REVISTA PRESEI 05.09.2015

• ADEVARUL

• Rusia intensifică bombardamentele în Siria

Rusia a intensificat, duminică, raidurile aeriene efectuate în Siria. "Raidurile ruse au redus considerabil capacităţile teroriste", a declarat generalul rus Andrei Kartapolov, şeful Direcţiei pentru operaţiuni de luptă din cadrul Statului Major al armatei ruse, subliniind că sunt vizate poziţii ale grupurilor islamiste Stat Islamic şi Frontul al-Nusra. Începând de miercuri, avioane militare ruse au efectuat peste 60 de raiduri, distrugând circa 50 de poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Generalul Andrei Kartapolov a anunţat sâmbătă că Rusia va intensifica raidurile aeriene în Siria. "Înainte de lansarea bombardamentelor, experţi americani ne-au informat că în zonele vizate sunt doar terorişti. După începerea raidurilor aeriene, militanţii islamişti au intrat în panică şi au început să dezerteze. Aproximativ 600 de mercenari şi-au părăsit poziţiile şi încearcă să fugă în Europa. Astfel, raidurile aeriene nu doar că vor continua, ci se vor şi intensifica", a spus Kartapolov.

• Japonezii de la Yazaki deschid o fabrică de cablaje auto cu 1.500 de angajaţi la Braila

După 25 de ani în care fostele întreprinderi comuniste s-au închis una după alta, un mare investitor deschide o fabrică la Brăila. Compania japoneză "Yazaki" va inaugura luna aceasta o fabrică de cablaje auto care va da de lucru unui număr de 1.500 de persoane, după cum au anunţat reprezentanţii săi. Deocamdată, firma are 330 de salariaţi, majoritatea din Brăila. Instruirea personalului recrutat s-a făcut la fabrica din Ploieşti a firmei "Yazaki", iar specializarea s-a realizat în Slovacia. Fabrica de la Brăila va produce cablaje auto pentru maşinile BMW.

• Delir anti-islamic în Piaţa Universităţii. "Îi vreţi în România?" "Nuuuu!"

Aproape 200 de persoane s-au adunat, sâmbătă după-amiază, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la un miting organizat de Asociaţia Noua Dreaptă. Oamenii şi-au exprimat dezacordul faţă de construirea unei moschei în Bucureşti, pentru că, spun ei, acest lucru va duce la "o invazie a populaţiei islamice în România". Mitingul organizat de membrii organizaţiei Noua Dreaptă (o grupare non-politică de extremă dreapta) s-a dovedit a fi mai mult o instigare la ură şi teroare, susţinut, cu aceeaşi înflăcărare, de protestatarii prezenţi. Strânşi în jurul liderilor, oamenii au tresărit la fiecare întrebare sau îndemn din partea organizatorilor. Când mesajul lor se împrăştia către mulţime, protestatarii răspundeau înapoi cu îndârjire. Ca într-un concert cu public isteric. "Îi vreţi în România? - Nuuuuu!". "Ne vor pângări femeile!" "Refugiaţii, care sunt de fapt hoarde de musulmani, vin cu un singur scop: să islamizeze Europa! Trebuie să stopăm islamizarea României!", a spus Cătălin Dănoiu, un bărbat bărbos, care se recomandă drept unul dintre liderii Noii Drepte.

• Volkswagen nu cade: Cine sare în apărarea grupului auto german şi ce interese există de fapt

La aproape două săptămâni de la scandalul noxelor trucate, Volkswagen are parte şi de sprijin, nu doar de critici. Bloomberg a publicat o analiză prin care arată că Volkswagen va fi susţinut de clasa politică germană, iar producătorii auto europeni avertizează Bruxellesul să nu reacţioneze exagerat la acest scandal, amestecând în aceeaşi oală toţi actorii pieţei. Concluzia acestei analize, potrivit căreia VW are susţinerea clasei politice germane, e de altfel clară: "Too big to fail" (prea mare pentru a da faliment). Îngrijoraţi că oficialii de la Bruxelles ar putea lua anumite decizii radicale în ceea ce priveşte normele de poluare pentru motoarele diesel, reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor Auto Europeni fac apel la calm în cazul Volkswagen, printr-o scrisoare semnată de Carlos Ghosn, directorul general al alianţei Renault-Nisan şi preşedinte al asociaţiei constroctorilor auto europeni, ACEA.

• Protest cu crizanteme şi puţine îmbrânceli

Anunţat drept o adevărată revoluţie, protestul Platformei DA de duminică din Chişinău a strâns mai puţin de 10.000 de oameni şi a conţinut o mică îmbulzeală în faţa Parlamentului: câţiva manifestanţi au încercat să pătrundă cu forţa în instituţie, în timp ce alţi manifestanţi i-au împiedicat. Corturile instalate vineri noapte pe bulevardul Ştefan cel Mare de susţinătorii protestului lui Usatîi şi Dodon au dispărut brusc duminică dimineaţă. Conform organizatorilor, acest lucru a fost făcut pentru a nu împiedica protestul Platformei DA. La protestul de ieri manifestanţii au fost îndemnaţi să vină cu crizanteme pe care le-au oferit poliţiştilor care au asigurat ordinea publică. Cei aproximativ 10.000 de manifestanţi la protestul Platformei DA au votat o rezoluţie prin care Republica Moldova a fost declarată "stat captiv". "Marea Adunare Naţională constată uzurparea puterii de stat şi caracterul captiv al statului. Ne adresăm Curţii Constituţionale să purceadă la eliberarea statului din captivitate", a declarat unul din liderii protestului, Valentin Dolganiuc.

• Catedrala-gigant din Suceava, cea mai mare biserică ortodoxă din provincie, sfinţită în faţa "sfântului" Becali şi a mii de creştini

Cea mai mare catedrală din provincie a fost sfinţită la 25 de ani de la începerea ridicării lăcaşului de cult. Un sobor mare de preoţi, format din mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat slujba din sfinţire a Catedralei "Naşterea Domnului" din Suceava. De la slujbă nu a lipsit patronul FCSB, Gigi Becali, care însă nu a dorit să dea niciun fel de declaraţie în faţa jurnaliştilor prezenţi la eveniment. Peste 10.000 de credincioşi au luat parte în această dimineaţă la slujba de sfinţire a Catedralei "Naşterea Domnului" din municipiul Suceava, cea mai mare catedrală din provincie. Slujba de sfinţire a lăcaşului de cult şi Sfânta Liturghie au fost oficiate de un sobor de preoţi din care nu au lipsit Înaltpresfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului sau Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcei.

• Duplicitarii. Tovărăşiile şi combinaţiile din spatele conflictelor mimate public de marii actori ai scenei politice româneşti

Ultimele dezvăluiri despre relaţia dintre Liviu Dragnea şi Traian Băsescu readuc în atenţie lista cu oameni politici care se atacă în public doar de ochii lumii, când, de fapt, sunt mai mult decât amici în viaţa privată. Puzzle-ul duplicităţii din politică reuneşte alte câteva piese grele: Elena Udrea, Victor Ponta, Viorel Hrebenciuc, Gheorghe Ştefan. Liderii politici din România au demonstrat că noţiunea de rivalitate politică este doar o aparenţă. Diverse răfuieli politice, dar şi stenograme din anchetele DNA arată că politicieni de vârf, din tabere adverse, care în spaţiul public se atacă şi se jignesc grobian, sunt legaţi, în spatele cortinei, în viaţa de zi cu zi, de trainice prieteşuguri. Relaţia neaşteptat de apropiată dintre Traian Băsescu şi Liviu Dragnea este cel mai recent exemplu. Fostul preşedinte al PSD Teleorman, Teodor Niţulescu, a afirmat că Liviu Dragnea, prin intermediul unei firme pe care o controla din umbră, a sponsorizat campania lui Traian Băsescu din 2009. Asta în timp ce era şeful campaniei lui Mircea Geoană. Imediat, atât Băsescu, cât şi Dragnea au negat afirmaţiile.

• Nevestele corupţilor încearcă să îşi pună averile la adăpost

Oamenii de afaceri, politicienii sau funcţionarii publici acuzaţi de corupţie şi trimişi după gratii sau arestaţi la domiciliu pentru corupţie ajung, de cele mai multe ori, să fie îndepărtaţi de soţii, speriate că riscă să rămână pe drumuri sau că vor fi executate silit de autorităţi. Prin urmare, procesele de divorţ curg unul după altul, doamnele încercând, astfel, să-şi pună la adăpost averea obţinută în anii petrecuţi împreună cu soţul corupt. Cel mai recent caz este acela al milionarului Dan Adamescu, plasat în arest la domiciliu. După 12 ani de căsnicie, Carmen Adamescu, cea care susţine că a renunţat la îndeletnicirile casnice tocmai pentru a-şi putea ajuta soţul în afaceri, a intentat proces de divorţ şi partaj. Cu această ocazie însă, aceasta a primit la rândul ei o veste proastă: va fi nevoită să plătească o taxă de timbru de 50 de milioane de euro pentru a putea intra în posesia daunelor de 10 milioane de euro pe care i le-a solicitat lui Dan Adamescu şi în posesia a jumătate din avere, estimată la 730 de milioane de euro.

• BANCHERUL

• Băncile deţin doar o treime din piaţa creditării din SUA, in valoare de 18 trilioane de dolari

Băncile americane deţin doar o treime din volumul total de credite acordate in Statele Unite, o alta treime fiind in bilanţurile instituţiilor caracterizate ca investitori pe termen lung, precum firmele de asigurări, fondurile de pensii si fondurile mutuale, in timp ce băncile ipotecare de stat, in principal Fannie Mae si Freddie Mac, acorda 20% din volumul total de împrumuturi. O pondere de 14% din volumul total de credite revine restului firmelor din sectorul non-bancar, precum brokeri, fonduri tip money market, IFN-uri, emitenţi de obligaţiuni, fonduri imobiliare. Volumul de credite acordate de băncile si alte firme financiare din SUA se ridica la 38 de trilioane de dolari (38 de mii de miliarde), de 2,2 ori mai mare decât PIB-ul tarii, de 18 trilioane de dolari in 2014. Soldul creditelor din Statele Unite este constituit din credite acordate sectorului privat nefinanciar (43% din total), titluri de stat (27%) si obligaţiunile străine deţinute de sectorul financiar american.

• Piaţa creditelor rapide ia amploare: alte opt IFN-uri s-au înscris in registrul general al BNR

In acest an au fost înscrise in registrul general al Instituţiilor Financiare Nebancare (IFN) de la BNR un număr de 8 IFN-uri având ca obiect principal de activitate acordarea de credite de consum, dar si credite ipotecare/imobiliare, microcreditare sau leasing financiar. In total, in secţiunea activităţi multiple de creditare se afla un număr de 133 de IFN-uri care concurează cu firme mari active pe piaţa creditelor rapide sau la domiciliu prezente de mai multa vreme in Romania, precum Provident sau Cetelem. Majoritatea IFN-urilor nou înfiinţate in acest an acorda credite rapide, de valori mici si cu costuri foarte ridicate, însă exista si doua IFN-uri care intenţionează sa se specializeze in finanţări agricole si leasing imobiliar.

• CAPITAL

• Verdict Finanţe: CASS e obligatorie pentru toţi, cu sau fără venituri

CASS este şi rămâne obligatorie, indiferent dacă există sau nu venituri, explică Finanţele, invocând legea sănătăţii şi Codul fiscal, atât în vechea, cât şi în noua formă. Ce se întâmplă cu cei care lucrează în străinătate? «Dobândirea calităţii de asigurat nu este opţională şi nici nu este condiţionată de realizarea veniturilor», precizează Ministerul de Finanţe într-un răspuns pentru Capital care face referire atât la legea sănătăţii, cât la Codul fiscal. Conform sursei citate, prevederile sunt, în esenţă aceleaşi, atât în Codul fiscal în vigoare, cât şi în cel care se va aplica din 2016. Prin urmare, trebuie să achite contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară sau au domiciliul în România şi fac dovada plăţii contribuţiei la fond, iar persoanele care nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei sau în categoriile celor pentru care plata se suportă din alte surse, au obligaţia să se asigure şi să plătească CASS.

• Banii asiatici, americani şi sud-africani caută refugiu în imobiliarele din România şi din regiune

Noi investitori străini din Asia, America de Nord şi Africa de Sud se uită tot mai atent la piaţa imobiliară din Europa Centrală şi de Est în căutarea unor oportunităţi de plasamente în active comerciale. Clădirile de birouri din regiunea noastră au rămas clasa preferată de active în 2014, atrăgând investiţii cu 61% peste nivelul din 2013, conform unei analize realizate de compania de consultanţă imobiliară CBRE. Sectorul serviciilor, principala sursă de chiriaşi pentru clădirile de birouri moderne construite în Polonia, Cehia şi România, s-a dezvoltat mai rapid decât orice alt sector din Europa Centrală şi de Est (ECE) - numărul de angajaţi din acest sector se prognozează că va creşte cu 15.000 până la 20.000 de oameni pe an doar în Polonia. În 2020, acest sector ar putea angaja până la 250.000 de oameni în Polonia, potrivit companiei ABSL. Mutarea atenţiei spre regiunea noastră vine pe fondul scăderii profitabilităţii investiţiilor imobiliare din Vestul Europei, situaţie care forţează companiile să-şi direcţioneze capitalul în altă parte..

• România plăteşte 4,7 milioane de euro către UE

România a plătit duminică către Uniunea Europeană 4,7 milioane de euro în cadrul pachetului de finanţare oferit ţării în 2009 de creditorii internaţionali, potrivit datelor Ministerul Finanţelor Publice /MFP/. Această sumă reprezintă doar dobânzi şi comisioane. De la începutul anului, România a rambursat peste 1,8 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi UE iar până în 2023, ţara mai are de plată mai mult de 4,88 miliarde de euro. Datoria către FMI a fost stinsă în februarie 2015, când s-au plătit 165 de milioane de euro. Către această instituţie România a rambursat, în total, aproximativ 2,49 miliarde de euro. Astfel, restul sumei rămase, de peste 4,8 miliarde euro, trebuie plătită către Banca Mondială şi Comisia Europeană. Graficul MFP arată că 2015 a reprezentat vârful de plată pentru împrumut, respectiv 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăţi mari în 2017, 2018 şi 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 - 1,4 miliarde şi în 2019 - un miliard.

• CURENTUL

• Oficial britanic: epidemia de tifoidă din Siria ameninţă Europa

Profesorul John Ashton, preşedintele Direcţiei de Sănătate Publică din Marea Britanie, spune că s-a format o furtună perfectă de condiţii pentru extinderea bolilor care s-au dezvoltat în Siria: tifoida, tuberculoza, holera şi diareea severă, scrie The Independent. Tifoida s-a declanşat luna trecută în tabăra de refugiaţi din Yarmouk, care înainte de război era o suburbie animată a Damascului. ONU cere acces la această zonă având în vederea răspândirea rapidă a bolilor. Tifoida este cauzată de o bacterie contagioasă care se transmite de la o persoană la alta prin mâncare şi apă contaminate cu urme ale bacteriei. Numărul cazurilor de diaree severă şi hepatita A au crescut. Profesorul Ashton spune că există un risc şi de holeră, tuberculoză, dar şi riscul răspândirii corona-virusului. Au fost raportate şi boli ale căror simptome sunt asemănătoare cu lepra, în anumite părţi ale Siriei. Profesorul Ashton a cerut intervenţie urgentă pentru oprirea luptelor şi permiterea îmbunătăţirii sistemului de sănătate, afirmând că este posibilă o răspândire a acestora şi în anumite ţări din Europa.

• Cărţi de joc - de Tia Şerbănescu

Niciodată toamna nu fu mai agitată. Ca de fiecare dată. Preşedintele Iohannis şi premierul Ponta par să nu mai suporte să stea în aceeaşi ţară aşa că-şi găsesc motive pentru a pleca de-acasă, fie şi după ţigări. De-abia a sosit Iohannis din SUA, că a şi plecat Ponta în Iordania. Preşedintele s-a întors acasă în tăcere (ca să nu trezească patria din somn) după ce şi-a stricat bilanţul american (discursuri la ONU, întâlnire cu Biden, poză cu Obama) făcând o boacănă cât el de mare: şi-a scos cele două cărţi la vânzare (15 dolari) la recepţia oferită românilor din America încălcând astfel şi legislaţia americană şi uzanţele. Gest de neam prost. Sau de neamţ prost. Cum să le vinzi românilor cărţile făcându-te de râs ca ultimul pomanagiu? Altceva era dacă le dăruia. Atâta lucru meritau şi ei. De cum s-a întors Iohannis, sursele au început să trepideze: cică după Congresul PSD şi alegerea lui Dragnea, acesta îi va retrage sprijinul lui Ponta şi va veni alt premier. Inculpatul Ponta e într-adevăr la Aman şi la aman - dar Dragnea a dezminţit speculaţiile: "primul ministru nu se schimbă". Normal, doar nu era să le confirme.

• EVENIMENTUL ZILEI

• ALINA GORGHIU, implicată într-o escrocherie de zeci de milioane de euro

Casa de avocatură din care a făcut parte şi Alina Gorghiu nu s-a prezentat la ultimul termen de judecată, fi rma pe care o reprezenta, AVAS pierzând procesul. Cazul Alinei Gorghiu - avocat nu este identic cu cel al lui Dan Şova-avocat şi nici cu cel al lui Victor Ponta-avocat, ca înşiruire de fapte. Au însă puncte comune, personaje implicate şi suspiciuni. Sunt identice, însă, din perspectiva morală şi cea a asumării politice.

• ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Cazul Lucian Papici - o puternică lovitură dată Luptei împotriva Corupţiei

O întrebare pe care o ridică nu numai cazul Lucian Papici dar şi cazurile Alina Bica, Emilian Eva, Horia Georgescu. Eroii luptei împotriva corupţiei, Neînfricaţii, Exemplarii morali, Necruţătorii, Martirii sînt dovediţi - nu de presă, nu de clasa politică, ci de colegii lor procurorii ca fiind la vremea respectivă corupţi. Ca şi în cazul lui Lucian Papici se ridică o întrebare, o mare întrebare a luptei împotriva corupţiei: Cît de corecte pot fi anchetele desfăşurate de nişte procurori care în timp de întocmeau dosare de corupţie erau ei înşişi nişte corupţi? Şi dacă la un moment dat se dovedeşte că Eroii de la DNA au fost nişte corupţi, cine ne garantează că eroii de azi de la DNA, în frunte cu Codruţa Kovesi, nu vor fi dovediţi mai devreme sau mai tîrziu de colegii lor de atunci drept nişte infractori?

• Antena3 trebuie să-i plătească Ioanei Băsescu 5.000 de euro

Pe 22 septembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul Ioana Băsescu şi a schimbat în parte sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în sensul că "admite cererea de acordare a cheltuielilor de judecată şi obligă pârâta să plătească reclamantei, cu acest titlu, şi suma de 3.293,66 lei, reprezentând onorariu avocat ales. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei. Obligă intimata - pârâtă să plătească cheltuieli de judecată aferente fazei apelului, către apelanta - reclamantă, în sumă de 50 lei. Definitivă". La acestă sumă se adaugă 20.000 de lei despăgubiri civile, potrivit sentinţei Tribunalului Bucureşti. Deşi a fost pronunţată pe 22 septembrie 2015 (Hotărârea nr.413/2015), sentinţa a fost publicată pe portalul instanţelor de judecată pe 3 octombrie 2015. În total, postul condus de Mihai Gâdea trebuie să-i plătească Ioanei Băsescu aproximativ 5300 de euro. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, anul trecut, cu 409 angajaţi (număr mediu), ANTENA 3 SA Bucureşti a înregistrat o cifră de afaceri de 68,51 milioane lei şi un profit net de 917.399 lei, fiind una din puţinele firme ale Trustului INTACT care a încheiat exerciţiul financiar pe plus.

• Cine câştigă când se retrag tancurile din Ucraina

Axa Paris-Berlin-Moscova îi pune în braţe lui Putin regiunile Doneţk şi Lugansk. După legiferarea alegerilor de aici, liderul de la Kremlin va avea două manete prin care va putea manipula şi destabiliza Kievul. Despre anexarea Crimeii nimeni nu mai suflă o vorbă. Armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi au anunţat sâmbătă începutul retragerii tancurilor din Estul Ucrainei, însă rezolvarea conflictului este încă departe. Anunţul survine a doua zi după summit-ul de la Paris, unde liderii Franţei, Germaniei, Ucrainei şi Rusiei au recunoscut că acordurile de pace semnate la Minsk nu vor fi aplicate până la sfârşitul anului, aşa cum era prevăzut iniţial. Analiştii o apreciază drept o victorie a lui Putin. Analistul ucrainean Vasil Filipciuk, de la Centrul Internaţional de Studii Politice, comentează: "Principalul rezultat al summit-ului de la Paris este continuarea aplicării scenariului rus de remodelare a Ucrainei".

• JURNALUL NATIONAL

• Salarii şi pensii mai mari, înainte de alegeri

Salariile bugetarilor se vor mări, fie din decembrie, fie de anul viitor, conform noii legi a salarizării unitare. Proiectul legislativ este deja finalizat şi va intra în dezbatere publică în aceste zile. Şi veniturile pensionarilor ar putea creşte, fiind prevăzută o majorare a punctului de pensie. Conform negocierilor dintre sindicate şi Executiv, profesorii au primit majorări de 5% la 1 martie, apoi 5% la 1 septembrie. La 1 octombrie s-au făcut şi primele majorări de 25% în sistemul medical. Singurii care ar putea să mai primească anul acesta majorări salariale sunt profesorii. Restul bugetarilor aşteaptă noua lege a salarizării unitare. "Nu Guvernul dispune majorările salariale, ci se va aplica o lege votată de Parlament", a declarat, pentru Jurnalul Naţional, ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop. Ministrul Sorin Cîmpeanu declara, la jumătatea lunii septembrie, că Executivul va face eforturi pentru a le oferi angajaţilor din Învăţământ măriri de salariu până la finalul acestui an. Sindicatele din Învăţământ speră să primească un răspuns favorabil de la Guvern săptămâna viitoare.

