• ADEVARUL
• Criza din Ucraina, subiect de discuţie al liderilor lumii prezenţi la ceremoniile din Normandia
Ceremoniile consacrate împlinirii a 70 de ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia, şi mai ales prezenţa în Franţa a liderului de la Kremlin, Vladimir Putin şi a preşedintelui ucrainean ales, Petro Poroşenko, a fost un bun prilej de abordare a crizei din estul fostei republici sovietice. Putin s-a văzut atât cu Poroşenko, dar şi cu şeful casei Albe, Barack Obama, deşi nu erau prea multe speranţe pentru aceste întrevederi. Preşedintele rus şi omologul său ucrainean Petro Poroşenko s-au întâlnit, vineri, pentru prima oară, cu prilejul ceremoniilor consacrate împlinirii a 70 de ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia, a declarat o sursă din anturajul preşedintelui francez Francois Hollande, relatează AFP. Modalităţile în vederea încetării focului în Ucraina urmează să fie discutate "în următoarele zile", a mai declarat sursa menţionată, care a precizat că Vladimir Putin şi Petro Poroşenko şi-au strâns mâinile şi au avut o discuţie "normală şi seriosă".
• PSD pregăteşte o lege prin care votul să devină obligatoriu
Negocierile dintre PSD şi PPDD încep să dea roade, deşi cele două partide nu au încheiat oficial un protocol de colaborare. Deputatul PSD Ioan Munteanu pregăteşte o iniţiativă legislativă prin care participarea la vot să fie obligatorie, în caz contrar fiind prevăzute amenzi. Potrivit Agerpres, iniţiativa legislativă va fi supusă dezbaterii comisiilor parlamentare în circa o lună, iar modelul după care este construit proiectul de lege este cel aplicat de Grecia. "Lucrez la această iniţiativă alături de alţi doi colegi de la PSD şi urmează să o trimitem spre dezbatere atât comisiilor parlamentare, cât şi instituţiilor statului abilitate să îşi exprime poziţia. Sper să ajungă cât mai repede în Parlament şi să primească sprijinul tuturor colegilor pentru a deveni lege. Vrem să conştientizăm populaţia de importanţa participării la vot", a declarat deputatul PSD Ioan Munteanu, pentru Agerpres.
• Directorului general al BVB i-a fost propus postul de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Poştei Române
Directorului general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Ludwik Sobolewski, i-a fost propus postul de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei Poşta Română, au declarat surse pentru Mediafax. "Încă nu se ştie dacă a şi acceptat postul", au mai spus sursele citate. Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea teritorială de 5.687 de unităţi poştale şi aproximativ 27.300 de angajaţi. Acţionarii companiei sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%. În Consiliul de Administraţie al Poştei se regăsesc Adrian Apolzan (preşedinte), Ion Smeeianu (directorul general al companiei), Dinu Sava Malacopol, Gelil Eserghep, Andreea Dana Stănescu şi Adrian Cighi (reprezentant al Fondului Proprietatea). Poşta Română a obţinut în primul trimestru al acestui an un profit operaţional de 22,5 milioane de lei, după ce şi-a reorganizat şi eficientizat activitatea, prin restabilirea echilibrului între volumul de prestaţii poştale şi a numărului de angajaţi la nivel operaţional şi administrativ.
• Privatizarea Oltchim a fost amânată cu încă şase luni, la cererea celor trei potenţiali cumpărători ai combinatului
Privatizarea combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea a fost amânată ieri cu încă şase luni, pentru a patra oară în acest an, decizie luată la cererea celor trei potenţiali investitori interesaţi de achiziţionarea companiei de stat, aflată în insolvenţă. Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al Oltchim, a declarat, potrivit Digi 24, că cei trei potenţiali cumpărători ai combinatului au cerut această amânare pentru a-şi pune la punct dosarele şi pentru a putea veni cu ofertele pentru preluarea societăţii. Termenul pentru depunerea ofertelor de preluare a companiei Oltchim era astăzi, însă Constantin Niţă, ministrul Economiei, a dat de înţeles încă de la începutul săptămânii că procedura va fi amânată. Niţă a declarat marţi că Oltchim nu va fi închis şi dacă nu va fi privatizat în 6 iunie, aşa cum s-a angajat Guvernul, urmând ca societatea să fie vândută altă dată.
• Decizia BCE de a taxa băncile la depozite ar putea aprecia şi mai mult leul. Se va opune BNR?
