REVISTA PRESEI 06.05.2015

• ADEVARUL

• Comandamentul NATO se muta de la Napoli într-o comuna din Braşov

Comandamentul întrunit al NATO, care are sediul la Napoli, se va muta într-o comuna din judeţul Braşov, la Cincu. Este doar un exerciţiu programat, a explicat şeful acestui comandament, amiralul Mark Ferguson. Pentru prima data in istorie, o asemenea structura a Alianţei se afla pe teritoriu romanesc. Intre timp, oficialii au anunţat ca scutul de la Deveselu va deveni operaţional pana la sfârşitul acestui an. "Aceasta dislocare va reprezenta prima data când un comandament de forte reunit va fi in Romania", a spus amiralul. Amiralul Mark Ferguson, şeful Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli, spune ca este un test pe care NATO îl face pentru a vedea cum reacţionează comandamentul in momentul in care controlul este predat din Napoli la Cincu. Testul are loc in acelaşi timp cu un exerciţiu NATO de anvergura, care se desfăşoară in judeţul Braşov. 1.000 de militari din 21 de state vor participa la aplicaţia care trebuie sa demonstreze ca Alianţa poate răspunde oricând unor provocări in regiune.

• Cine se află în spatele atacului PSD la Codul Penal

Zece senatori, nouă din partea PSD şi unul de la minorităţi, au depus la Senat o iniţiativă legislativă care prevede multiple modificări ale Codului de procedură penală. Dintre cei zece, patru sunt cercetaţi penal, cum este chiar cazul iniţiatorului proiectului, Marius Manolache, iar alţi trei sunt trimişi în judecată sau condamnaţi, iar proiectul lor pare croit pentru a salva penalii din Parlament de condamnări, de arestul preventiv, dar şi de spaima denunţurilor. Mai mult, ei vor pedepse aspre pentru magistraţii care îi trimit în "beciul domnesc" şi asta cât mai repede, astfel încât au cerut ca modificările să treacă prin Parlament în procedură de urgenţă. Iniţiatorul proiectului, deputatul Marius Manolache, finul lui Victor Ponta susţine că a fost atacat pe nedrept şi că modificările nu au nicio legătură cu dosarul Realitatea Media în care este pus sub urmărire penală.

• Breban, despre Patapievici: "I s-a părut că e un fel de guru al culturii. A înjurat ca o haimana ordinară istoria acestui popor"

Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că academicianul şi scriitorul Nicolae Breban (81 de ani) va fi preşedintele Consiliului consultativ al ICR, din care vor face parte maximum şapte persoane. În aceeaşi conferinţă, Breban a adus acuzaţii grave fostei direcţiuni a ICR, condusă de preşedintele Horia-Roman Patapievici, în perioada 2005-2012. "Patapievici nu era un om prost, din păcate s-a întâmplat cu el ce se întâmplă cu unii care sunt umflaţi excesiv, i s-a părut că este un fel de guru al culturii româneşti. Într-una din primele lui cărţi a înjurat ca o haimana ordinară toată istoria acestui popor în care noi ne-am născut, în care au trăit părinţii şi bunicii noştri." În timpul discursului său, Breban nu a ratat ocazia de a-i ataca şi pe Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu, care i-au fost prieteni, după cum a ţinut să menţioneze:

• Ponta a jucat la temporizare până a reuşit să îngroape înlocuirea aleşilor locali corupţi prin organizarea de scrutinuri

Arestaţi în dosare de corupţie, condamnaţi în procesele cu ANI sau trecuţi la cele veşnice, preşedinţii de Consilii Judeţene şi primarii care şi-au pierdut funcţiile în ultimul an nu vor mai fi înlocuiţi, prin alegeri, decât în 2016. Chiar dacă a fost notificat încă de anul trecut, Guvernul a omis adoptarea hotărârilor prin care s-ar fi stabilit data scrutinelor până când a depăşit, la începutul acestei săptămâni, termenul-limită. Din calcule electorale sau bugetare, cel puţin 5 judeţe (Cluj, Neamţ, Vâlcea, Mehedinţi, Botoşani) şi 48 de primării (între care Sibiu, Ploieşti, Târgovişte ori Sighişoara) vor rămâne astfel fără şefi aleşi până la scrutinul din iunie anul viitor, chiar dacă o instanţă din Cluj i-a pus în vedere premierului Victor Ponta, în luna aprilie, că a nu organiza alegeri la timp este ilegal.