• Victor Ponta doreşte reluarea relaţiilor dintre România şi Iordania

Premierul Victor Ponta a declarat sâmbătă că în cadrul vizitei oficiale la Amman s-a încercat reluarea "relaţiei tradiţionale" dintre România şi Iordania atât în ceea ce priveşte politica externă, cât şi schimburile economice. "Am încercat să reluăm ceea ce era o relaţie tradiţională între România şi Iordania, atât în politica externă, unde cei doi miniştri de Externe s-au întâlnit şi au iniţiative comune, dar şi în domeniul economic. Relaţiile noastre comerciale sunt la nivelul de 250 de milioane de euro importuri în Iordania din România şi doar 7 milioane exporturi. Din ceea ce exportăm în Iordania, 90% sunt produse agroalimentare. Putem să extindem această colaborare, putem, de asemenea, pe anumite proiecte economice pe care cei doi miniştri le-au discutat în cybersecurity, unde România este deja recunoscută ca un lider regional şi ca o ţară cu capacităţi deosebite", a afirmat Ponta.

• Comisia Europeană rambursează României 483 milioane de euro pentru proiectele finanţate prin POSDRU 2007-2013

România a încasat suma de 483 milioane de euro aferentă rambursării de către Comisia Europeană /CE/ a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor europene finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane /POSDRU/ 2007-2013, a anunţat Ministerul Fondurilor Europene /MFE/, într-un comunicat de presă, transmis sâmbătă AGERPRES. Potrivit sursei citate, decizia vine în urma îndeplinirii de către Autoritatea de Management pentru POSDRU, din cadrul Direcţiei Generale Programe Capital Uman (MFE), a tuturor recomandărilor şi cerinţelor Comisiei Europene, precum şi a respectării angajamentului luat de a opera modificări în sistemul de management şi control.

• NATIONAL

• Sorin Oprescu, filat când bătea palma la Viena cu Bogdan Buzaianu!

Oprescu obişnuia sa se duca pentru diverse întâlniri private, întotdeauna cu autoturismul, la Barcelona si la Viena. Iar ultima locaţie devenise practic cartierul general al combinaţiilor familiei Oprescu, locul unde juniorul Mircea pusese pe picioare o clinica particulara medicala de lux. După cum susţin surse judiciare apropiate anchetei, miza deplasării lui Oprescu la Viena ar fi fost întâlnirea de la "Hotelul S", unde ar fi bătut palma cu Bogdan Buzoianu pentru un proiect propus de patronul Energy Holding, un tun de proporţii, care ar fi devalizat bugetul Primăriei Capitalei de câteva zeci milioane bune de euro. Este vorba despre montarea de panouri fotovoltaice pe unităţile de învăţământ bucureştene. Iar tot cu aceasta ocazie, odată cu încheierea "deal"-ului, la Viena ar fi ajuns si o "modesta contribuţie" de doua milioane de euro, bani cash. Cărora li s-au luat însă imediat urma, in ciuda masurilor de prevedere cu totul excepţionale luate de catre cei implicaţi in aceasta mega-afacere pe seama bugetului PMB.

• Tot la primărie trage! Iohannis se ia de piept cu Piedone

Liberalul Marius Rogin nu numai ca a furat startul campaniei pentru localele din 2016, dar l-a si băgat pe preşedintele Klaus Iohannis in ciorba lui electorala. Primii calcaţi pe coada de impetuosul Rogin au fost chiar colegii liberali înscrişi in cursa interna organizata pentru selectarea candidaţilor PNL la viitoarele alegeri locale. Colegi care au contestat campania demarata de Marius Rogin, dar au rămas doar cu protestele. Lăsat de capul lui, Rogin s-a gândit ca ar fi bine sa se folosească de imaginea lui Klaus Iohannis. Nu de alta, dar chiar copreşedintele Vasile Blaga spunea, nu demult, ca PNL vrea sa susţină, la alegerile din 2016, candidaţi care "se încadrează in profilul Iohannis". Ca sa nu se mai încurce cu profilul, Marius Rogin a luat-o pe calea cea mai scurta si a pus direct poza lui Klaus Iohannis pe spatele unor fluturaşi pe care tronează el, in calitate de candidat al PNL la primăria sectorului 4. Un Iohannis care, gratie tehnicii, arata cu degetul spre "Sectorul 4".

