REVISTA PRESEI 05.06.2012

• ADEVARUL

• "Plan global" de salvare a zonei euro

Degradarea rapidă a situaţiei din Spania şi veştile că Cipru este pe cale să ceară ajutor financiar de la UE îi forţează pe liderii europeni să accelereze pregătirea unui program de integrare economică, bugetară şi bancară. Un vast plan de reformă a Uniunii Europene este în curs de pregătire. Acesta va fi propus la summitul UE, de la sfârşitul lunii iunie. Acest proiect ar trebui să permită Madridului să accepte un plan de salvare bancară, pentru că tot mai mulţi analişti sunt de părere că Spania va fi următorul stat-problemă din zona euro. Potrivit acestui plan, UE s-ar dota cu un ministru coordonator pentru finanţele zonei euro, Comisia Europeană ar primi puteri extinse pentru a interveni nu doar pe bugetele naţionale, ci şi pe armonizarea taxelor şi impozitelor şi asupra contribuţiilor sociale şi a reformei pe piaţa muncii.

• A treia ţeapă la Educaţie

După Carmen Dumitrescu şi Ioan Mang, al treilea ministru al Educaţiei, Liviu Pop, se ocupă de banii sindicatelor, dă ordine partizane şi se încurcă-n declaraţii în preajma Bacalaureatului. Revenirea la reţinerea cotizaţiilor sindicaliştilor pe statul de plată, repolitizarea masivă a administraţiei şi declaraţiile publice contradictorii sunt doar câteva dintre "năzbâtiile" lui Liviu Pop. Cu foarte puţin timp înainte de începerea examenului de Bacalaureat, Pop se ocupă de chestiuni minore, inutile sau chiar dăunătoare. De pildă, cotizaţiile profesorilor la sindicat. În noiembrie 2011, ministrul Daniel Funeriu a oprit conducta de bani către sindicate printr-un ordin care scotea de pe statul de plată cotizaţia de 1%. Sindicatele au dat atunci ministerul în judecată, însă n-au avut câştig de cauză.

• Devansarea alegerilor, greu de realizat

Propunerea premierului Victor Ponta de a organiza alegerile parlamentare în luna octombrie, şi nu în noiembrie este greu de transpus în practică. Mandatul actualului Parlament este de patru ani de zile şi expiră pe 19 decembrie 2012, iar Constituţia prevede că noul Legislativ se întruneşte la cel mult 20 de zile de la alegere, care în mod normal ar fi programată la finalul lui noiembrie. Constituţia prevede un singur caz în care preşedintele poate dizolva Parlamentul înainte de termen: dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

• Europa, măcinată de şomajul în creştere

La finele lunii aprilie, rata şomajului din Uniunea Europeană a crescut la 10,3% de la 10,2% în martie, iar în zona euro a stagnat la 11%, potrivit datelor publicate de Eurostat, birou european de statistică. Numărul de şomeri din cele 27 de ţări membre a ajuns la 24,67 milioane, însă în scădere cu 105.000 de persoane faţă de nivelul înregistrat în luna precedentă. Cele mai mici rate ale şomajului au continuat să fie înregistrate de state cu o economie solidă, respectiv Austria (3,9%), Luxemburg şi Olanda (5,2%) şi Germania (5,4%). La polul opus se situează ţări afectate puternic de criza datoriilor: Spania, cu o rată a şomajului de 24,3%, şi Portugalia - cu 15,2%. De asemenea, Grecia, care a făcut ultima raportare către Eurostat în februarie, înregistra o rată a şomajului de 21,7%. România a înregistrat în aprilie o rată a şomajului de 7,4%, în creştere de la 7,2% în martie.