• Povestea miliardului dispărut din băncile de peste Prut

Igor Dodon, liderul principalului partid pro rus din Republica Moldova, a plecat de urgenţă la Moscova, ca urmare a publicării raportului de audit privind sifonarea miliardului de dolari din băncile moldoveneşti. Andrian Candu, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, a publicat pe blogul personal raportul realizat de compania de audit Kroll privind operaţiunea numită peste Prut "jaful secolului" - "sifonarea" unui miliard de dolari din trei bănci private către Rusia. Documentul confidenţial şi publicat de Candu pe propria răspundere (compania Kroll a refuzat să fie făcut public) a fost realizat la solicitarea Băncii Naţionale a Moldovei şi plătit cu aproximativ 300.000 de euro din fonduri publice. Raportul a fost primit însă cu dezamăgire atât de societatea civilă, cât şi de o parte a scenei politice din Republica Moldova. Specialiştii Kroll au subliniat că documentul reprezintă o sinteză a informaţiilor existente şi nu o anchetă, de unde şi concluziile slabe.

• Faliment. Lovitură dură pentru Andreea Esca, în urmă cu puţin timp

Firma care editează revista "The One", al cărei Director este Andreea Esca - parte a grupului Mediafax, aflat în insolvenţă - a cerut declanşarea procedurii de faliment, scrie reportervirtual.ro. Potrivit portalului instanţelor de judecată, o prima soluţie la cererea depusă de SC PUBLIONE MEDIA SRL va fi pronunţată la data de 11 mai. În 2013, situaţia companiei era una mai bună. Publione Media înregistra cel mai mare profit în 2013 pe piaţa de publishing din România, conform datelor de la Ministerul Finanţelor, potrivit Pagina de Media. Astfel, Publione Media obţinuse un profit de 152.792 de euro, la o cifră de afaceri de 916.831 de euro. Cifra de afaceri a acestui publisher eea în creştere cu peste 47.000 de euro, însă profitul scăzuse cu peste 57.000 de euro. Revista The One este parte a Mediafax Group (deţinut de Adrian Sârbu), dar este editată pe o companie separată.

• Studenţii s-au baricadat în mai multe universităţi din ţară

Membrii mai multor organizaţii studenţeşti au ocupat ieri trei universităţi din ţară. Studenţii s-au baricadat în amfiteatre, dezbat problemele sistemului universitar şi refuză să părăsească universităţile până când revendicările lor nu vor fi acceptate de autorităţi. Studenţii sunt nemulţumiţi de efectele subfinanţării educaţiei, că taxele au crescut abandonul şcolar şi că opiniile lor nu mai sunt ascultate în universităţi. Alianţa Naţională a Organziaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) anunţă că a început marţi o serie de ocupări în câteva din universităţile importante din ţară. Studenţii sunt nemulţumiţi de faptul că opiniile lor nu mai sunt ascultate în universităţi, că subfinanţarea educaţiei a produs efecte catastrofale asupra calităţii şi relevanţei studiilor universitare şi că taxele din universităţi au devenit insuportabile pentru studenţi, rata de abandon universitar ajungând la 40%.

• Câţi bani va aduce Portul Constanţa jucătorilor de la Bursă

Guvernul a anunţat că anul acesta sau anul viitor cel târziu va scoate la Bursă, la Bucureşti şi la Londra, acţiunile Portului Constanţa şi ale altor companii de stat. Piaţa de brokeraj, internă şi externă, aşteaptă cu mare interes listarea la Bursă a acţiunilor Portului Constanţa. Brokerii sunt de părere că listarea la Bursă va aduce Portului Constanţa un plus de imagine în rândul investitorilor, lichiditate financiară, precum şi oportunitatea de a atrage finanţări de pe bursă. Cu un acţionariat majoritar de stat prin Ministerul Transporturilor (80%) şi cu acţionariat privat prin Fondul Proprietatea (20%), Portul Constanţa are un profit anual de circa 10 milioane de euro. Comunitatea portuară se temea ca odată cu listarea la Bursă, Statul să nu piardă controlul asupra acestui obiectiv strategie major. Portul Constanţa este de interes naţional, dar şi internaţional, strategic, militar, economic, dată fiind aşezarea sa - ultim bastion la frontiera dintre NATO şi Rusia.

• BANCHERUL

• Oferta BT pentru clienţii Volksbank are succes: 2.000 de programări in prima zi de lansare

Luni, in prima zi de lansare a ofertei Băncii Transilvania pentru cei 18.000 de clienţi cu credite in franci elveţieni (CHF) in vederea conversiei acestora in lei, cu o reducere a datoriei de pana la 40%, aproape 2.000 de clienţi au contactat deja banca pentru a se programa in vederea semnării documentelor, a spus, pentru Bancherul.ro, Andrei Dudoiu, directorul adjunct al BT care se ocupa de aceasta oferta. "Reacţia clienţilor este foarte buna, dat fiind numărul ridicat al celor care ne-au contactat pentru a face conversia încă din prima zi", a spus oficialul BT. El a precizat ca discountul total oferit clienţilor din valoarea creditului in CHF, înainte de efectuarea conversiei in lei, ajunge la 38%, fiind vorba de o reducere a valorii creditului cu 22,5% plus eliminarea comisionului de risc, care are valori diferite.

• Mandatul lui Radu Gheţea la conducerea CEC Bank ar putea fi prelungit

Mandatul lui Radu Gheţea la conducerea CEC Bank, care expira in aceasta săptămână, ar putea fi prelungit, a spus, pentru Bancherul.ro, secretarul de stat in Ministerul Finanţelor, Enache Jiru, cel care anul trecut a fost propus de premierul Ponta sa-i ia locul lui Gheţea, după izbucnirea scandalului creditului acordat de CEC Bank fiicei preşedintelui Băsescu pentru cumpărarea unui teren agricol in comuna Nana. Jiru a spus ca săptămâna trecuta urma sa fie aprobata, in cadrul Adunării Generale a Acţionarilor CEC Bank, banca al cărei acţionar unic este Ministerul Finanţelor, prelungirea mandatului actualei conduceri a CEC Bank, dar se pare ca decizia a fost amânată pentru aceasta săptămâna. Întrebat de ce nu-i ia locul lui Gheţea, aşa cum se anunţase anul trecut, Jiru a evitat sa răspundă, menţionând doar ca decizia de înlocuire a preşedintelui CEC Bank urmează o anumita procedura in cadrul băncii si validata ulterior in cadrul AGA

• CURENTUL

• Carduri - de Tia Şerbănescu

Ajuns din nou în Dubai dar nu în cluburile de noapte (era cu socrul) ci în instituţiile oficiale unde a fost primit cu salamaleicumurile de rigoare, premierul Ponta n-a încetat să ţină legătura cu ţara dând interviuri ziariştilor care-l însoţeau. Acolo şi-a exprimat Ponta nedumerirea că un biet amorez gelos ca Nichita e arestat - trecând peste gravele ilegalităţi ale acestuia. Tot acolo Ponta s-a referit şi la Iohannis care "e impecabil" şi a deplâns dispariţia opoziţiei: "nu există opoziţie, în sensul de alternativă, există guvernul, bun sau rău, iar în partea cealaltă nu e nimic". Nu e nimic şi totuşi e: o sete care-l soarbe, o guvernare care-l roade, o corupţie care-l macină. Baronii săi locali cad ca popicele, miniştrii pică şi ei. Motiv pentru care premierul şi-a acordat nota opt pentru guvernare, însuşindu-şi nota dată de mama sa. Are un puternic instinct matern faţă de sine. În ţară, ultimele sale iniţiative băgau lumea în vrie. Coada la cardurile de sănătate ale celor care nu le-au primit a durat zile întregi indicând cardiopatia ischemică a sistemului. Nu se ştie cum îmbunătăţeşte cardul de sănătate actul medical dar pesemne că o firmă anume avea mare nevoie de acest contract.

