REVISTA PRESEI 13.08.2015

• ADEVARUL

• Cărbunele ne-a salvat din nou. Cum şi-au dovedit termocentralele utilitatea în plină secetă

FMI a cerut autorităţilor de la Bucureşti restructurarea masivă a producătorilor de energie pe bază de cărbune, însă acest sector şi-a demonstrat încă o dată rolul esenţial: pe fondul secetei acute din ultimele două luni, producţia de electricitate din surse hidro şi eoliene a scăzut drastic, dar necesarul a fost acoperit de termocentrale. Astfel, dacă în luna iunie sectorul hidro realiza constant peste nivelul produs în unităţile pe bază de cărbune, acum trendul s-a inversat, iar termocentralele pe huilă şi lignit produc peste segmentul hidro. Mai mult, în anumite momente, acestea produc mai mult decât sectoarele hidro şi eolian la un loc. Acest lucru este posibil deoarece seceta şi temperaturile mari nu s-au manifestat doar prin scăderea debitelor pe râuri şi Dunăre, dar şi prin lipsa vântului.

• Premierul pierde-vară: Ponta a lucrat doar 14 zile în două luni

În ultimele două luni, zilele în care Victor Ponta a avut efectiv activitate sau a făcut ceva ca premier, aproape că pot fi numărate pe degete. Pentru şeful Guvernului, vara a fost o combinaţie între concediu medical şi concediu de odihnă. Chiar şi când era premier în acte, Victor Ponta şi-a făcut timp de câteva excursii pentru a bifa importante evenimente sportive. Filmul verii în care am avut un premier mai mult cu numele începe în data de 12 iunie. Era într-o zi de vineri când Ponta s-a prezentat la Parlament, şchiopătând, pentru a susţine un discurs la moţiunea de cenzură depusă de PNL. După respingerea moţiunii de cenzură, în aceeaşi zi, premierul Victor Ponta a plecat direct la Baku, unde a participat alături de Vladimir Putin şi de Recep Erdogan, preşedintele Turciei, la deschiderea Jocurilor Europene, un eveniment boicotat de toţi liderii UE. Misterul drumului spre Istanbul De la Baku Victor Ponta nu a revenit în ţară, ci a plecat direct la Istanbul pentru a se opera la genunchi.

• Legea ANTI-RISIPA. Cum ajung romanii sa moara de foame într-o tara care arunca 1,7 milioane de tone de alimente la gunoi

Niciun kilogram de mâncare aflata la un pas sa expire in magazine sau in restaurante nu va mai putea fi aruncata sau distrusa. Alimentele încă bune pentru consum vor lua drumul căminelor de bătrâni, orfelinatelor sau spitalelor. Ideea este a unor parlamentari, care au scris o lege după reglementările existente deja in unele state europene. Marii comercianţi sunt de acord sa doneze alimentele, însă cer deduceri fiscale pentru acest lucru. 86 de kilograme de alimente pe cap de locuitor ajung anual la ghenă, in Romania, adică peste 1.7 milioane de tone de hrana. Iar la nivelul Uniunii Europene, situaţia este chiar mai grava: se irosesc aproape 100 de milioane de tone de mâncare intr-un an. Si asta pe fondul foametei care la scara planetara afectează 800 de milioane de suflete. In timp ce unii ard mâncarea, alţii tânjesc după un biscuit sau după o banana, si-au spus unii parlamentari care au scris o lege anti-risipa.

• Rezonabil sau "cool"? - de Andrei Pleşu

Ştiu foarte bine că nu poţi transforma "rezonabilul" în virtute supremă. Inventarul experienţelor noastre de viaţă nu poate fi "curăţat" de numeroasele lui episoade nerezonabile, fără riscul de a deveni o plicticoasă peltea de cuminţenie stearpă. Îndrăgostirea, curajul, suferinţa, creativitatea nu pot fi judecate (sau practicate) în termeni de "rezonabilitate". Iar o pedagogie întemeiată strict pe utopia raţiunii nu e decât o dăscăleală ipocrită, o tehnică rudimentară de a produce suflete palide, reguli castratoare, monotonie. Pe de altă parte, nu poţi evacua din câmpul comportamentului comunitar criteriul măsurii, al cuviinţei, al adecvării. Faptul de a înţelege limitele rezonabilităţii nu trebuie să culmineze, cred, în sminteală, "şic" estetizant, deşuchere provocatoare. Dar, din ce în ce mai des, tocmai asta se întâmplă. Binomul "rezonabil-nerezonabil" pare subminat de o a treia categorie "morală": categoria "cool", cu sinonime de tipul "foarte tare!", "super", "extra" ş.a. În jurul termenului, palpită conotaţii diverse. Ceva e "cool" când cultivă "prospeţimea" necenzurată, originalitatea zglobie, fără prejudecăţi, contestarea regulilor comune, surpriza.

• Dorin Cocos e in prag de faliment! Si-a anunţat angajaţii ca nu mai are bani de salarii!"

In ultima perioadă, Dorin Cocos a fost urmărit de ghinioane. După ce mult mai tânăra lui soţie l-a părăsit pentru un bărbat mai tânăr, afacerile acestuia sunt aproape de faliment. Mai exact, restaurantul pe care fostul soţ al Elenei Udrea îl deţine in Dubai este la un pas de faliment. In urma cu aproape cinci ani, Dorin Cocos si-a deschis un restaurant cu specific romanesc într-o zona de lux din Dubai. Potrivit revistei Ciao, restaurantul este foarte bine poziţionat, iar serviciile sunt mulţumitoare. Însă, cu toate astea, turiştii nu sunt foarte tentaţi de meniul localului. In plus, se pare ca mâncarea românească nu prea a fost pe placul localnicilor, astfel ca foarte putini clienţi au trecut pragul restaurantului. Se pare ca, iniţial, si-a dorit sa vândă afacerea, dar nimeni nu a fost interesat de acest lucru. In aceste condiţii, fostul soţ al Elenei Udrea este pe cale sa lase zeci de angajaţi fără loc de munca, cei mai mulţi dintre ei fiind romani.

• Vă amintiţi de "Tigrii Asiatici"? Condiţiile unei noi crize financiare mondiale sunt întrunite

2 iulie 1997 - Banca centrală a Thailandei eşua în încercarea de a apăra cotaţia monedei naţionale, baht, în faţa atacurilor speculative şi trecea la flotarea liberă a acesteia. Această mişcare a declanşat colapsul economic şi financiar al ţării, care s-a propagat precum un joc de domino în economiile din întreaga regiune. Efectele au fost extrem de dureroase: prăbuşirea PIB-ului în statele asiatice, falimentul companiilor supraexpuse la riscurile de schimb valutar şi acceptarea condiţiilor aproape înrobitoare ale FMI pentru primirea sprijinului financiar de urgenţă pentru redresarea economiilor. Aceasta este pe scurt istoria crizei financiare din 1997-1998 care a devastat pur şi simplu economiile asiatice, cele mai prospere state din lume, supranumite "Tigrii Asiatici". În prezent, situaţia este diferită. Însă, în ciuda îmbunătăţirii finanţelor din regiune, ritmul de creştere s-a diminuat considerabil. China, cea mai puternică economie emergentă, a fost nevoită să iniţieze deprecierea monedei pentru a-şi păstra competitivitatea.

• Siuaţie aberantă la Vaslui: satul în care oamenii mor de sete lângă un puţ plin cu apă

Situaţie incredibilă în localitatea vasluiană Şuletea unde localnicii cară apă cu găleata de la sute de metri distanţă sau primesc apă cu porţia adusă de cisterna pompierilor, în timp ce reţeua publică rugineşte. Absurdul situaţiei e dat de aleşii satului care se opun să dea în folosinţă un puţ proaspăt forat. A fost forat un izvor la adâncime de 200 de metri şi în orice moment poate fi exploatat şi chinul şi revolta sătenilor să ia sfârşit. Însă, sunt consilieri locali care nu vor în ruptul capului să-şi de-a acceptul. Lucrarea a fost teminată, apa are debit suficient de mare cât să acopere necesarul satului Şuletea (unde trăiesc aproximativ 1.000 de oameni), testele de analiză a apei sunt în lucru. Însă, nu poate fi pus în exploatare noul izvor pentru că opoziţia politică, respectiv consilierii social-democraţi refuză să voteze suplimentarea de buget pentru achitarea lucrării de forare a puţului.

• Speriaţi de criza din Grecia şi situaţia din China, investitorii se orientează spre România, Cehia, Polonia şi Ungaria

Investitorii neliniştiţi de evoluţia pieţelor în ultima perioadă ar trebui să privească către Europa de Est şi în special către România, pentru a găsi un refugiu în contextul volatilităţii bursei din China şi al crizei datoriilor Greciei, potrivit analiştilor consultaţi de CNBC. "Europa Centrală şi România arată chiar un pic atractive", a declarat Charles Robertson, economist şef la banca de investiţii Renaissance Capital, concentrată pe pieţele emergente. Regiunea este o investiţie sigură într-o perioadă în care investitorii vor să evite expunerea la declinul preţurilor materiilor prime, la intervenţiile autorităţilor chineze în piaţă şi la incertitudinile create de solvabilitatea Greciei. Bursa de Valori Bucureşti este până în prezent piaţa de frontieră cu cea mai bună evoluţie la nivel global în acest an, a spus Robertson, avansul BVB de la începutul anului fiind de 9%.

• BANCHERUL

• Cum au evoluat primele trei bănci româneşti (BCR, BRD si BT) in prima jumătate a anului

Fireşte ca performera sistemului bancar in prima parte a anului a fost Banca Transilvania (BT), datorita tranzacţiei de cumpărare a Volksbank, de la care a preluat active de 8,8 miliarde lei, cu 3,2 miliarde mai puţine decât avea banca austriaca la finalul lui 2014. In consecinţa, BT a ajuns la active totale de 44,6 miliarde lei, la nivel de grup, cu 3,4 miliarde lei mai puţine decât BRD, care are 48 miliarde lei. BRD a anticipat pericolul de a pierde locul doi pe piaţa bancara, astfel ca si-a sporit stocul de titluri de stat cu 1,2 miliarde lei in trimestrul 2, dublu fata de creşterea soldului de credite. BCR rămâne lider cu active de 61,5 miliarde lei, in scădere cu mai puţin de 100 milioane lei fata de finalul lui 2014. Banca ar putea însă pierde cota de piaţă masiva in următoarele luni, daca va vinde un portofoliu uriaş de credite neperformante, de peste 10 miliarde lei, potrivit unor informaţii din piaţă, si nu doar in jur de 4 miliarde lei, cum declarau oficialii Erste Bank, acţionarul majoritar.

• Cursul leu/euro s-ar putea aprecia pana la 4,30 lei/1 euro in 2016

Cursul leu/euro s-ar putea aprecia pana la 4,30 lei/1 euro la finalul lui 2016 sau chiar la 4,10 lei/euro la sfârşitul lui 2017, fata de nivelul de aproape 4,40 lei/euro din prezent, estimează Ciprian Dascălu, economistul băncii ING, intr-un raport. El aduce ca argument nivelul cursului de schimb real efectiv calculat de BIS (Banca Reglementelor Internaţionale - Bank for International Settlments), care ia in calcul si efectele inflaţiei, la cărui nivel este cu 5,5% sub media pe termen lung (aproape de 3,8 lei/1 euro). Cursul de 4,38 lei/1 euro este si scenariul preferat al economiştilor Băncii Transilvania. Un alt argument pentru aprecierea leului este evoluţia sa mai slaba in comparatie cu valutele din tarile din zona (zlotul, forintul, coroana ceha). Din cate se observa din grafic, leul a fost cel mai stabil pe parcursul ultimului an. Pe termen scurt însă, economiştii nu se aşteaptă la o apreciere a leului sub 4,40 lei.

• CURENTUL

• "Le mari de la princesse", Radu Duda, şi-a falsificat CV-ul şi pretinde să i se spună Alteţă regală

Cotidianul britanic The Guardian dedică un articol amplu excluderii Prinţului Nicolae din Casa Regală a României de către bunicul său, Regele Mihai. Ziariştii britanici consideră că Prinţul Nicolae al României părea un moştenitor ideal pentru o monarhie care se luptă să-şi găsească adepţi într-o republică modernă. El s-a mutat din palat, pentru că firmele de pizza nu-i aduceau comanda atunci când el voia să mănânce pizza", scrie The Guardian. Acesta locuia la Elisabeta cu Margareta şi cu Radu Duda dar "şi-a închiriat un apartament aflat la 15 minute de mers de Palatul Elisabeta, apartament aflat lângă un parc unde el îşi putea scoate la plimbare câinele lui din rasa Jack Russell terrier". Radu Duda şi-a trecut în mod mincinos în CV că e absolvent al John F. Kennedy School of Government, Universitatea Harvard şi al Colegiului George C. Marshall din Germania. Ambele prestigioase instituţii de învăţământ au negat în 2009 că acesta ar fi absolvent al lor. Duda are paşaport sub numele "Radu, la mari de la princesse"

• CURIERUL NATIONAL

• INS: Lucrările de construcţii au crescut cu 22% în iunie

În luna iunie 2015, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de luna precedentă, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 21,9% , respectiv cu 3,5%, a informat ieri Institutul Naţional de Statistică (INS), precizând că, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 13,0%, respectiv cu 13,5%. Pe de altă parte, în semestrul I 2015, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de semestrul I 2014, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 10,3%, respectiv cu 10,9%.

• Arma antiaeriană portabilă cu laser a intrat în teste

Arma cu laser portabilă a fost testată în urmă cu câteva zile şi se pare că a avut succes. Este vorba de un sistem compact de laser denumit (CLWS) produs de Boeing care a fost testat în timpul exerciţiilor "Black Dart". În cursul acestor teste care au avut loc în Point Mugu, California, sistemul laser cu o putere de 2 kW a doborât un avion fără pilot după un "foc" care a durat 10-15 secunde. Responsabilii Boeing au declarat că sistemul, care poate fi cu uşurinţă demontat în 4 bucăţi componente şi transportat de câte unul sau doi puşcaşi marini, are o greutate totală de aproape 300 de kilograme şi poate lovi ţinte aeriene aflate la o distanţă maximă de 40 de kilometri.

• Concurenţa: Activităţile Romsilva de operator şi administrator pe piaţă trebuie separate

Consiliul Concurenţei atrage atenţia că Romsilva trebuie să separe cele două activităţi de administrator şi operator pe piaţă, în cazul în care comercializează masă lemnoasă fiind necesară o procedură competitivă de piaţă (licitaţie/concurs de oferte). "Consiliul Concurenţei analizează observaţiile şi informaţiile primite în perioada de consultare publică a Raportului preliminar pe piaţa lemnului. Raportul preliminar pe piaţa lemnului arată că RNP - Romsilva desfăşoară atât activităţi de administrator, cât şi de agent economic, ceea ce îi oferă avantaje de natură concurenţială în raport cu ceilalţi concurenţi. Astfel, conform legislaţiei în domeniu, RNP - Romsilva, regie autonomă care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, administrează fondul forestier proprietate publică a statului", a informat ieri Consiliul Concurenţei. Licitaţiile cu un singur participant deţin o pondere foarte mare din totalul licitaţiilor organizate în perioada 2011-2014. O altă recomandare a Raportului preliminar pe piaţa lemnului o constituie întocmirea unui cadastru forestier.