• Creditarea transfrontalieră către România a scăzut cu 10 miliarde dolari

Creditele acordate de băncile străine actorilor din economia românească, bănci, instituţii financiare sau alte tipuri de companii, a scăzut cu 3,8 miliarde de dolari în ultimul trimestru al anului trecut, la 52,8 miliarde dolari. Suma este cu aproape 10 miliarde dolari (15%) mai mică decât cea de la finele anului 2009, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale. Totodată, creditarea transfrontalieră către sectorul nebancar din România a scăzut în ultimii doi ani cu peste 7 miliarde de dolari, de la 27,2 miliarde dolari în 2009 la 20,1 miliarde dolari la 31 decembrie 2011. În ultimul trimestru al anului trecut, declinul a fost de 1,87 miliarde dolari, de la 21,9 miliarde dolari la 30 septembrie se arată în datele publicate de Banca Reglementărilor Internaţionale, preluate de Mediafax.

• PENSIE LA 80 DE ANI - Asta vrea şeful AIG

Populaţia trebuie să muncească mai mult, pe măsură ce durata medie de viaţă creşte, iar vârstele de pensionare vor urca spre 70-80 de ani, consideră directorul general al American International Grup (AIG), Robert Benmosche. "Lumea va munci mai mult, ridicând povara de pe tineret", crede Benmosche (68 de ani), citat de Bloomberg. "Vârstele de pensionare vor trebui să urce spre 70, 80 de ani. Astfel, pensiile şi serviciile medicale se vor încadra în buget. Criza datoriilor de stat din zona euro demonstrează că guvernele din întreaga lume trebuie să accepte că populaţia trebuie să muncească mai mult", a spus şeful AIG.

• Nassim Taleb: nu Europa ci Statele Unite ar trebui să ne îngrijoreze acum

Pentru celebrul economist care a prezis criza actuală, nu Europa ci Statele Unite ar trebuie să fie în principalul motiv de îngrijorare pentru pieţe şi investitori. Chiar şi în condiţiile de risc date de probabilitatea spargerii zonei euro, Taleb spune că ar alege să investească mai degrabă pe Vechiul Continent decât în SUA. Lipsa unei centralizări puternice este unul dintre motivele care favorizează Europa, susţine autorul celebrei cărţi "Black Swan", cunoscut în mediile financiare ca economistul care a prevăzut criza creditelor subprime. Ruperea zonei euro "nu este mare lucru" a declarat Taleb într-o conferinţă care a avut loc la finele săptămânii trecute în Montreal, Canada. "Când moneda unică va dispărea, locul său va luat rapid de alte valute naţionale.

• Forumul Economic Mondial se reuneşte la Istanbul pe fondul crizei europene

Istanbul, fosta capitală a Imperiului Otoman, va fi gazda Forumului Economic Mondial în această săptămână, subiectele principale care vor fi discutate de către liderii lumii financiare fiind, fără îndoială, criza europeană şi transformările sociale care au loc în Orientul Mijlociu. Ţara gazdă, Turcia, va spera, la rândul său, că crizele care afectează vecinii săi de la est şi vest îi vor creşte profilul internaţional şi vor atrage atenţia asupra rapidei sale creşteri economice, în încercarea de a transforma Istanbulul într-un centru financiar global, anunţă publicaţia financiară "Wall Street Journal".

• Statele Unite vor Vietnamul ca aliat

Washingtonul îşi schimbă strategia militară mizând pe Vietnam, inamicul său de odinioară, pentru a contracara expansiunea Chinei. Statele Unite ale Americii au o nouă strategie militară ce se axează pe Asia şi pe regiunea Pacificului şi care se traduce prin întărirea parteneriatelor în regiune. Cum în Pacific creşte rivalitatea militară dintre SUA şi China, Washingtonul încearcă să contracareze Beijingul prin legături mai puternice cu Vietnamul. Duminică, Leon Panetta a fost în vizită la baza militară de la Cam Ranh, prima deplasare de acest fel făcută de un secretar american al Apărării în ultimele trei decenii, notează publicaţia "The Financial Times". În 2011, Statele Unite şi Vietnamul au semnat un acord de cooperare militară, iar la sfârşitul săptămânii trecute, Panetta, aflat în turneu în Asia, a mers în Vietnam pentru a discuta modalităţile de aplicare a acestuia, relevă "Le Figaro".