• CURIERUL NATIONAL

• Cardul blochează total sistemul de sănătate

Problemele iscate de incapacitatea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) de a gestiona sistemul informatic sunt departe de a fi fost rezolvate, în ciuda tuturor asigurărilor date până acum de preşedintele instituţiei. În continuare, mii de pacienţi s-au plâns asociaţiei de profil că nu-şi pot ridica medicamentele. În locul rezolvării cât mai urgente a acestei situaţii extrem de neplăcute pentru cei care au o nevoie stringentă de medicaţie, oficialii CNAS le cer acestora să aibă răbdare, recunoscând că există probleme legate de soft şi de incapacitatea serverului de a suporta operaţiunile făcute simultan de medici de familie, specialişti, laboratoare şi farmacii. Între timp, sute de pacienţi nervoşi şi nemulţumiţi de imposibilitatea de a primi serviciile medicale la care au dreptul prin lege au "luat cu asalt" Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) încercând fie să obţină adeverinţele care le dovedesc calitatea de asigurat, fie să reclame lipsa serviciilor medicale.

• Suntem pregătiţi să trecem la euro în 2019? Mugur Isărescu este reticent

Guvernul a transmis, recent, Comisiei Europene Programul de Convergenţă 2015-2018, din care reiese că Executivul îşi păstrează angajamentul de adoptare a mone­dei euro începând cu 1 ianuarie 2019. Analiştii economici atrag atenţia că România nu va fi pregătită să facă acest pas peste patru ani, iar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a tras în ultima săptămână mai multe semnale de alarmă privind posibilele riscuri ale acestei decizii.

• Scandalul practicilor firmei Schweighofer în România a ajuns şi în presa germană

Jurnaliştii de la Der Spiegel scriu că fabrica de cherestea de la Reci din judeţul Covasna, care aparţine acestei companii, a fost deschisă ilegal şi atrag atenţia că defrişările din zona Carpaţilor sunt, de asemenea, ilegale. "În România, se micşorează bucăţică cu bucăţică una dintre cele mai frumoase zone împădurite din Europa, cea a Carpaţilor. Unele defrişări sunt ilegale. Lemnul ajunge, sub formă de parchet sau beţişoare din rumeguş, folosite la încălzit, şi în Germania. În România se fură 4,5 milioane de metri cub de lemn pe an. O dată şi jumătate cât Piramida lui Keops", se mai arată în sursa citată. Der Spiegel atrage atenţia că "fabricile Schweighofer sunt cauza defrişării" şi citează un studiu Greenpeace, despre defrişarea pădurilor care "s-a accelerat dramatic între 2000 şi 2011, adică în perioada în care firmele austriece Egger, Kronospan şi Schweighofer s-au instalat în România şi în scurt timp au ocupat piaţa", notează publicaţia, care precizează că "nicio firmă nu a crescut atât de mult ca Schweighofer: 465 milioane de euro câştig brut în 2013".

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ministrul Liviu Dragnea, cu o zi înainte de pronunţarea sentinţei în dosarul "Referendumul fraudat"

Ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, a declarat ieri că are emoţii pentru ziua de 6 mai, când Înalta Curte de Casaţie Justiţie (ÎCCJ) se va pronunţa în dosarul "Referendumul", dar a susţinut că este nevinovat şi a precizat că după sentinţă va vorbi "mai multe lucruri". Ministrul Liviu Dragnea (PSD) este acuzat că ar fi fraudat referendumul din 2012, privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Procurorii DNA susţin că fostul vicepremier ar fi organizat un sistem naţional de influenţă prin care a încercat să obţină o prezenţă de minimum 60% la vot, necesară validării referendumului. Procurorii au cerut pedeapsă cu executare.