• Eliminarea Angliei zdruncina Bursa din Londra

Tara gazda a Cupei Mondiale la rugby, Anglia a fost eliminata din competiţie încă dinainte sa se termine faza grupelor! Pentru ITV, televiziunea care deţine drepturile exclusive de transmisie a Cupei Mondiale, eliminarea Angliei încă din faza grupelor înseamnă pierderi sigure de zeci de milioane de lire sterline. Din publicitate, dispar pana la doua milioane de lire pe meci, după cum estimează Phil Hall, şeful diviziei de investii a MediaCom, lider intre agenţiile de publicitate din Regatul Unit. Calculele sunt simple: cum audientele se vor prăbuşi, preţul minutului de publicitate va scădea cu pana la 40%! Impactul eliminării Angliei atinge si Bursa din Londra. Profesorul Alex Edmans, de la Business School of London, a arătat intr-un studiu ca înfrângerea tarii gazda la un C.M. de rugby conduce la o scădere cu 0,15% a cotaţiilor bursiere in ziua următoare meciului. In mod normal, organizarea unui asemenea turneu major are un efect pozitiv estimat la aproape un miliard de lire sterline asupra economiilor tarilor gazda, bani de care, firesc, Anglia nu va beneficia.

• PUTEREA

• Bogdan Chiriţoiu: Reducerea TVA nu a scăzut preţul alimentelor în micile magazine

Preţul alimentelor a scăzut odată cu reducerea TVA în comerţul modern, adică în marile lanţuri de magazine, şi mai puţin în cel tradiţional, în magazinele mici, de proximitate. Acestea sunt concluziile Consiliului Concurenţei, care a monitorizat ce se întâmplă cu preţul alimentelor după ce Guvernul a decis, de la 1 iunie, să scadă cota de TVA de la 24 la 9%. Preşedintele Autorităţii de Concurenţă, Bogdan Chiriţoiu, a precizat pentru PUTEREA că în micile magazine evaziunea fiscală ar putea fi o explicaţie pentru menţinerea preţurilor la nivelul anterior reducerii Taxei pe Valoarea Adăugată. Septembrie va fi ultima lună în care Consiliul Concurenţei va ţine preţurile sub lupă, urmând ca date să fie colectate până la sfârşitul lui octombrie, iar rezultatele finale să fie făcute publice pe 5 noiembrie.

• Semnale de schimbare. Angela Merkel cere protejarea frontierelor UE

În contextul crizei imigraţiei şi pe fondul criticilor venite pe acest subiect, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a cerut statelor europene să intensifice măsurile pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. "Criza imigraţiei testează perseverenţa Uniunii Europene. În plus, pentru Europa, acest lucru înseamnă şi protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, pentru ca imigraţia să se desfăşoare în mod ordonat", a spus Merkel la Berlin, conform agenţiei Reuters. Criticată pentru încurajarea venirii extracomunitarilor în spaţiul UE, Merkel a reamintit că Europa trebuie să contribuie şi la soluţionarea actualei crize a migraţiei din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii: "În acelaşi timp, este vorba şi de asumarea unor responsabilităţi mai mari de către ţările de unde fug refugiaţii şi de către cele în care sunt mulţi refugiaţi, precum Libanul, Iordania şi Turcia."

• ROMANIA LIBERA

• Cu cine vrea Dragnea să împartă puterea

Lipsit de emoţii în ceea ce priveşte şefia PSD, fiind singurul candidat la alegerile din 11 octombrie, Liviu Dragnea şi-a făcut, deja, planurile pentru viitorul partidului: a creionat echipa de conducere, dar şi politica de alianţe. Dragnea a sugerat că PSD ar putea merge pe liste comune cu UNPR, o solicitare mai veche a partidului condus de Gabriel Oprea. Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că vrea să facă echipă cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care să ocupe funcţia de preşedinte executiv al PSD. Potrivit acestuia, obiectivul noii echipe de la PSD care va fi aleasă la congres va fi formarea unei noi generaţii de lideri care să înceapă să se exprime, din 2017, pentru a pregăti preluarea partidului în anii următori. Liderul PSD vrea să recupereze şi alţi membri de partid, cu o imagine mai puţin controversată. El i-a adresat o solicitare publică sociologului Vasile Dâncu de a reveni alături de partid, de a fi mai activ, menţionând că "social-democraţia are nevoie de Dâncu". De asemenea, Dragnea a comentat că europarlamentarul Cătălin Ivan este "un tânăr care trebuie recuperat pentru partid".

• Negocieri la nivel înalt: Donbasul, în schimbul lui Assad?

Într-un climat tensionat de anunţarea loviturilor aeriene ruse în Siria, Parisul a găzduit vineri un summit care a reunit cei patru şefi de stat şi de guvern implicaţi în reglementarea crizei ucrainene. La Palatul Élysée, preşedintele François Hollande, care a avansat ideea acestei întâlniri, i-a primit pe cancelarul german, Angela Merkel, preşedinţii ucrainean, Petro Poroşenko şi cel rus, Vladimir Putin, a cărui implicare în Siria fără să discute cu occidentalii face diplomaţii occidentali să spere la o poziţie mai conciliantă a liderului de la Kremlin în dosarul ucrainean. De luni bune, Vladimir Putin era considerat "nefrecventabil" - Exclus din G8, pus la colţ de comunitatea internaţională, acuzat de Occident că susţine deschis rebelii pro-ruşi din estul Ucrainei. Dar, după îndrăzneaţa iniţiativă siriană, şeful de la Kremlin a sosit la Paris având cu totul alt statut. Cel al unui actor de neocolit în Orientul Mijlociu. Reuniunea de la Palatul Élysée urma să se focalizeze asupra Ucrainei, unde nimic nu s-a rezolvat, dar încetarea focului este respectată de câteva zile, deşi războiul făcea ravagii. Semn că "dirijorul de la Kremlin" şi-a orchestrat încă odată modul în care a intrat în discuţiile de la Paris.

• ZIARUL FINANCIAR

• Kaufland România trece Prutul şi deschide magazine la Chişinău

Subsidiara locală a grupului german Kaufland se va ocupa de expansiunea gigantului din retail peste Prut, în Republica Moldova. Primele magazine urmează a fi deschise în Chişinău, peste circa doi ani, potrivit datelor oferite de companie. "În anul 2005 am deschis primul magazin Kaufland în România, iar de atunci am ajuns la peste 100 de magazine deschise, două centre logistice şi am creat peste 15.000 de locuri de muncă. Expansiunea reţelei continuă (...) prin urmare, având în vedere şi contextul legăturilor istorice şi culturale foarte strânse între România şi Republica Moldova, la aniversarea a zece ani de activitate, Kaufland România anunţă extinderea reţelei de magazine şi în această ţară", potrivit unui comunicat de presă al companiei. Grupul german Kaufland a intrat pe piaţa locală acum circa un deceniu şi a ajuns cel mai puternic comerciant din România cu peste 100 de hipermarketuri cu preţuri mici şi cu afaceri de 1,8 mld. euro anul trecut.

• SIF Transilvania reintră în cursa pentru Oltchim, dar cere combinatul la pachet cu Arpechim

SIF Transilvania (simbol bursier SIF3) este interesată să cumpere combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), dar numai cu condiţia preluării "la pachet" şi a rafinăriei Arpechim Piteşti, care aparţine OMV Petrom (SNP) şi urmează să fie demolată. Societatea de investiţii cu active în gestiune de 1,1 mi­liarde de lei a cumpărat anul trecut caietul de sarcini pentru vânzarea Oltchim, combinat aflat în insolvenţă din ianuarie 2013. Tranzacţia s-a blocat însă din cauza unor "conjuncturi geopolitice nefavorabile" şi pentru că statul nu a putut garanta că privatizarea combinatului va include şi rafinăria, spune pentru ZF Mihai Fercală, directorul general al SIF Transilvania. După ce Oltchim a fost iertat de datorii de circa două miliarde de lei odată cu aprobarea planului de reorganizare, SIF-ul a reluat analiza în vederea unei posibile achiziţii. Combinatul a rămas cu datorii pre-insolvenţă de circa un miliard de lei.

• Venitul de bază universal, o idee care începe să prindă contur în realitatea europeană

Prin intermediul "Mein Grundeinkommen", 16 persoane primesc 1.000 de euro pe lună timp de un an, fără condiţia obţinerii de venituri sau obligaţia de a munci, scrie Le Figaro. Simplă utopie sau realitate? Platforma de crowdfunding germană "Mein Grundeinkommen", în traducere "Venitul meu de bază", susţine introducerea unui venit de bază universal. Pentru a-şi întări propunerea, platforma a decis să colecteze fonduri de la cetăţeni pentru a finanţa ea însăşi aceste venituri universale. Cu un venit de bază, fiecare cetăţean ar primi o sumă minimă care i-ar permite să trăiască decent. Iar acest lucru fără a lua în calcul veniturile pe care acesta sau aceasta le are deja. Prin intermediul unei campanii de finanţare participative, platforma germană le permite participanţilor să beneficieze de 1.000 de euro pe lună timp de un an. Suma se adaugă la salariul primit deja de candidat. În plus, nu există condiţii legate de vârstă.