CURENTUL

• Primarul Poteraş, de la şase, a retrocedat ilegal terenuri până şi în sectorul lui Vanghelie

Cristian Poteraş, actual primar al Sectorului 6, este unul dintre capii mafiei imobiliare din acest sector al Capitalei. Protejat ani de-a rândul de cei care s-au aflat la aceeaşi masă cu el, ilegalităţile comise de acest individ au fost destul de numeroase şi n-au putut fi acoperite pe de-a'ntregul. Acesta este şi motivul pentru care, anul trecut, el a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru retrocedarea ilegală a peste 100.000 de mp de teren în Sectorul 6 al Capitalei, ceea ce a reprezentat un tun de peste 60 de milioane de euro tras de primarul Cristian Poteraş şi complicii lui. Nu acelaşi lucru s-a petrecut cu o altă afacere a lui Poteraş, o ţeapă de 26 milioane de euro , cauză în care DNA s-a dovedit dezinteresat, dar care nici până astăzi nu a fost clarificată de justiţia română. Este vorba despre retrocedarea ilegală, pe semnătura aceluiaşi Cristian Poteraş, a unor terenuri care nici măcar nu-i aparţineau.

• Păzea mărite Decebal! Ministrul Diaconu vrea să te caute în "zona sacrală"

. Chestionat de ziarişti în legătură cu strategia sa pentru cetăţile dacice, care încă mai fac parte din patrimoniul mondial UNESCO, ministrul Diaconu s-a lăudat că a venit în judeţ pentru a discuta cu părţile implicate "la faţa locului" şi, după ce va afla care este situaţia şi se va lămuri care sunt cele mai bune soluţii, va lua o decizie la nivel oficial. De Ziua Copiilor, Mircea Diaconu s-a trezit vorbind şi despre daci: "Sarmizegetusa mi se pare un lucru de o importanţă uriaşă, de neimaginat. Cum e acolo? Mergi pe un drum cumplit, o mizerie, ajungi la un deal şi o pădure care se urcă peste el, rezervaţie naturală, fiecare copac e fişat, nu te joci cu asta, dar rădăcinile acoperă trei etaje de istorie, de locuinţe dacice, de zonă sacrală".

• Armata nord-coreeană ameninţă cu aruncarea în aer a sediilor unor publicaţii din Seul

Armata nord-coreeană a ameninţat ieri că va arunca în aer sediile din Seul ale mai multor publicaţii sud-coreene, care se fac vinovate, în opinia acesteia, de criticarea unui omagiu adus Uniunii Copiilor Coreeni de către mii de copii, într-un vast miting organizat de Phenian, relatează AFP. Într-un comunicat foarte detaliat, publicat de către agenţia oficială nord-coreeană, armata subliniază că unităţi de rachete şi alte forţe au stabilit longitudinile şi latitudinile în vederea atingerii acestor sedii, situate în centrul capitalei sud-coreene.

• CURIERUL NATIONAL

• Ce se va întâmpla după exitul Greciei

Willem Buiter (Citi): O criză bancară în zona euro şi în UE sunt cel mai probabil rezultat al unei ieşiri a Greciei din zona euro. Starea economiei elene se va agrava dramatic după distrugerea sistemului bancar, iar statul va rămâne tot fără finanţare. Precedentul grecesc va încuraja o fugă masivă a capitalurilor din ţările periferice şi spargerea în bucăţi a eurozonei. De ce posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro sperie într-atât de mult investitorii şi fiecare zvon în această direcţie răscoleşte pieţele financiare prin noi valuri de vânzare pe activele de risc? Prin ce se traduce un faliment al Greciei şi ce înseamnă o părăsire de către această ţară a uniunii monetare în care se află? Deznodământul este o criză sistemică, spun reprezentanţii grupului bancar american Citi. Colaps bancar, falimente în lanţ în economia reală, acces restrâns la finanţare pentru statul elen, inflaţie ridicată şi depresiune economică prelungită.