• PNL îl salvează pe Tănase de la pierderea şefiei TVR

Comisiile de cultură ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au amânat, ieri, discutarea Rapoartelor de activitate pe 2013 şi 2014 ale TVR, în condiţiile în care PNL şi UDMR au boicotat lucrările şi au absentat. Dacă rapoartele ar fi fost respinse ulterior în plen, Stelian Tănase, preşedintele director general al TVR şi-ar fi pierdut funcţia. În replică, deputatul PSD Mădălin Voicu a acuzat PNL şi UDMR că doresc să blocheze luarea unei decizii. "Nu vreau să vorbesc despre lucruri subversive, probabil, dar există o dorinţă de blocaj pentru decizia pe care trebuia să o ia atât Comisia pentru buget, cât şi comisiile noastre reunite din partea PNL şi, cu surprindere, şi din partea UDMR, care au convenit să nu vină la aceste şedinţe. Regret, probabil că vom prelungi luarea unei decizii", a spus acesta. TVR este singura instituţie publică din media care nu este controlată de PSD. La conducerea radioului public Ovidiu Miculescu a fost susţinut de către PSD pentru un nou mandat,iar la CNA, şapte dintre cei 11 membri au propuşi de PSD.

• Scrutin cu miză europeană pentru Marea Britanie

Alegerile generale au loc joi, iar sondajele arată o diferenţă nesemnificativă între principalele forţe politice din ţară. Principala temă a campaniei electorale, care a durat şase săptămâni, a fost imigraţia, un subiect dezbătut intens în ultimul an, împreună cu intenţia premierului David Cameron de a organiza un referendum privind ieşirea ţării din UE, dacă va rămâne la putere. Pentru mulţi britanici, principiul esenţial al UE privind libera circulaţie a persoanelor este cel mai controversat. Sondajele arătau ieri astfel: conservatorii: 34%, urmaţi de laburişti 33%, UKIP, 14%, liberal-democraţi 8%, Verzii 5% şi alţii 6%. Conservatorii promit să elimine deficitul bugetar şi să aducă surplus la buget până la finalul sesiunii parlamentare; să suplimenteze cu 8 miliarde de lire bugetul Serviciului de Sănătate (NHS) până în 2020; iar cei care lucrează 30 de ore pe săptămână să aibă un venit minim, scutit de taxe.

• JURNALUL NATIONAL

• De ce are România cea mai scumpă benzină

România are cea mai scumpă benzină, după Bulgaria, raportată la puterea de cumpărare, din toată Uniunea Europeană. Cu salariul minim un ungur poate să cumpere 266 de litri, un polonez 344 de litri, un spaniol 580 de litri, iar un belgian 1.036 de litri. Un român doar 169 de litri, iar un bulgar numai 166 de litri. De la începutul acestui an, în România, benzina s-a scumpit cu 13%, în condiţiile în care taxa pe valoarea adăugată şi taxele indirecte au rămas la fel. Majorarea de preţ este justificată de grupu­rile petroliere prin creşterea din ianuarie şi până acum a barilului de petrol de la 50 la 66 de dolari şi prin deprecierea euro faţă de dolar. Însă aceste date sunt valabile pentru toate ţările din UE, nu numai pentru România, iar noi am ajuns să avem cea mai scumpă benzină din toată regiunea, mai scumpă chiar şi decât în Austria.

• 206 milioane de lei pentru refacerea studiilor de fezabilitate... expirate

Operaţiunea "autostrăzi pe hârtie", care se derulează aproape fără întrerupere de 25 de ani, se poate traduce, alături de binecunoscutele promisiuni electorale, în studii de fezabilitate expirate, făcute prost, cu preţuri umflate şi parametric tehnici nerespectaţi, răzgândiri şi lipsa unor specialişti care să ştie să scrie caietele de sarcini pentru licitaţii. Toate aceste "erori de sistem" - de care nu se face nimeni răspunză tor şi care nici măcar nu sunt e viden ţiate la vreo instituţie a statului - sunt aducătoare de profituri uriaşe pentru anumite firme. Numai pe studiile de fezabilitate expirate pentru 580 de km de autostradă statul roman a chetuit peste 48 de milioane de lei. Şi va cheltui 206 milioane de lei să le refacă. În total, 254 milioane de lei şi zero km de autostradă, deocamdată.