Banca Centrală Europeană (BCE) a luat joi o decizie istorică, în contextul în care a dus dobânzile overnight în zona negativă, solicitând băncilor dobândă pentru a-şi ţine banii în depozitele BCE. Iată ce impact va avea această măsura asupra pieţei financiare din România. Potrivit economiştilor, leul s-a întărit deja pe baza anticipaţiilor legate de relaxarea monetară a Băncii Centrale Europene. Băncile străine îşi vor îndrepta şi mai mult atenţia asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est, care oferă randamente mai atractive la titlurile de stat, ceea ce va duce la aprecierea monedelor locale. "Cred că aşteptările cu privire la decizia de relaxare monetară a BCE a susţinut interesul pentru active cu grad mai ridicat de risc, inclusiv pentru piaţa românească", a explicat economistul şef al ING Bank, Vlad Muscalu. El consideră că, odată cu acest nou pas de relaxare monetară operat de Banca Centrală Europeană, BNR ar putea avea şi ea mai mult spaţiu pentru a lua o nouă măsură de modificare a rezervelor minime obligatorii.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Ziua Z, aniversată de mai-marii lumii, într-o atmosferă de Război Rece
Marii lideri ai lumii s-au aflat, ieri, pe plajele Normandiei pentru a-i onora pe militarii care au participat la Debarcare, în urmă cu 70 de ani. Aproape 2.000 de veterani au participat pe plajele Omaha sau Utah Beach la ceremoniile de comemorare. "Franţa nu va uita niciodată ce datorează SUA", a spus preşedintele francez, Francois Hollande, la ceremonia desfăşurată la cimitirul american din Colleville-sur-Mer, în Normandia. "Astăzi celebrăm o dată memorabilă în istoria noastră, când cele două popoare s-au unit în lupta pentru libertate", a declarat Hollande, aflat alături de liderul de la Casa Albă. Barack Obama a susţinut, la rândul său, că plajele din Normandia în 1944 au fost "cap de pod al democraţiei", iar victoria aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial a "modelat securitatea şi bunăstarea" pentru viitor. Hollande a adus "omagiul naţiunii'' faţă de cele 20.000 de victime civile, familii franceze "care au cunoscut haosul şi tirurile mitralierelor'' în timpul Bătăliei pentru Normandia.
• Şefa FMI dezminte zvonurile din ultimele săptămâni
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a dezminţit, ieri, la Londra, zvonurile că ar putea candida la preşedinţia Comisiei Europene, relatează AFP. "În ce priveşte această problemă a Uniunii Europene, eu nu candidez. Am un post, care cred că este destul de important şi am intenţia să-mi duc la sfârşit mandatul", care se încheie în 2016, a precizat ea la o conferinţă de presă, potrivit Agerpres. Speculaţiile despre posibilitatea ca directoarea generală a FMI să preia preşedinţia Comisiei Europene au apărut în contextul divergenţelor profunde dintre cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic David Cameron, care au avut joi în marja summitului G7 o "discuţie sinceră" cu privire la candidatura lui Jean-Claude Juncker, propus de Partidul Popular European (PPE) pentru acest post.
• DNA: Un subofiţer de la SRI - Cluj era cârtiţa lui Horea Uioreanu
Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Horea Uioreanu într-un nou dosar în care sunt implicaţi şi fostul subprefect de Cluj, Iuoraş Mihnea-Remus, şi un fost subofiţer SRI, Albu Anca-Elena. Angajatul SRI este acuzat ca a furnizat date din filajele instituţiei care au fost făcute în dosarul de corupţie instrumentat de DNA Cluj, care a condus la arestarea lui Uioreanu. Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, beneficiind de sprijinul de specialitate al structurii de protecţie internă din cadrul Serviciului Român de Informaţii, au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de: - ALBU ANCA-ELENA, fost subofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii - Direcţia Judeţeană de Informaţii Cluj, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, săvârşită în formă continuată.
• "Ţarul" Necolaiciuc, între achitare şi condamnare în dosarul devalizării CFR
În urmă cu trei ani, era inamicul public numărul 1, fiind extrădat din Statele Unite în baza unui decret semnat de secretarul de stat Hillary Clinton. În 2009 a fost arestat de agenţii FBI, ţinut doi ani în custodie, apoi trimis "pachet" în ţară, fiind acuzat de devalizarea CFR. După opt luni, era eliberat de Tribunalul Bucureşti, în toate cele patru dosare în care era arestat. Mihai Necolaiciuc a fost un anonim la Curtea de Apel Bucureşti, acolo unde se judecă contestaţia DNA, după ce a fost achitat de judecătorie. S-a prezentat la ora fixată, cu mai multe dosare sub braţ. A trecut neobservat, toate privirile fiind aţintite asupra zecilor de interlopi tatuaţi fioros care au venit să-l susţină pe Sile Cămătaru, judecat într-o altă sală. După două ore, procesul s-a amânat pentru septembrie. În acest caz, Nicolaiciuc a fost achitat pentru deturnare de fonduri.