• Centrul Olimpic de la Ploieşti, un proiect unic în această zonă a Europei

Investiţia de 600 de milioane de euro va aduce un bazin olimpic, un stadion de atletism, un velodrom acoperit, un patinoar şi o sală polivalentă. Moroianu, UGIR Prahova: Proiectul este unul de interes naţional la care trebuie să participe toţi factorii de răspundere, pentru că va asigura 6.000-7.000 de locuri de muncă. Oamenii de afaceri din cadrul Filialei UGIR Prahova au gândit o strategie de dezvoltare a municipiului prin lansarea, la începutul anului, a programului "Ne pasă de Ploieşti!", Consiliul Judeţean Prahova aprobând acest proiect, cu o largă majoritate. Preşedintele UGIR Prahova, Adrian Moroianu, spune că după alegerile locale din 10 iunie, se va trece la etapa de finalizare a studiului de fezabilitate şi începere a construcţiei.

• EVENIMENTUL ZILEI

• ATAC LA BANII BUCUREŞTENILOR. Mega-afacerea lui Oprescu cu maidanezii

Scoaterea câinilor maidanezi din Capitală a devenit cea mai mare afacere a primarului Sorin Oprescu. EVZ vă prezintă cum un parteneriat strategic încheiat de Primăria Capitalei cu Asociaţia Portico pentru construcţia celui mai mare adăpost de câini din lume - Dogtown în satul Uzunu din judeţul Giurgiu - dezvăluie cum banii bucureştenilor vor fi drenaţi către prietenii, vecinii şi sponsorii familiei Oprescu. O adevărată "familie" care atacă în haită bugetul Capitalei. Fiul primarului împarte acelaşi sediu cu cei care vor gestiona banii pentru sterilizarea, cazarea şi îngrijirea câinilor. Toţi cei trei membri fondatori ai Asociaţiei Portico sunt prieteni vechi cu fiul primarului Sorin Oprescu. Miza afacerii: peste 100 de milioane de euro.Un milion şi jumătate de euro au ajuns deja în conturile "familiei".

• Sponsorii îl ţin "în geam" pe Robu, candidatul cu inima în pioneze

Deşi a suferit o operaţie pe cord deschis, cu 4 by-pass-uri, iar stresul îi poate fi fatal, reprezentantul USL la Timişoara este nevoit să candideze pentru că finanţatorii au băgat prea mulţi bani în campania sa. Situaţia candidatului USL de la Timişoara este unică în România. Nicolae Robu a fost operat pe cord deschis în urmă cu câteva zile, a suferit o operaţie cu 4 by-pass-uri, medicii îi interzic categoric să se mai implice în campanie, dar cei care au pompat sute de mii de euro în cadidatura sa îl obligă să meargă până la capăt. Nicolae Robu este total inexistent în această campanie, orice moment de stres îi poate fi fatal, dar continuă să zâmbească timişorenilor de pe toate afişele lipite prin oraş. Candidatul "pus în geam" de către cei din spatele său a devenit o realitate în România.

• Ce câştigăm când leul se depreciază

Moneda naţională pierde din valoare, pe fondul crizei din zona euro. Dincolo de efectele negative, acest lucru ajută exporturile şi echilibrarea finanţelor ţării. Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank România, a declarat recent că estimează o cotaţie de 5 lei pentru un euro, până la finele acestui an. Posibilitatea înregistrării unui curs similar o amintea şi analistul Aurelian Dochia, la finele anului trecut. Prognoza de curs a Guvernului este de 4,4 lei/euro. Economistul Daniel Dăianu critică aceste estimări pesimiste: "Nu trebuie să ne jucăm cu focul", spune acesta. În opinia sa, pentru a reduce impactul deprecierii asupra populaţiei şi firmelor ar fi corect ca facturile la serviciile din România să fie calculate în lei. Deprecierea monedei naţionale ajută statul să atenueze impactul crizei şi, în plus, contribuie la creşterea valorii exporturilor româneşti.

• Chinezii salvează Europa: Banca centrală chineză cumpără datoriile zonei euro

Şeful băncii centrale chineze a declarat recent că ţara sa va continua să investească în datoriile guvernelor din zona euro şi a solicitat blocului comunitar să vină cu reforme pentru a înăbuşi criza datoriilor. Zhou Xiaochuan a spus că va continua să cumpere obligaţiunile emise de guvernele din zona euro, să sprijine angajamentul Fondului Monetar Internaţional şi să investească în programe de infrastructură şi de privatizare. "Bineînţeles, condiţia preliminară este că vom vedea reforme în aceste ţări şi că asemenea investiţii pot fi recuperate", a spus Zhou. Dar Zhou a mai spus că banca centrală nu are intenţii de a creşte rezervele valutare ale ţării, care sunt deja cele mai mari din lume - la nivelul de 3.300 mld. dolari.

• JURNALUL NATIONAL

• Băsescu şi Videanu au retrocedat, Liviu Negoiţă a proiectat! Mall-ul din parcul IOR a devenit cea mai mare afacere pedelistă

Primarul Sectorului 3, Liviu Negoiţă, a aprobat toate autorizaţiile de construcţie şi s-a ocupat personal de proiectul pentru mall-ul care va înghiţi jumătate din parcul IOR, după ce Traian Băsescu şi Adriean Videanu au semnat în calitate de primari documentele de retrocedare ale bazei Spartac. Afacerea a fost lansată prin intermediul unor octogenari şi septuagenari încă din 2004, care au revendicat terenurile. După tranzacţii succesive acestea au ajuns la fonduri de investiţii luxemburgheze, deţinute de colosul ATC-RCS Management. Speriaţi că pierd afacere din mână şi nu pot finaliza construcţia mall-ului şi complexului imobiliar, având obligaţii faţă de investitori, liderii PDL în frunte cu tripleta Băsescu, Videanu, Negoiţă lansează diversiuni în care îl implică pe contracandidatul lui Liviu Negoiţă la Primăria Sector 3.

• Se îngroaşă gluma: liderii Senatului şi Camerei Deputaţilor îi cer omologului ungar să îşi amâne vizita în România

Preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Vasile Blaga, respectiv Roberta Anastase, i-au adresat o scrisoare preşedintelui Parlamentului ungar, Laszlo Kover, în care apreciază că ar fi "utilă" amânarea vizitei acestuia "pentru orice perioadă de după desfăşurarea alegerilor locale". "Pentru România şi Ungaria, existenţa comunităţii maghiare din Transilvania şi reprezentarea politică a acesteia pot constitui un liant puternic. Sperăm că veţi înţelege că, pentru aceasta, este imperios necesar ca participarea la procesul democratic românesc a reprezentanţilor acestei comunităţi să fie liberă de orice ingerinţă", susţin în scrisoare preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, precum şi preşedintele Senatului, Vasile Blaga.

• Der Spiegel: Israelul echipează cu focoase nucleare submarinele furnizate de Germania

Jurnaliştii publicaţiei germane Der Spiegel afirmă că Israelul echipează submarinele furnizate de Germania cu rachete de croazieră dotate cu focoase nucleare. Trei asemenea nave au fost deja livrate, iar alte trei urmează să ajungă în posesia autorităţilor israeliene. Informaţia a provocat reacţii din partea opoziţiei social-democrate, care a cerut explicaţii guvernului condus de Angela Merkel. "Guvernul federal trebuie să furnizeze informaţii ca să aflăm dacă submarinele livrate de Germania pot fi echipate cu sisteme potenţial purtătoare de focoase nucleare", a declarat Rolf Mutzenich, purtător de cuvânt pe chestiuni de politică externă al grupului parlamentar SPD.

• Salariaţii au cumpărat fabrica şi au transformat-o în poveste de succes - 3 cazuri

Dintre nenumăratele companii cumpărate de asociaţiile salariaţilor (PAS), puţine au rezistat pe pieţele lor şi pe piaţa de capital. La puţine dintre ele, PAS-urile au fost acţionarii care să le dezvolte şi să le transforme în poveşti de succes. La trei dintre acestea PAS-urile constituie încă forţa care le propulsează. Chiar dacă, formal, ar fi putut să se dizolve, iar salariaţii să-şi vândă acţiunile, aşa cum au făcut în majoriatea celorlalte cazuri. În toate cele 3 reţete de succes, ingredientele obligatorii au fost directorii şi, în general, liderii responsabili. La producătoarea de piese auto Compa Sibiu, la fosta glorie a telefoniei româneşti Electromagnetica Bucureşti şi la producătoarea de bere Bermas Suceava, asociaţiile salariaţilor (PAS) nu au fost folosite ca vehicule de investiţii ale unor moguli de piaţă locali sau naţionali, nici ca instrumente de preluare mascată, eventual ostilă.

• NATIONAL

• PNL, garantat Victor Ponta

Dupa ce a pierdut prima pozitie in sondajele de opinie, Crin Antonescu se pare ca nu se mai bucura nici de simpatia colegilor de partid, care, mai nou, aleg sa defileze alaturi de Victor Ponta in campanie. Vremurile in care presedintele PNL era un rasfatat al sondajelor au apus de mult. Acum, Crin Antonescu, ajuns pe pozitia a treia in topul increderii, asista de pe margine la ascensiunea fulminanta a tanarului sau coleg Victor Ponta.

• Echipa lui Sarkozy ii termina campania lui Vanghelie

Social-democratul Marian Vanghelie a decis sa-si incheie campania electorala in stil mare. Sustinatorii primarului sectorului 5 vor vedea ce a vazut Parisul. Dupa o campanie care nu a stralucit cu nimic, Marian Vanghelie le pregateste uselistilor un spectacol de care sa-si amintesca multa vreme de acum inainte. Evenimentul va avea loc la Sala Polivalenta, intreaga actiune urmand sa fie proiectata pe un ecran urias. "De cateva zile cele 60 de persoane venite din Franta muncesc din greu pentru ca totul sa iasa perfect. Vanghelie s-a ambitionat si vrea sa arate ca este cel mai bun organizator de evenimente electorale al PSD", ne-au mai declarat sursele mentionate anterior.

• Putin contraataca pe toate planurile

Presedintele rus Vladimir Putin s-a pornit pentru a forma o alianta ferma impotriva planurilor economico-militare a elitei globaliste. La Sankt-Petersburg se desfasoara summitul Rusia-UE, delegatia europeana fiind condusa de presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy si de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso. Putin le-a comunicat ca Rusia va incepe, in cursul acestui an, construirea gazoductului South Stream, ce va transporta gaz rusesc spre Europa, ocolind Ucraina, care se vrea un raspuns la toate demersurile UE de a scapa de sub dependenta de gazul rusesc.

• PUTEREA

• Konfliktus

Organizaţiile extremiste maghiare au încercat să profite din plin şi în acest an de momentul 4 iunie, ziua în care s-a semnat Tratatul de la Trianon, pentru a atrage atenţia opiniei publice. Astfel, în mai multe oraşe din Transilvania au fost organizate activităţi iredentiste şi naţionalist-revizioniste, care urmăresc negarea caracterului naţional-unitar al statului român, subminarea activităţii şi autorităţii unor instituţii legale ale statului în aceste zone şi susţinerea unor iniţiative separatiste care aduc atingere integrităţii teritoriale a României. Asta pe fondul tensionării relaţiilor oficiale româno-ungare. Ziua semnării Tratatului de la Trianon a fost comemorată, ieri, la Cluj-Napoca, în cimitirul de pe strada Crişan, organizatorul fiind Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate.

• Ionuţ Maşala împarte caşcavalul la drumuri

Liberalii respectă "tradiţia" impusă în urmă cu patru ani de a atribui contractele de întreţinere a drumurilor naţionale şi a autostrăzilor. Dacă în 2008, în contractele de întreţinere a infrastructurii rutiere erau prevăzute şi lucrări periodice, pentru perioada 2012-2014, "regii asfaltului" nu trebuie decât să taie iarba, să astupe gropile şi să deszăpezească şoselele. Primele trei contracte, în valoare totală de aproximativ 20 milioane de euro, au fost parafate de directorul interimar al Companiei Naţionale de Autostrăzi, Ionuţ Maşala. Cele mai râvnite contracte pentru tăierea ierbii sau plombarea gropilor din asfalt sunt pentru drumurile şi autostrăzile din jurul Capitalei şi pe raza judeţului Constanţa.

• MFP, împrumuturi de 3,5 miliarde lei de la băncile locale

Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ vrea să împrumute 3,5 miliarde de lei de la băncile locale în luna iunie, prin cinci emisiuni de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat, potrivit datelor publicate pe site-ul MFP. Prima licitaţie de titluri de stat din iunie va avea loc joi, 7 iunie, pentru o emisiune de obligaţiuni benchmark în valoare de 700 milioane lei şi scadenţa la doi ani. Pe 11 iunie este programată o emisiune de certificate de trezorerie cu discount pe un an, în valoare de un miliard de lei, pe 14 iunie pentru o emisiune de obligaţiuni benchmark în sumă de 600 milioane lei, cu maturitatea la doi ani, pe 18 iunie o alta de certificate de trezorerie în valoare de 800 milioane lei, pe un an, şi pe 21 iunie pentru o emisiune de obligaţiuni în sumă de 400 milioane lei, cu scadenţa la patru ani.

• ROMANIA LIBERA

• Alegerile care consolidează domnia baronilor. Radiografia unui scrutin local fără prea mari surprize

În majoritatea judeţelor, alegerile din 10 iunie nu vor zdruncina scaunele baronilor locali. A se citi şefi de CJ care decid ce se întâmplă în judeţ şi au pe mână întreg bugetul acestuia. Îi vom avea, aşadar, în continuare drept şefi de judeţ pe Constantin Nicolescu (Argeş), Sorin Frunzăverde (Caraş-Severin), Ion Prioteasa (Dolj), Nicuşor Constantinescu (Constanţa), Liviu Dragnea (Teleorman) sau Marian Oprişan (Vrancea). Surprize sunt aşteptate în puţine cazuri şi, în general, este vorba de funcţii pierdute de PDL în favoarea USL.

• Bătălia oligarhilor ruşi pentru Transnistria

Potrivit unei ştiri difuzate ieri de ziarul Kommersant, reprezentantul special al "preşedintelui" transnistrean Evgheni Şevciuk în Federaţia Rusă, Mihail Bergman, i-a solicitat Comitetului rus de investigaţii să verifice dacă fostul lider de la Tiraspol, Igor Smirnov, şi fostul ministru al securităţii de stat, Vladimir Antiufeev, sunt implicaţi în comercializarea armelor, răpiri şi fraude financiare. Kommersant este proprietatea oligarhului rus Alişer Usmanov, proprietar totodată al combinatului metalurgic de la Râbniţa, cea mai importantă companie din Transnistria. Bergman a declarat că el personal a adus documentul la Comitetul de investigaţie al Federaţiei Ruse.

• Paranoia chineză la comemorarea masacrului din Piaţa Tienanmen

În încercarea lor de a cenzura orice referinţă la masacrul de acum 23 de ani, autorităţile comuniste de la Beijing au blocat până şi căutarea pe internet a datelor de la Bursa din Shanghai, care a dat ieri nişte rezultate bizare. Pe 4 iunie 1989 armata chineză a deschis focul împotriva miilor de studenţi care protestau paşnic de şapte săptămâni împotriva corupţiei regimului comunist şi pentru liberalizare politică şi economică. Numărul victimelor variază de la câteva sute (oficial) la 37.00 (militari chinezi care au dezertat), 7.000 (NATO) sau chiar 10.000 (surse sovietice). De atunci, în fiecare an, aparatul de represiune chinez veghează ca nici un chinez să nu amintească cuvintele "Tienanmen" sau "4 iunie" în presă şi ulterior pe internet în ziua în care se comemorează masacrul pe care regimul comunist vrea să-l şteargă din memoria chinezilor.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cei 999 de dolari care lipsesc din banii voştri şi ai părinţilor voştri. Cum s-a transformat un libret de economii de 1.000 de dolari în 1977 într-un dolar în 2012

În 1966, părinţii au făcut prima depunere la CEC. În 1977, soldul carnetului de economii de la CEC indica 10.000-11.000 de lei. De atunci, părinţii nu au mai efectuat vreo depunere, dar nici nu au scos vreun ban. Ce se aduna era doar din dobândă. La vremea respectivă, în 1977, 10.000 de lei însemnau cam 1.000 de dolari. Sau 10 luni de salariu. O Dacie era cam 70.000 de lei (7.000 de dolari), iar o casă/apartament era cam 50.000-70.000 de lei (5.000-7.000 de dolari). În 1994, deci peste 17 ani şi la patru ani după Revoluţie, în soldul contului de economii de la CEC se adunaseră 21.774 de lei. Adică 5 dolari şi ceva. În 2005, când a venit denominarea în care s-au şters patru zerouri din coada leului, soldul libretului de economii se adunaseră 33.163 de lei, adică 3,3 în lei noi, adică 1 dolar. Cei cărora li s-au naţionalizat casele în 1947 au primit despăgubire. Cei care au avut bani pentru Dacie la CEC au mai primit şi ei ceva, dar cei care au avut încredere în sistemul naţional de economisire, în moneda naţională ce primesc?

• Cât de mult se va mai întări dolarul în faţa leului şi cu ce costuri pentru România

Aprecierea rapidă a monedei americane poate arunca în aer factura importurilor în dolari, însă din fericire petrolul se ieftineşte. Amplificarea crizei elene pune România sub o dublă ame­nin­ţare din perspectiva cursurilor valutare: în primă instanţă orice deterioare suplimentară a situaţiei Gre­ciei provoacă deprecierea leului în raport cu euro, însă în subsidiar antrenează o slăbire şi mai mare a monedei naţionale faţă de dolar ca o consecinţă a şubrezirii euro în faţa monedei SUA. Dolarul american s-a apreciat cu 10% în faţa leului doar în ultimele două luni, în timp ce ritmul de creştere al euro a fost de trei ori mai mic.

• Situaţie inedită în Cipru: expunerea pe Grecia de 23 de miliarde de euro este mai mare cu 6 miliarde euro decât PIB-ul ţării

Cipru este aproape de a avea nevoie de un program de salvare, expunerea sa pe Grecia ridicându-se la 23 miliarde euro comparativ cu un Produs Intern Brut de doar 17,3 miliarde euro. Guvernatorul băncii centrale a Ciprului Panicos Demetriades a afirmat într-un interviu acordat publicaţiei Financial Times şi preluat de BBC că statul va cere ajutorul Uniunii Europene (UE) dacă va fi necesar. Anterior, Cipru a respins vehement sugestiile unui plan de salvare, însă expunerea pe Grecia s-a extins între timp. La sfârşitul lunii acesteia, Banca Populară a Ciprului trebuie să suplimenteze capitalul cu cel puţin 1,8 miliarde euro pentru a îndeplini noile cerinţe de capital ale UE. Analiştii consideră că banii necesari vor veni de la Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF).

• De ce ASE scoate economişti mai bine pregătiţi decât o universitate privată?

O facultate de stat ar trebui să scoată absolvenţi mai slab pregătiţi decât una privată, pentru că este constrânsă de bugetul alocat de către Ministerul Educaţiei, aceasta este una din problemele ridicate săptămâna trecută de către ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, la un eveniment organizat de ZF. Câmpeanu adăuga că nu înţelege de ce facultăţile private scot pe piaţa muncii economişti mai slab pregătiţi decât cei de la Academia de Studii Eco­no­mice. Şi angajatorii au admis că absol­venţii sunt din ce în ce mai slab pre­gătiţi (PwC îi testează chiar şi la cu­noştinţele de limbă română) şi că s-au "obişnuit" cu nivelul mediu al pre­gătirii absolvenţilor de facultăţi pri­vate, după cum spunea Sorin Mîn­druţescu, preşedintele AmCham. Specialiştii susţin însă că, până nu se va investi mai mult în motivarea profesorilor, situaţia învăţământului particular din România nu se va schimba.