• ANAF face angajări! Cum devii agent şi ce salariu poţi să ai!

Până miercuri, 6 mai, au loc înscrierile pentru ocuparea a 159 posturi de inspectori antifraudă în cadrul DGAF, scoase la concurs de ANAF, potrivit, economica.net. Salariile inspectorilor Antifraudă variază între 1.700 de lei (debutanţi) şi 4.000 de lei.

• NATIONAL

• Schema prin care se ciordesc banii din fondurile POSDRU!

Ce a fost mai greu a trecut, cel puţin pentru cei care anchetează deturnarea fondurilor alocate prin programul POSDRU. După cum reiese din informaţiile intrate in posesia noastră, aceiaşi "băieţi deştepţi" au câştigat cu obstinaţie diversele proiecte derulate prin instituţiile conduse de trio-ul ministerial format din Eugen Orlando Teodorovici, Rovana Plumb si Graţiela Leonida Gavrilescu. Iar modalitatea prin care s-a putut realiza aceasta "performanta" este aşa-numita depunere in oglinda. De exemplu, intr-un proiect, unul dintre "favoriţii" ministeriali este lider (solicitant) si ceilalţi doi parteneri (P1 si P2). In următorul proiect, P1 devine lider si fostul solicitant si P2 sunt parteneri. Iar pentru a se închide cercul, in al treilea proiect, P2 este desemnat lider si ceilalţi doi devin parteneri. Si astfel au din start trei proiecte cu aceeaşi activitate, care va fi prestata cel mult o data si "dijmuiesc" toate fondurile acordate pentru un întreg domeniu.

• Cum scoate la vedere Horia Şchiopu Simu banii din despăgubirile penale de la ANRP

Faptul ca procurorii au deschis, in cele din urma, un dosar penal pentru despăgubirile scandaloase primite de la ANRP de controversatul om de afaceri Horia Şchiopu Simu este un semnal bun. Însă anchetatorii ar trebui sa-si bage adânc nasul in toate afacerile celui supranumit "bancherul cuprului", acum "campionul retrocedărilor". Pentru ca Horia Şchiopu Simu încearcă, si chiar reuşeşte, nestingherit de nimeni, sa spele buna parte din milioanele de euro făcute pe spinarea statului. După tunurile date in industria minereului de cupru si, mai ales, după ce a fost destinatarul "norocos" al despăgubirilor penale de la ANRP in valoare de 103 milioane euro, Simu s-a lansat in industria luxului. Cu nevasta Raluca la înaintare, Horia Şchiopu Simu este deţinătorul in Romania a doua branduri exclusiviste, renumite in întreaga lume: casa italiana de bijuterii - unicat Scavia si legendara marca franţuzeasca de moda Vionnet.

• Oprescu vrea sa-i tragă la bordura pe primarii de sector

Daca ar fi după el, Sorin Oprescu i-ar lasă si mâine pe primarii de sectoare fără un ban, si asta după ce i-ar "degrada" la rangul de viceprimari. Bucurestiul nu poate functiona bine in actuala formula administrativa (care prevede un primar general si sase de sector), sustine sus si tare Sorin Oprescu. Care viseaza cu ochii deschisi la un buget consolidat (aflat evident la mana lui) si transformarea celor sase edili de sector in tot atatia locotenenti, dependenti de sumele puse la dispozitie de primarul general: " Nu poate sa functioneze acest oras intr-o coordonare deplina, amiabila, desteapta, decat intr-un buget consolidat. Este necesara o reconstructie a administratiei astfel incat primarul general sa fie coordonatorul unui buget general consolidat, impartit fiecarui sector, cu putere a primarilor, care devin viceprimari si care au dreptul de veto". Oprescu are probleme nu doar cu primarii de sectoare, ci si cu consilierii municipali, in carca carora arunca nerealizarea proiectelor sale.

