secret al Internelor

Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă este ţinta unor critici privind ineficienţa în domeniile pentru care a fost înfiinţată, şi anume siguranţa naţională şi protecţia informativă, deşi instituţia a fost restructurată, iar noi numiri la vârf au fost făcute în decembrie anul trecut. Actuala conducere a serviciului secret al MAI, reprezentată de directorul Cristian Laţcău şi adjuncţii săi Mihai Sava şi Adrian Jurcă, nu a avut "randamentul scontat". Nu atât din vina lor - şi-au condus bine structurile teritoriale de unde provin, spun surse MAI -, cât mai ales din cauza şerpăriilor construite ani în şir la centrala DGIPI, care s-a ocupat mai puţin de combaterea infracţionalităţii care aduce atingere siguranţei naţionale, fiind mai mult folosită ca armă împotriva adversarilor politici.

• Agricultură bio: "Vin clienţii la uşa noastră"

Producţia de alimente ecologice în România este neglijabilă, la fel şi exporturilor. Însă, puţinilor producători le este uşor să găsească clienţi. "Nu are rost să solicit subvenţie de la stat pentru culturile ecologice de la ferma mea. Mă costă mai mult benzina, fără să pun la socoteală timpul pierdut, pentru drumul făcut până la Bucureşti", ne-a declarat Viorel Piperea, coproprietar al unei ferme ecologice de 2.500 de metri, situată în judeţul Giurgiu. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, la solicitarea Newsin, România nu importă legume şi fructe ecologice, însă a livrat în 2011, în Uniunea Europeană, 400 de tone de legume şi 2.715 tone de fructe (mere, pere şi fructe de pădure). Cantitatea de legume livrată în UE este însă una nesemnificativă şi reprezintă echivalentul de pe cinci-şase hectare cultivate.

• ZIARUL FINANCIAR

• Aţi auzit de Imre, Neidoni, Mihăilă şi Lăpădat? Ei ar fi trebuit să ţină Nokia în ţară

România nu are încă un site actualizat în limba engleză destinat investitorilor străini, dar la conducerea instituţiei care ar trebui să reprezinte liantul dintre şefii de multinaţionale şi autorităţi s-au schimbat patru manageri în trei ani, Ştefan Imre, Gabriel-Bogdan Neidoni, Mihail Ovidiu Mihăilă şi Constantin - Matei Lăpădat, numiţi pe criterii politice şi de care nimeni din mediul de business n-a auzit şi nici Google. În condiţiile în care chiar actualul şef al Centrului pentru promovarea investiţiilor străine admite că site-ul traderom.ro este "depăşit", sosirea unor investitori străini care să umple golul lăsat de Nokia s-ar mai putea lăsa aşteptată. Rămâne de văzut cât din suma de un miliard de euro - valoarea investiţiilor străine despre care oficialii spun că se discută în prezent cu multinaţionale pentru anul viitor - va intra în economie până la finele lui 2012.

• Ziarul Financiar, Enterprise Investors şi BCR premiază Campionii Români în Business. Care sunt firmele care în pofida crizei au reuşit să-şi majoreze afacerile?

Ziarul Financiar, Enterprise Investors, BCR şi asociaţia Triple Helix au lansat ieri proiectul "Campioni români în business", care premiază pentru al patrulea an consecutiv cele mai dinamice companii cu capital autohton din cele mai importante regiuni ale ţării şi din Bucureşti. Primul eveniment, în cadrul căruia se vor premia cele mai dinamice companii din România şi antreprenorii din spatele lor, va avea loc la Sibiu chiar astăzi. Criteriile de selecţie a companiilor campioane în business au fost: cifră de afaceri de peste 20 mil. lei în 2010, obţinerea de profit net şi peste 10 angajaţi. Criteriul de premiere este reprezentat de creşterea medie anuală a cifrei de afaceri din ultimii trei ani (2008-2010). Pentru această ediţie 3.500 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de 387 mld. lei şi un profit brut cumulat de 27,6 mld. lei, îndeplinesc condiţiile de selectare în concurs.

• Scăderile de pe burse au muşcat şi din fondurile de pensii. Aveţi pensia la ING, Allianz, Generali sau Alico? Vedeţi aici ce pierderi v-a adus criza datoriilor suverane

Cel mai dificil trimestru pentru burse de la căderea Lehman Brothers, cu scăderi şi de 30% ale indicilor europeni, au afectat şi randamentele fondurile locale de pensii, care au raportat scăderi de până la 2% în ultimele trei luni. Deşi investiţiile în acţiuni reprezintă circa 13% din averea de peste 5,3 mld. lei a fondurilor de pensii obligatorii, aces­tea au fost suficiente pentru a anula randamentele pozitive aduse de titlurile de stat, obligaţiuni sau depozite şi pentru a le aduce primele pierderi trimestriale de la lansarea celor nouă fonduri de pensii obligatorii administrate privat.

• Ştiaţi că de un an este Gheorghe Ialomiţianu ministru de finanţe? Dacă nu l-aţi observat pe cel mai discret ministru de până acum al Finanţelor, vă spunem ce bilanţ are în primul său an de mandat

Gheorghe Ialomiţianu, 52 de ani, ministrul al finanţelor de un an, a rămas o prezenţă discretă pe scena economică şi politică, dar un nume vehiculat ori de câte ori s-a discutat despre o posibilă remaniere guvernamentală. De altfel, el a ajuns în guvern în toamna anului trecut tot în urma unei remanieri, înlocuindu-l pe Sebastian Vlădescu, care a făcut parte din executivul Boc mai puţin de nouă luni. În primele luni de la preluarea mandatului Finanţelor, Ialomiţianu s-a remarcat prin cvasianonimatul pe care singur şi l-a impus. Anul acesta a încercat să mărească numărul apariţiilor publice, organizând şi câteva conferinţe de presă la Ministerul Finanţelor, pe lângă ieşirile ocazionale la briefing-uri de presă la Guvern.

• Rezervele valutare ale BNR au crescut cu 1 mld. euro în septembrie. În rezervă sunt 33 miliarde de euro, dar vin anii în care trebuie rambursat creditul de la FMI

Rezervele valutare ale BNR au crescut cu peste un miliard de euro în septembrie, la 33,6 miliarde de euro, în condiţiile în care intrările au fost de două ori mai mari decât ieşirile. Intrările au totalizat 2,02 mld. euro în septembrie şi s-au datorat modificării rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentării conturilor Ministerului Finanţelor, al Comisiei Eu­ro­pene, precum şi veniturilor din administrarea rezervelor internaţionale. Un alt factor determinant a fost aprecierea dolarului american, yenului japonez şi lirei sterline faţă de euro, care au crescut valoarea părţii din rezerva internaţională denominată în aceste trei valute. Ieşirile din rezerva băncii au fost de 948 milioane euro şi au rezultat din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, dar şi plăţii de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută.