REVISTA PRESEI 12.01.2016

• ADEVARUL

• Mica amnistie fiscală

Legea de aprobare a unei OUG care prevede că persoanele fizice şi firmele vor putea solicita ANAF, printr-o cerere scrisă, să li se amâne sau anuleze plata penalităţilor de întârziere şi dobânzilor aferente datoriilor la bugetul de stat a fost promulgată de Klaus Iohannis. Guvernul a aprobat, în octombrie, Ordonanţa nr. 44/2015, care stabileşte posibilitatea de anulare a penalităţilor de întârziere, precum şi unei cote de 54,2% din dobânzi pentru toţi contribuabilii persoane fizice, persoane juridice sau alte entităţi fără personalitate juridică care datorează obligaţiile de plată la bugetul general consolidat, fără nicio discriminare, dacă îndeplinesc condiţiile impuse de lege. Astfel, persoanele fizice şi firmele care aveau la 30 septembrie datorii la bugetul de stat vor fi scutite de penalităţile de întârziere dacă achită obligaţiile principale de plată până la 31 martie 2016. Totodată, acestea vor beneficia de amânarea la plată a obligaţiilor de plată accesorii, până la data soluţionării cererii de anulare a accesoriilor.

• Ce-l leagă, de fapt, pe ÎPS Teodosie de milionarul Gigi Becali, de l-a "uns" scriitor în puşcărie

ÎnaltPreaSfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a ales să nu comenteze cum a ajuns să se implice în binecuvântarea unor "lucrări ştiinţifice" făcute din penitenciar. Decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă de la Universitatea Ovidius, arhiepiscopul a girat temele religioase abordate de doi deţinuţi: latifundiarul Gigi Becali şi Gabriel Bucică, un preot vasluian, misionar în Arhiepiscopia Tomisului. Ambii beneficiază de reducerea pedepsei şi de liberare condiţionată datorită volumelor elaborate şi publicate în timpul detenţiei. Pentru Becali, mâna de ajutor întinsă de ierarh este o răsplată pentru generozitatea sa. În noiembrie 2006, biserica evanghelică din Colilia, o fostă aşezare a germanilor din Dobrogea, a devenit mănăstire ortodoxă datorită finanţatorului Becali, venit la sfinţire cu elicopterul. Becali a lăcrimat în faţa laudelor cu care arhiepiscopul l-a copleşit atunci.

• Norvegia a mai nenorocit o familie de români

Marius şi Ruth Bodnariu, familia rămasă fără copiii luaţi de Serviciul de Protecţia Copilului din Norvegia nu sunt singurii care trăiesc acest coşmar. În mass-media au apărut informaţii şi despre alte cazuri, dar părinţilor le-a fost teamă să-şi facă publică situaţia. Familia Nan, Mihaela (37 de ani) şi Dumitru (44 de ani), care a rămas fără copii în 27 octombrie, înainte de a se declanşa cazul Bodnariu, a tăcut până acum. Cei doi soţi, creştini ortodocşi originari din Maramureş, s-au mutat în Norvegia în urmă cu cinci ani. Cu venituri care se apropie de 10.000 de euro pe lună şi doi copii Bianca (7 ani) şi Dragoş (un an şi jumătate), familia Nan a reuşit să realizeze în Norvegia cam tot ce şi-ar dori un om de la viaţă. Tatăl povesteşe că şi-a dorit să-i ofere fetiţei sale tot ce e mai bun. A dus-o la înot, la balt, la handbal. A venit, însă, ziua de 27 octombrie 2015, când cei doi copii ai familiei Nan au fost preluaţi de Serviciul de Protecţie a Copilului - Barnevernet şi plasaţi într-o familie surogat.

• Poliţia din Suedia, acuzată că a ţinut secrete agresiuni sexuale în masă, similare cu cele din Koln

Poliţia suedeză este acuzată de presa locală că nu a informat publicul în legătură cu un val de agresiuni sexuale la adresa unor tinere, care s-au petrecut vara trecută la un festival de muzică. Poliţia este acuzată că nu a spus nimic despre incidentele din august, de la festivalul "We are Sthlm", până când ziarul Dagens Nyheter nu a scris, weekendul acesta, despre ele. Purtătorul de cuvânt al poliţiei din Stockholm, Varg Gyllander, a confirmat pentru AP că este vorba de "un număr mare" de agresiuni sexuale care s-a petrecut în cele cinci zile ale festivalului şi că numeroşi suspecţi au fost reţinuţi. El a admis că poliţia ar fi trebuit să raporteze aceste incidente "având în vedere natura infracţiunii". El a negat, însă, sugestiile făcute de cotidianul suedez, potrivit cărora poliţia nu a spus nimic despre aceste agresiuni pentru că suspecţii erau străini.

• Vladimir Putin: "Pentru mine, nu graniţele sunt importante"

Într-un amplu interviu acordat în exclusivitate cotidianului german "Bild", preşedintele rus, Vladimir Putin, a vorbit despre agresivitatea Alianţei Nord-Atlantice, sinceritatea cancelarului german Angela Merkel, dar şi despre Crimeea. Liderul de la Kremlin nu a ezitat să arate din nou cu degetul spre Alianţa Nord-Atlantică, amintind totodată de poziţia pe care el a adoptat-o în anul 2007, la Conferinţa de Securitate de la München, unde a avertizat asupra pericolului unei hegemonii americane, dar şi asupra pericolului extinderii Alianţei Nord-Atlantice spre est. Acum, la nouă ani distanţă, liderul de la Kremlin, care nu este dispus să participe anul acesta la Conferinţa de la München, spune că statele membre NATO şi-ar fi putut urmări propriile interese şi fără ca Alianţa să se extindă spre est, adăugând că "nu este scris nicăieri că NATO trebuie să accepte anumite ţări". Liderul de la Kremlin a declarat că are încredere în Merkel, că o consideră o persoană deschisă, dar că şi ea este supusă unor constrângeri şi limitări.

• Care sunt marile teme care trebuie negociate cu delegaţia FMI

Fondul Monetar Internaţional (FMI) revine de marţi în România cu un nou şef al misiunii, pakistanezul Reza Baqir, acesta înlocuind-o pe Andrea Schaechter, al cărei mandat s-a încheiat după doi ani şi jumătate. Vizita se va termina în data de 15 ianuarie şi vine în contextul în care ţara noastră doreşte, de principiu, semnarea unui nou acord. Instituţia internaţională a criticat anterior politica fiscală a României şi întârzierea reformelor structurale. Reza Baqir lucrează la Fondul Monetar Internaţional din anul 2000, având în ultimii patru ani funcţia de şef al diviziei de Politica datoriei. În această calitate, Baqir a supervizat activitatea Fondului cu privire la sustenabilitatea datoriilor suverane şi restructurarea în ţările membre, inclusiv pentru mai multe state afectate de criză, precum Cipru, Ghana, Grecia, Jamaica, Portugalia şi Ucraina.

• Tratatul de liber schimb dintre UE şi SUA, pe repede înainte

Unul dintre cele mai disputate tratate de liber schimb din istorie, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (Transatlantic Trade and Investment Partnership - TTIP) dintre UE şi SUA ar putea fi încheiat, la nivel de negocieri, anul acesta. Principalele critici aduse tratatului, care vin în special din Germania, Marea Britanie, Austria, Franţa sau Belgia, şi care au fost exprimate inclusiv în manifestaţii de stradă, se concentrează pe teme precum riscul ca piaţa europeană să fie invadată de organisme modificate genetic (OMG), creşterea şomajului în rândul statelor UE sau dispariţia sistemului de sănătate de stat din Marea Britanie. Dincolo de latura emoţională, prin care, ce-i drept, TTIP a dobândit notorietate, substanţa dezbaterilor din jurul acestui parteneriat este, evident, mult mai compexă. Schimburile comerciale dintre SUA şi UE: 2,9 miliarde de dolari pe zi.

• Adrian Thiess candidează la Primăria Capitalei

Fost consilier prezidenţial, om de afaceri şi strateg al câtorva campanii electorale, Adrian Thiess a anunţat că va candida la Primăria Capitalei. "Cred că este momentul să fac pasul în faţă, să ies din umbră, unde am sprijinit victoriile altora, şi să lupt pentru propria mea victorie." a declarat Thiess pentru Q Magazine. Întrebat fiind despre posibilii contracandidaţi, omul de afaceri spune: "Nicuşor Dan este o creaţie a fostului PDL şi abia îmi doresc o confruntare televizată cu acesta, însă cred că o va refuza. Eu aşa aş face în locul lui! Elena Udrea ne-ar putea povesti mai multe despre procesele intentate de Nicuşor Dan şi retrase ulterior. Cristian Buşoi este prietenul meu. L-am anunţat asta seară despre intenţia mea de a candida şi sper să rămânem prieteni ". Thiess a coordonat Campania electorală a lui Sorin Oprescu, la primul mandat.

• BANCHERUL

• Numărul persoanelor fizice cu restante înregistrate la Biroul de Credit a scăzut

Numărul persoanelor fizice cu restante mai mari de 30 zile la credite înregistrate la Biroul de Credit a fost de 711.934 in noiembrie 2015, in uşoara scădere, cu 263 de persoane, fata de luna anterioara, cel mai redus nivel din ultima jumătate de an, conform ultimelor date prezentate de BNR. Cu toate acestea, valoarea totala a restantelor a crescut uşor, la un total de 11,4 miliarde lei, fata de 11,3 miliarde lei in luna precedenta. Cel mai mare număr de persoane cu restante la Biroul de Credit din ultimul an a fost de719.235 de persoane.

• Anul trecut s-au înfiinţat 11 IFN-uri care acorda credite de consum

Un număr de 11 noi Instituţii Financiare Nebancare (IFN-uri) s-au înregistrat anul trecut in registrul general al BNR, in vederea acordării de credite de consum de valori mici si pe perioade scurte, online sau prin telefon, o afacere de succes in Romania, dar si in tarile din jur, dovada stand extinderea in Cehia a firmei româneşti Viva Credit, activa din 2011 pe piaţa creditării din tara. Firma britanica Provident a fost pionierul pieţei româneşti de credite de consum de valori mici, pe perioade scurte, activând in tara noastră încă din 2006, pe baza unui model de afaceri care a rămas unic pana in prezent, si anume acordarea creditelor de către agenţi la domiciliul clienţilor. Si in 2014 s-au înregistrat la BNR un număr identic, de 11 noi firme care acorda in principal credite de consum, dar care s-au angajat si la alte activităţi de creditare, precum credite ipotecare/imobiliare, microcreditare, finanţare tranzacţii comerciale, factoring, scontare, forfetare, leasing financiar, emitere garanţii.

• CURENTUL

• MAE german îi mulţumeşte lui David Bowie

Ministerul de Afaceri Externe al Germaniei i-a mulţumit lui David Bowie pentru ajutorul dat poporului german la căderea zidului Berlinului: "La revedere, David Bowie. Acum eşti printre 'Heroes'. Îţi mulţumim că ai ajutat la căderea Zidului". În 1987, David Bowie a compus piesa HEROES dedicată zidului ce despărţea cele două Germanii, pe care a cântat-o în Berlinul de Vest foarte aproape de zid astfel că a putut fi ascultată şi de est-germani.

• Traian Băsescu destructurează UNPR

Fără ajutorul lui Ponta, UNPR nu ar fi trecut pragul electoral de 5% pentru a intra în Parlament. Ulterior, Oprea a racolat în UNPR toţi infractorii şi incompatibilii din Parlament care fuseseră obligaţi să se retragă din PSD sau PNL şi în plus a absorbit şi partidul lui Dan Diaconescu. Şi astfel, mediocrul Oprea a ajuns să reprezinte noţiunea de "interes naţional" şi "siguranţă naţională" în România. În timp ce toate acestea se întâmplau, cel mai abil politician postdecembrist, Traian Băsescu nu putea face politică, fiind la al doilea mandat de preşedinte. Acum când Gabriel Oprea nu mai reprezintă nimic în România, Traian Băsescu a început să absoarbă filiale locale aproape întregi ale UNPR, consolidând Mişcarea Populară. Gabriel Oprea e negru de supărare mai ales acum când jurnaliştii au început să dezgroape "morţii": cum şi-a făcut Oprea averea impresionantă şi cum a coordonat lucrări de doctorat plagiate, după ce şi-a plagiat-o chiar şi pe a lui.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Programul Buşoi Cum putem evita prăbuşirea clădirilor în caz de cutremur

În 14 ani, doar 18 imobile au fost consolidate. Teatrele, gonite din "casele" lor. Candidatul PNL la conducerea Primăriei Capitalei spune că vrea să demareze un proiect care să fie prioritar pentru bucureşteni. Pentru a evita o tragedie în urma unui cutremur de intensitate mare, Cristian Buşoi, candidat la Primăria Capitalei, spune că vrea să consolideze toate clădirile încadrate în clasa I de risc seismic. Acesta a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că are deja pregătit un proiect pentru demararea acestui program: "Asum demararea unui mare proiect de reabilitare a clădirilor cu risc seismic, care să fie prioritatea Bucureştiului. Valoarea totală a investiţiei pentru punerea în siguranţă a zeci de mii de vieţi ar fi de aproape 400 de milioane de euro, cu 200 de milioane de euro mai puţin decât sumele cheltuite, de exemplu, pentru întreţinerea spaţiilor verzi din Bucureşti în perioada 2007-2014, aşa cum bine ne arată un raport al Curţii de Conturi", a declarat Buşoi.

• Omul politic al anului 2015: Victor Ponta s-a dovedit un iresponsabil vesel chiar şi faţă de propriul destin - de Ion Cristoiu

Victor Ponta este pe primul loc in topul alcătuit după cantitatea de enigme generate de gesturile şi declaraţiile din 2015. Anul 2015 ni se înfăţişează ca o succesiune de momente în care Victor Ponta a făcut gesturi a căror explicare ar face un calculator NASA să ia foc dacă ar fi pus să le găsească o raţiune. Nu doar politică, dar şi omenească. PSD, Coaliţia de Guvernare au fost puse peste noapte în faţa unor decizii despre care au aflat doar din presă. O altă trăsătură a acestor decizii e dată de impresia că Victor Ponta le-a luat pe moment, la improvizaţie, fără a avea în faţă un plan, nici măcar un plan A, d-apoi unul B. Demisia din fruntea Guvernului a fost urmată de o retragere din viaţa publică, de neconceput într-o democraţie a cărei regulă de aur e permanenta explicare în faţa Poporului. Ca şi cealaltă notă, aceasta trimite la trăsătura de esenţă a personalităţii lui Victor Ponta: Cea de iresponsabil vesel. Un iresponsabil nu numai faţă de ceilalţi, dar şi faţă de el însuşi.

• Ovidiu Şandor a predat City Business Center către NEPI, încasând din vânzare circa 75 mil. euro

Antreprenorul Ovidiu Şandor (45 de ani) a ieşit oficial din proiectul de birouri City Business Center din Timişoara prin predarea ştafetei de administrator managerilor fondului sud-african NEPI, care a cumpărat proiectul într-o tranzacţie-record estimată de Capital la circa 75 mil. euro. Printr-o hotărâre a Modatim Business Facility, companie prin intermediul căreia a fost dezvoltat complexul de birouri, Ovidiu Şandor a demisionat din funcţia de administrator, în locul său fiind numiţi Mirela Covaşă, directorul financiar al NEPI, Tiberiu Smaranda, director executiv al NEPI, şi Sorin Badea, director de investiţii al NEPI. În acest fel, tranzacţia de preluare a complexului de birouri, iniţiată în 2012, a fost finalizată, asta şi după ce, în vara anului trecut, Ovidiu Şandor a definitivat construcţia celei de-a cincea clădiri de birouri din cadrul proiectului.

• Un nume greu din PRO TV are mari şanse să ajungă la conducerea TVR

Conform unor surse din cadrul TVR, Costi Mocanu are şanse semnificative de a ajunge la conducerea televiziunii publice. Deocamdată, la şefia instituţiei se află Irina Radu, cea care asigură interimatul după plecarea lui Stelian Tănase. Unul dintre cei mai vechi angajaţi ai PRO TV, Costi Mocanu a fost director general al postului comercial şi a făcut parte din grupul oamenilor extrem de apropiaţi de Adrian Sârbu. În prezent se ocupă de proiectul voyo.ro, platformă on-line a PRO TV şi comentează meciuri de fotbal. "Pe holurile TVR se discută deja despre venirea lui Costi Mocanu în funcţia cea mai înaltă. Un semn care confirmă zvonurile a apărut ieri, odată cu numirea Doinei Gradea, în funcţia de consilier a lui Claudiu Lucaci, directorul ştirilor", a declarat un angajat al TVR, pentru "Evenimentul zilei". Doina Gradea a fost asistenta personală a lui Adrian Sârbu şi a ocupat în trecut funcţia de director general al PRO TV Internaţional.

• DETALIILE devalizării celui mai mare producător de energie al României!

Hidroelectrica nu a fost furată doar prin contracte de trading, dar şi prin multe contracte de prestări servicii şi mentenanţă. Acestea au fost făcute la preţuri mult mai mari decât cele practicate în mod normal pe piaţă. "Hidroelectrica nu a fost furată doar prin contracte de trading, dar şi prin multe alte contracte, de mentenanţă sau prestări servicii", a explicat pentru EVZ Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica. Consiliul Concurenţei a AMENDAT Hidroelectrica şi alţi 10 parteneri contractuali ai acesteia cu o sumă RECORD: 37 de milioane de EURO. Numai din contractele păguboase de trading, compania ar fi pierdut peste 1 miliard de euro. Totodată, concluzia raportului Consiliului Concurenţei, prin care Hidroelectrica a fost amendată cu 4,6 milioane euro, ar ajuta compania în lupta cu băieţii deştepţi. "Raportul arată clar că acele contracte sunt ilegale, deci nu mai pot să vină acum băieţii deştepţi să ceară despăgubiri de sute de milioane de euro pe baza unui contract ilegal. Şansele noastre de a câştiga aceste procese au crescut", a declarat Borza.

• JURNALUL NATIONAL

• Datornicii, lăsaţi de izbelişte. Cinci legi, niciuna aplicabilă

Persoanele care au luat credite ipotecare de la bănci şi nu-şi mai pot plăti ratele trec printr-un adevărat calvar. Acumulează datorii şi penalităţi care de multe ori depăşesc valoarea împrumutului, iar, în final, se trezesc executaţi silit de bănci sau de firmele de recuperare. Iar dacă vânzarea casei nu acoperă datoria de la bancă, rămân datori până la plata ultimului bănuţ. Nu contează dacă sunt şomeri, bolnavi, dacă au divorţat sau care este motivul pentru care nu-şi mai pot achita ratele. Statul nu-i ajută în niciun fel. Guvernanţii sau parlamentarii au elaborat cinci proiecte legislative, dar niciunul nu este aplicabil în acest moment. Două sunt amânate de preşedintele Iohannis, două sunt în diverse stadii ale procesului legislativ, iar Electorata este în vigoare, dar nu foloseşte nimănui.

• Cum trec aleşii legile pe ascuns. Adoptarea tacită, salvarea pentru lene sau dezinteres

Camera Deputaţilor a adoptat tacit, în 2015, un număr de 32 de proiecte de lege, dintre care 10 au devenit legi. Procedura adoptării tacite, adică fără dezbatere şi vot, a fost creată pentru a compensa lenea aleşilor, neatenţia lor sau, cum este cazul recent al Legii pensiilor pentru aleşii locali, să ascundă de ochii opiniei publice legile ce pot provoca nemulţumiri. Majoritatea acestor legi au trecut de Camera Deputaţilor în calitate de primă Cameră sesizată şi au fost trimise la Senat, forul decizional, ce va trebui să analizeze proiectele fără o examinare prealabilă din partea deputaţilor. Dintre cele 32 de legi care au fost adoptate fără o dezbatere parlamentară, cinci au fost promulgate de preşedinte sau au fost contestate la Curtea Constituţională. Printre acestea, se numără şi o propunere legislativă care îi vizează pe auditorii publici externi, pentru stabilirea dreptului la pensia de serviciu.

• Hidroelectrica e aşteptată pe Bursă

Producătorul de energie Hidroelectrica, companie aflată în insolvenţă, ar putea fi cea mai mare listare din istoria pieţei de capital din România, a spus Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, într-un interviu acordat Agerpres. Acesta a adăugat că Hidroelectrica este aşteptată de foarte mulţi investitori locali şi internaţionali şi că listarea sa ar putea spori şansele României de promovare în liga superioară a pieţelor de capital. "Pentru a avea o lichiditate mai bună după listare, pachetul listat trebuie să fie cât mai mare", spune Anghel. În 2016 sunt aşteptate la listare şi companiile Salrom sau Aeroporturi Bucureşti. Listarea la Bursă reprezintă cel mai transparent mod de a privatiza o companie, având în vedere modul de stabilire a preţului şi baza largă de investitori, a mai spus Anghel

• NATIONAL

• Marius Iacob, noul Procuror General al României!

Pana acum, un singur lucru este clar in ceea ce priveşte valul de schimbări ce urmează a fi operat in acest an la vârful celor mai importante instituţii subordonate Ministerului Justiţiei. Este vorba despre faptul ca Tiberiu Nitu nu va mai fi, începând cu luna mai, Procurorul General al României. Nitu a cerut deja CSM-ului detaşarea la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Prahova, după încheierea actualului mandat. In ceea ce priveşte Parchetul General, lucrurile sunt lămurite nu doar in privirea plecării lui Tiberiu Nitu, dar si in ceea ce îl priveşte pe înlocuitorul acestuia. După cum susţin sursele National, daca nu vor interveni neprevăzute "turbulente" in mersul Justiţiei, Procuror General al României va fi numit Marius Iacob, actualul procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, considerat in sistem drept "mana dreapta" a Laurei Codruţa Kovesi.

• Curtea de Conturi da cu Robert Negoiţă de bordura

Cel mai recent raport public al Curţii de Conturi arata dezastrul din Sectorul 3 in privinţa bugetului public care a fost dinamitat fără mila de primarul Robert Negoiţă si angajaţii săi. Iar inspectorii lui Văcăroiu s-au luat cu mâinile de cap după ce au constatat ca sute de milioane de lei au fost aruncate pe borduri si amenajare peisagistica. Si un exemplu in acest sens este artera Unirii-Alba Iulia. "Sectorul 3 a efectuat plăti către SC ADPB SA pentru amenajarea peisagistica si întreţinere spatii verzi in perioada 2011-2014 cuprinse intre 184.332 mii lei in anul 2011 si 120.184 mii lei in 2014. Cum s-a întâmplat si cu ocazia altor inspecţii, probabil ca si de aceasta data Curtea de Conturi va sesiza DNA-ul in cazul risipei de la Sectorul 3.

• Chiţoiu se retrage din viaţa politica

Deputat in funcţie si fost lider PNL si ministru USL, Daniel Chitoiu a demisionat din conducerea ALDE si a părăsit scena politica. Fost liberal (aripa Ruşanu - n.r.), Daniel Chitoiu a intrat de bunăvoie intr-un con de umbra după ce atât mentorul Dan Radu Ruşanu cat si propria sa nevasta, Laura Chitoiu, au intrat in atenţia Justiţiei, via ASF. Hibernarea politica pare insa sa nu fi fost de ajuns din moment ce Chitoiu a executat, peste noapte, un viraj care l-a scos definitiv de pe scena politica. "La acest început de an am luat decizia de a renunţa la funcţia de Secretar General ALDE si de a face paşii necesari retragerii din viaţa politica pentru perioada ce va urma, astfel încât sa pot dedica mai mult timpul activităţii profesionale".

• PUTEREA

• Acţiunile lui Ciurchea-CNAS

Vasile Ciurchea este preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din iunie 2014, printr-o decizie luată de premierul Victor Ponta, la propunerea ministrului Nicolae Bănicioiu. Acest domn a mai condus CNAS în perioada februarie 2007 - ianuarie 2009. Bursa Zvonurilor a auzit şi s-a minunat că Ciurchea, după primul mandat de trei ani de preşedinte CNAS, a avut suficienţi bani să intre, cu vărul lui, pensionar militar, investitor la Banca Transilvania, cu şase milioane de lei, şi la Polisano.

• Armonie prin contrast. Dezbatere publică pentru Centrul Cultural Favorit

După cinci de de lupte cu autorităţile centrale, cetăţenii din grupul Iniţiativa Favorit sunt atacaţi de oportunişti, oameni care critică proiectul. După aprobarea transferului către Primăria Sector 6 a Cinematografului Favorit din Drumul Taberei, autoritatea locală a afişat primele machete ale noului Centru Cultural. Acesta este un motiv suplimentar pentru unii cetăţeni, care în loc să fie constructivi şi să-şi spună părerea faţă de proiect, contestă munca altora. Deşi studiul de fezabilitate şi cel tehnic au fost realizate de Primăria Sector 6 cu mai mult timp în urmă, până acum nimeni nu şi-a exprimat părerea faţă de viitoarea arhitectură. În opinia unor postaci cârcotaşi, care doar critică pe pagina de socializare, nu şi pe site-ul primăriei, unde proiectul este în dezbatere publică, viitorul Centru Cultural European Favorit este prea mare, nu ar "păstra tradiţiile" noastre, fiind invocată chiar o sesizare a Curţii de Conturi cu privire la fondurile alocate pentru studiile menţionate.

• "Siria Liberă" a protestat împotriva Rusiei, la Bucureşti

Comunitatea "Siria Liberă", care îi reuneşte pe cetăţenii de origine siriană aflaţi în România şi care se opun regimului preşedintelui Bashar al Assad, a organizat luni un protest în faţa Ambasadei Rusiei de la Bucureşti, aflată pe Şoseaua Kiseleff, protestând împotriva implicării Rusiei în conflictul din Siria, de partea puterii actuale de la Damasc. La protest au luat parte câteva zeci de persoane, manifestaţia derulându-se paşnic. "Am venit aici să protestăm împotriva politicii Rusiei, care este de partea genocidului pe care îl face dictatorul Bashar Al-Assad în Siria. Rusia a participat la acest genocid cu rachetele balistice din Marea Caspică. Acestea omoară civili, omoară populaţia nevinovată. Ei vin cu motivul că sunt împotriva terorismului, dar din punctul nostru de vedere, domnul Putin - comunistul Putin - este duşmanul democraţiei.

• ROMANIA LIBERA

• Bugetul de stat, "atacat" în anul electoral

Apropierea alegerilor locale şi parlamentare îi determină pe politicieni să pregătească noi proiecte cu impact bugetar ridicat. Acestea vizează atât propriile privilegii, cât şi iniţiative cu impact social, care pot avea, însă, efect negativ, afectând deficitul bugetar. Parlamentarii nu par deloc impresionaţi de angajamentul Guvernului Cioloş de a se încadra într-un deficit bugetar de 2,95% şi au pe ordinea de zi în sesiunea următoare o serie de proiecte care ar putea majora acest deficit. Astfel, discuţiile privind creşterea salariilor aleşilor vor fi reluate în comisiile de specia­litate ale Camerei Deputaţilor, una dintre marile restanţe ale sesiunii trecute fiind controversata ordonanţă de urgenţă privind mărirea indemnizaţiilor pentru înalţii demnitari. Ordonanţa de urgenţă prin care au fost majorate salariile a 68 de înalţi demnitari, emisă în vara anului trecut de Gabriel Oprea în calitate de premier interimar, a fost respinsă de Senat la 18 noiembrie 2015, dar zace în sertarele Comisiei de muncă de la Camera Deputaţilor, în condiţiile în care este for decizional în ceea ce priveşte actul normativ.

• Conflict deschis între Italia şi Comisia Europeană

Premierul Italiei, Matteo Renzi, s-a enervat că singurul italian din cabinetul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost silit să demisioneze, fiind înlocuit cu un britanic. Expertul juridic Carlo Zadra ar fi demisionat din postul său din cauza dezacordurilor frecvente cu şeful de cabinet al preşedintelui, germanul Martin Selmayr, cunoscut conservator. Problema pentru guvernul Renzi este că Zadra a fost înlocuit de un britanic, Michael Shotter şi ca atare, în jurul fostului premier luxemburghez nu mai există nici un italian. Decizia a fost foarte prost primită la Roma, unde subsecretarul de stat pentru Afaceri Europene, Sandro Gozi, a declarat că absenţa unui italian din cabinetul lui Juncker este "inacceptabilă".