• PUTEREA

• Un fost ofiţer SRI îl ia la întrebări pe Coldea

A vuit presa, în urmă cu câteva zile, despre întâlnirea dintre Traian Băsescu şi un fost ofiţer SRI, în Parcul Herăstrău. Iată că ofiţerul respectiv, Adrian Radu, îi transmite acum o scrisoare deschisă preşedintelui Iohannis în care îi solicită să îl oblige pe controversatul general Florian Coldea, adjunct al şefului SRI, "să răspundă public" la o serie de întrebări legate de contractele pe care serviciul le-ar avea cu Sebastian Ghiţă. În scrisoare, Radu face o listă de 11 întrebări la care, răspunzând, Coldea ar "stopa" "gravele prejudicii de imagine" pe care generalul le aduce "sistemului de siguranţă naţională". În primul rând, spune fostul ofiţer SRI, să ne spună Coldea "care este suma plătită de SRI din bani publici şi/sau alte activităţi pe contractele preferenţiale de IT pentru firmele aflate în sfera de influenţă ale lui Sebastian Ghiţă. Apoi, să precizeze câte din aceste contracte au fost acordate de SRI "prin încredinţare directă", firmelor lui Ghiţă.

• Radiocom demarează licitaţia pentru reţeaua de televiziune digitală terestră

După eşecul unei licitaţii de peste 120 milioane de euro, soldată cu demiterea directorului general, Gabriel Grecu, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (Radiocom) a relansat licitaţia pentru implementarea unei reţele naţionale de televiziune digitală terestră. De această dată se doreşte implementarea unui singur multiplex digital pe care se vor transmite "free to air" programe publice şi comerciale de televiziune şi care va asigura o acoperire de minim 90% din populaţia ţării până la data de 31 decembrie 2016. Licitaţia este împărţită în două părţi, iar proiectul are o valoare cumulată estimată la 115,64 milioane de lei cu TVA (peste 26,2 milioane de euro) şi va fi finanţat din surse atrase. Un multiplex digital reprezintă un grup de servicii de programe radio, TV şi alte servicii multimedia transmise de la staţii de emisie către utilizatorii finali pe cale radio terestră.

• Consiliul Concurenţei va sta cu ochii pe retaileri. Chiriţoiu garantează scăderea preţurilor la alimente

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, consideră că reducerea la 9% a TVA la alimente se va regăsi în preţul produselor la raft, deoarece în România există o concurenţă puternică la nivelul retailerilor, mult mai mare decât în alte state membre ale Uniunii Europene, iar instituţia pe care o conduce va căuta să identifice orice comportament ilegal şi orice înţelegere între agenţii economici, care ar putea împiedica scăderea preţurilor.

• ROMANIA LIBERA

• "Jaful Secolului", pe punctul să arunce în aer Moldova

La Chişinău, unde duminică au ieşit în stradă 20.000 de oameni pentru a cere "miliardul înapoi", nemulţumirea faţă de corupţia generalizată şi tensiunea au atins cote de alertă. Cu patru zile înainte de alegerile legislative de pe 30 noiembrie anul trecut, din conturile a trei bănci moldovene au dispărut aproximativ 750 de milioane de dolari. În vreme ce întreaga Europă stătea cu ochii pe sondaje pentru a vedea dacă partidele pro-europene au câştigat, cineva scotea din Moldova, practic peste noapte, o treime din Produsul Intern Brut al acestei republici ex-sovietice. Raportul Kroll identifică drept principal beneficiar al fraudei grupul de firme condus de omul de afaceri israelian Ilan Shor. În doi ani, din 2012 până în 2014, Shor a ajuns să controleze trei bănci moldovene - Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.