• Ce obligaţii avem în caz de război

Un proiect al Ministerului de Interne prevede că persoanele fizice şi juridice sunt obligate să cedeze, temporar, bunuri mobile sau imobile şi să presteze servicii, voluntar sau contra-cost, în interes public. Pot fi chemate femeile de până la 63 ani şi bărbaţii de până la 65 ani, apţi de muncă, dar şi cei peste aceste vârste care cer în mod expres să-şi pună serviciile la dispoziţia statului. Refuzul se pedepseşte cu închisoare de până la 5 ani sau amenzi de până la 5.000 lei pentru persoanele fizice şi de până la 25.000 lei pentru persoanele juridice.

• Irinel Columbeanu, dat în judecată de tatăl său

Război în familia Columbeanu! Nu în realitate, ci doar în acte. Irinel Columbeanu a fost dat în judecată chiar de tatăl său, informează B1 TV. Prin acţiunea depusă la Instanţă, Columbeanu senior încearcă să recupereze 56 de terenuri pe care banca le-a scos la licitaţie. Potrivit jurnaliştilor de la Cancan, în urmă cu trei ani banca a scos la licitaţie 56 de terenuri care îi aparţineau lui Irinel Columbeanu din cauză că omul de afaceri nu şi-a achitat datoriile către instituţia financiară. Valoarea acestora era de aproape 19 milioane de lei. Cel mai scump teren scos la vânzare are 14.600 mp, iar preţul de pornire al licitaţiei este de peste 700.000 de lei. Recent, Ion Columbeanu a contestat în instanţă vânzarea terenurilor şi a chemat banca în judecată, dar şi pe fiul său. Cel mai probabil, tatăl fostului soţ al Monicăi Gabor deţine o cotă-parte din terenuri şi astfel se justifică acţiunea făcută.

• EVENIMENTUL ZILEI

"O catastrofă de proporţii istorice" - de Adrian Panaite

Trilioanele tipărite de băncile centrale riscă să ne împingă către o criză majoră, afirmă investitorul american Doug Casey. În pieţele financiare cotaţiile activelor de risc sunt la jumătatea lui 2015 în parametrii asemănători cu cei care au precedat prăbuşirile din anii 1929 şi 2007, avertizează Doug Casey, investitor şi economist cu experienţă. Deşi metafizic pare imposibil ca toate să fie scumpe - în fond ajustările sunt relative - totuşi aceasta este realitatea. Bursele sunt aproape de un teritoriu de bulă speculativă, pe bonduri este un "superbalon", iar imobiliarele sunt supraevaluate peste tot. "Ce poţi să cumperi?!", se întreabă el. La compania de conultanţă pe care o conduce, Casey Research, el are şi o explicaţie pentru felul cum arată astăzi pieţele. "Guvernele proaste tipăresc trilioane şi trilioane de unităţi valutare", a afirmat el într-o declaraţie pentru ReasonTV, repostată de portalul Youtube. Rezultatul: autorităţile construiesc "o catastrofă de proporţii istorice".

• Se reaprinde febra mallurilor

Dezvoltatorii imobiliari pregătesc pentru anul viitor deschiderea a încă şase malluri noi în România, dintre care trei sunt construite de investitori aflaţi la primul proiect pe piaţa locală. Noul pol de atracţie este Timişoara. Impulsionaţi de creşterea de 10,6% consemnată anul trecut de vânzările de produse nealimentare, cea mai mare din ultimii şase ani, investitorii imobiliari au început să construiască sau se pregătesc de dezvoltarea a şase centre comerciale, care vor înghiţi peste 400 mil. euro. Noile malluri se vor adăuga celor peste 60 de proiecte deja funcţionale şi vor creşte suprafaţa de retail modern cu 8% până la circa 3,2 milioane de metri pătraţi. "Creşterile vânzărilor în piaţa de retail îi încurajează pe dezvoltatori să investească sau să repornească proiecte anunţate în trecut şi atrag atenţia retailerilor internaţionali care nu sunt prezenţi încă în România", spune Andrei Văcaru, Capital Markets Consultant & Head of Research în cadrul JLL.