• PREMIERĂ ÎN JUSTIŢIE. Senatorul Isăilă trebuie să plătească o cauţiune de 500.000 de lei
Procurorii DNA au impus controlul judiciar pe cauţiune faţă de senatorul PSD Marius Isăilă, cercetat penal pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi o infracţiune de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Marius Isăilă trebuie să depună o cauţiune în valoare de 500.000 lei, care va fi dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sau prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita aceleiaşi sumei de 500.000 lei.
• JURNALUL NATIONAL
• DAN ADAMESCU, biografie neromanţată. Înainte de '89, fiul de procuror militar vindea cafea şi măsline la Consignaţia
Prezentat doar ca mogul de presă, as al asigurărilor şi campion al comerţului, Dan Grigore Adamescu magnatul apropiat politic de Traian Băsescu are o biografie reală mai puţin cunoscută, începuturile fiind învăluite în ceaţă. Informaţiile despre ocupaţia avută de D.G.A. înainte de Revoluţie sunt ţinute într-o zonă a discreţiei, miliardarul nefăcând referiri despre această perioadă din viaţa sa. Foşti colegi de liceu ai lui Adamescu ne-au spus că a lucrat ca responsabil la Consignaţia - Alimentare, magazin prin care se distribuiau produse de lux, greu de procurat pe vremea lui Ceauşescu - ţigări din import, măsline, cafea, whiskey. Interesant este că responsabilităţi în aceeaşi branşă au fost îndeplinite şi de Gioni Popescu, devenit ulterior general SRI, adjunct al lui Virgil Măgureanu. La începutul anilor '80, tânărul Adamescu rămâne în Germania Federală, unde plecase pentru tratament medical. Avea un dosar medical "beton" pentru plantarea pe termen lung în RFG unde, după însănătoşire, a început o afacere cu produse electrocasnice. Cu fiul proaspăt rezident în Occident, tatăl lui Adamescu, care era procuror militar, îşi pierde funcţia, fiind trecut în rezervă.
• Şapte ani de închisoare cu executare pentru hackerul Guccifer, care a spart conturile şefului SIE şi al Corinei Creţu
Hackerul Guccifer, cunoscut şi sub numele de "Micul Fum" a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare. Tribunalul Bucureşti a contopit două pedepse în cazul lui, pentru că acesta a spart conturile de e-mail ale directorului SRI George Maior, ale europarlamentarului Corina Creţu, dar şi ale unor persoane publice din România şi din străinătate. În România a făcut publice fotografii şi discuţii private ale mai multor vedete de televiziune. Hackerul a accesat şi conturile de mail şi Facebook ale unor membrii din familia fostului preşedinte american George W. Bush, ale fostul secretar de stat Colin Powell şi ale unor oficiali din administraţia Obama. Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Hakerul este încarcerat din 22 ianuarie, după ce procurorii i-au percheziţionat casa din Arad şi au descoperit probe zdrobitoare.
• 70 de ani de la Debarcarea din Normandia. Hollande: "Apreciez curajul acelor germani care au fost de fapt victime ale conducerii naziste"
Franţa nu va uita niciodată ceea ce datorează Statelor Unite ale Americii, a declarat vineri preşedintele francez Francois Hollande, la o ceremonie desfăşurată la cimitirul american din Colleville-sur-Mer, în Normandia, cu ocazia celei de-a 70-a aniversări de la Debarcarea aliaţilor la 6 iunie 1944, relatează France Presse. "Astăzi celebrăm o dată memorabilă în istoria noastră când cele două popoare s-au unit în luptă, aceea pentru libertate", a declarat Hollande în cadrul unei ceremonii comune cu preşedintele Barack Obama. La rândul său, preşedintele american a apreciat vineri că plajele din Normandia în 1944 au fost "cap de pod al democraţiei" şi victoria aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial a "modelat securitatea şi bunăstarea" pentru viitor. Hollande a adăugat că şi germanii au fost victime ale naziştilor. "Vreau să apreciez şi curajul acelor germani care au fost de fapt victime ale conducerii naziste. Au fost mânaţi într-un război care nu era al lor. Astăzi omagiem toate victimele conducerii naziste", a spus Hollande, în aplauzele asistenţei.