• O nouă plângere împotriva lui Băsescu. Parchetul General a început urmărirea penală in rem

Parchetul General a primit o nouă plângere pe numele lui Traian Băsescu, cu privire la fapte comise în perioada în care fostul şef al statului a fost primar al Capitalei. Plângerea a fost făcută de Ioana Preda, o femeie evacuată din propria casă în urmă cu doi ani de zile. "Nimeni nu-mi dă înapoi cei 12 ani pe are i-am pierdut în instanţe", a declarat Ioana Preda, în cadrul unei emisiuni televizate, de la Antena 3. Femeia a declarat că fostul şef al statului i-a distrus familia. Ioana Preda a precizat, totodată, că nu se aştepta să se facă, vreodată, dreptate în cazul său. Potrivit noilor proceduri penale, procurorii sunt obligati să înceapă urmărirea penală in rem, adică pentru fapta reclamată de Ioana Preda. Acest lucru nu înseamnă că Traian Băsescu va fi urmărit penal in persona decât dacă procurorii găsesc probe judiciare.

• ZIARUL FINANCIAR

• Carburanţii atacă din nou pragul de 6 lei pe litru. Benzina a crescut cu 12% faţă de începutul anului, iar motorina cu 7%

Benzina şi motorina se îndreaptă din nou spre pra­gul de 6 lei pe litru, în timp ce sortimentele scumpe deja au depăşit acest nivel, după o serie de scumpiri suc­ce­sive aplicate de la începutul acestui an de com­paniile pe­tro­liere. Scumpirile au fost generate mai ales de evoluţia barilului de petrol care ieri se tranzacţiona la circa 67 de dolari, în creştere faţă de nivelul de 51 de dolari de la începutul anului. Potrivit datelor colectate de ZF de pe site-ul Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, comparativ cu primele zile ale anului, ieri ben­zina stan­dard era cu aproape 12 procente mai scumpă, în timp ce motorina costa cu 7% mai mult, în lei. Astfel, un litru de benzină costa ieri la staţia Petrom de pe strada Lucreţiu Pătrăşcanu 5,86 lei, în timp ce motorina se vindea cu 5,76 lei. Deja, sortimentele premium de benzină şi motorină au depăşit pragul de 6 lei pe litru.

• Popoviciu şi Dimofte au adunat profituri de 200 mil. lei din mallul Băneasa în şase ani

În 2014 dezvoltatorul - Băneasa Developments - a avut venituri (chirii) de 199 de milioane de lei şi un profit de 55 de milioane de lei. Compania Băneasa Developments, prin intermediul căreia oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte controlează zona comercială a pro­iectului Băneasa din nordul Capitalei, a încheiat anul 2014 cu un profit net de 55 mil. lei (12,7 mil. euro) şi afaceri, adică venituri din chirii, de 199 mil. lei (45 mil. euro), rezultând o marjă netă de câştig de aproape 28%, arată bilanţul depus la Finanţe. 2014 a fost cel mai bun an de la debutul crizei pentru Băneasa Developments din perspectiva încasărilor, care au crescut cu 8% faţă de anul anterior, în timp ce profitul net a în­registrat un plus de aproape 20% faţă de 2013. Pe de altă parte, datoriile totale ale companiei s-au dimi­-nuat cu 7%, până la 451 mil. lei (101 mil. euro). Cen­trul comercial a fost deschis în 2008 în urma unei investiţii de 150 de milioane de euro, finanţată din împrumuturi bancare.

• Cei mai mari manageri de bani au încasat 150 mil. lei din administrarea fondurilor

Mare parte din bani se duc la băncile distribuitoare. Administratorii independenţi de fonduri se mulţumesc cu profituri mai mici, de ordinul câtorva sute de mii de lei, sau 1% din valoarea activelor. Societăţile de administrare Erste Asset Management şi Raiffeisen Asset Mana­ge­ment, cei mai mari manageri de investiţii de pe piaţa locală, cu active cumulate în gestiune de peste 14 miliarde de lei anul trecut, au încasat venituri de 154 de milioane de lei din gestiunea investiţiilor în 2014, în creştere cu 36% faţă de anul anterior. Mare parte din încasări au fost însă cheltuite pe comisioanele de distribuţie percepute de băncile din grup. Cel mai mare manager de active de pe piaţa locală este Erste Asset Management, cu active nete în gestiune de 8,35 miliarde de lei la finalul anului trecut.