• Atac armat în Irak, revendicat de Statul Islamic: zeci de morţi şi răniţi, sute de ostatici

Cel puţin 18 persoane au fost ucise, iar alte zeci au fost rănite după ce patru indivizi înarmaţi au atacat un centru comercial din Bagdad, unde au luat sute de ostatici, informează Mediafax. Potrivit poliţiei irakiene, indivizii rămaşi neidentificaţi au comis un atac cu maşină-capcană, au tras focuri de armă şi au luat ostatici în mall. Autorităţile se tem că teroriştii au veste sinucigaşe. Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat atacul care vizează centrul comercial Al-Jawhara, situat în districtul Al-Jadida din Bagdad, anunţând că sunt vizaţi "păgâni care se opun doctrinei sunnite", un termen care se referă la şiiţi.

• ZIARUL FINANCIAR

• Întrebarea anului pentru cei care au sediul firmei în apartament: desfăşoară sau nu "activitatea economică"?

Impozitul pentru o locuinţă unde se desfăşoară activitate economică poate fi şi de zece ori mai mare decât impozitul pentru o locuinţă folosită rezidenţial, ceea ce poate pune în dificultate sute de mii de mici întreprinzători care utilizează apartamentele sau casele unde locuiesc ca şi sedii pe hârtie pentru firmele lor. Există însă posibilitatea, conform formulărilor din Codul fiscal, ca locuinţa folosită drept sediu pentru activitate economică să fie tratată ca rezidenţială, deci cu un impozit mai mic, dacă se declară că în acea locuinţă nu se desfăşoară activitate economică. Cine stabileşte însă dacă există "activitate economică" sau nu, adică dacă proprietarul firmei o utilizează pentru a se întâlni cu clienţii sau pentru a presta diverse servicii? Nu se ştie. Mai mult, pentru a fi şi mai nebuloasă întreagă situaţie, în cazul în care nu se pot delimita suprafeţele folosite pentru firmă (nerezidenţiale) de cele folosite pentru locuinţă (rezidenţiale) şi la adresa respectivă se desfăşoară activităţi economice, dacă cheltuielile cu utilităţile "sunt înregistrate în sarcina" firmei, impozitul este aferent unei clădiri nerezidenţiale!

• Dolarul şi francul au fost performerii anului 2015

Dolarul american şi francul elveţian au fost performerii anului 2015, fiecare monedă având aprecieri de două cifre în faţa leului, în timp ce la polul opus hryvna ucraineană şi leul moldovenesc s-au depreciat cel mai mult faţă de moneda românească, cu 27%, respectiv 11%. Cursul leu/euro a încheiat anul 2015 la 4,52, cel mai ridicat nivel la care mo­ne­da europeană închi­de un an din 2007 încoace, în timp ce cotaţia faţă de dolarul american a ajuns pe 31 decembrie 2015 la 4,14. Spre comparaţie, în ultima şedinţă de pe piaţa valutară din 2014, euro era cotat la 4,44 lei, iar dolarul la 3,68 lei. Moneda naţională s-a depreciat pe parcursul anului 2015 cu două cifre în faţa dolarului american, respectiv un minus de 13%, şi în faţa francului elveţian, minus 13%, în timp ce deprecierea faţă de euro a fost de doar 0,9%. Dolarul şi francul elveţian sunt două monede care au avut fluctuaţii semnificative pe parcursul anului trecut.

• Credite totale de 59 mld. lei, cea mai mare parte fiind în lei

Băncile au acordat clienţilor persoane fizice şi companii împrumuturi noi în lei, euro şi dolari americani de echivalentul a 6 mld. lei în luna noiembrie, nivel aproape dublu faţă de prima lună din 2015, potrivit datelor BNR. Totalul creditelor noi acordate în primele 11 luni din anul trecut s-a ridicat la 59 mld. lei. Dobânzile mai mici au atras clienţii în sucursale, mai ales în cazul împrumuturilor în monedă naţională. "Datele BNR indică o scădere generalizată a ratelor de dobândă şi a marjelor nete de dobândă aplicate în noiembrie, evoluţie influenţată de deciziile şi semnalele de politică monetară din România şi zona euro, precum şi de intensificarea concurenţei în sectorul bancar", scrie într-un raport al Băncii Transilvania Andrei Rădulescu, senior economist al băncii.