• Iată de ce China şi-a devalorizat moneda

Decizia Chinei de a devaloriza yuanul marchează cea mai importantă schimbare în politica de schimb valutar a ţării, de când a abandonat expunerea pe dolar, în urmă cu 10 ani, scrie marketwatch.com. Factorii de decizie din China au continuat să exercite un control strict asupra yuanului. Monedei, cunoscută de asemenea sub numele de renminbi, îi este permisă valorificarea în orice direcţie în marja de 2%, iar rata de schimb este stabilită zilnic de factorii de decizie ai Băncii Populare a Chinei. Procesul în privinţa modului în care se stabileşte rata centrală este relativ opac. Acum, factorii de decizie vor fixa rata în funcţie de cum yuanul a fost tranzacţionat la închiderea zilei precedente, cedând mai mult control forţelor pieţei. Într-o declaraţie, reprezentanţii Băncii Populare Chineze au declarat că au devalorizat yuanul pentru că vor ca acesta să reflecte mai bine forţele pieţei. Dar de un yuan mai slab, mai orientat spre piaţă va beneficia, de asemenea economia Chinei.

• Yanis Varoufakis îl CONTRAZICE pe Alexis Tsipras: "Noul acord convenit nu va da REZULTATE"

Yanis Varoufakis, fostul ministru grec de finanţe, e de părere că noul acord convenit de guvernul de la Atena cu creditorii internaţionali nu va da rezultatele aşteptate. "Întrebaţi-i pe toţi cei care cunosc situaţia finanţelor greceşti şi vă vor spune că acest acord nu va funcţiona", a spus Varoufakis pentru BBC, informează Agerpres. De asemenea, fostul ministru grec de finanţe a precizat că şi ministrul german de finanţe şi-a exprimat aceeaşi părere. Cât despre Fondul Monetar Internaţional, acesta "se spală pe mâini' acceptând un program bazat pe o datorie imposibil de gestionat, dar pe care toată lumea vrea să-l pună în practică", a mai spus Varoufakis. Criticile sale survin după ce premierul Tsipras a declarat că este încrezător în şansele ca acest acord şi noul împrumutul ce va fi acordat Greciei să pună capăt incertitudinii economice.

• JURNALUL NATIONAL

• Ministerul Educaţiei vrea să facă schimbări majore chiar de la anul

Reintroducerea examenului de admitere la liceu, fără a se elimina Evaluarea Naţională, introducerea Treptei a II-a în clasa a zecea şi Bacalaureat diferenţiat în funcţie de profilul liceului sunt propunerile luate în calcul la următoarea întâlnire de la Ministerul Educaţiei, de la finalul acestei luni. Examenele în sine vor deveni şi ele mai complexe. Discuţiile cele mai aprinse se poartă în jurul modalităţii de admitere în liceu. Pe masa ministrului Educaţiei sunt propuneri venite din partea sindicatelor din Educaţie, dar şi din partea asociaţiilor reprezentative ale elevilor. Multe dintre ele se bat cap în cap.

• Analişti americani: România, piaţa ideală de investiţii

Investitorii ar trebui să se orienteze către Europa de Est şi, în special, către România, în contextul în care piaţa chineză a devenit volatilă, iar criza financiară din Grecia continuă, cred analiştii americani consultaţi de postul TV CNBC. România e "o oază de siguranţă", potrivit analiştilor băncii Renaissance Capital. Charles Robertson, economist-şef al băncii de investiţii Renaissance Capital, spune că România are cea mai performantă piaţă emergentă, anul acesta, dând ca exemplu creşterea anuală cu 9% a Bursei de Valori Bucureşti. "Europa Centrală şi România se prezintă bine. Într-un moment în care materiile prime (din China n.r.) nu mai sunt atractive, când lumea se fereşte de Rusia, Africa de Sud şi de politica din Turcia, Europa de Est este locul în care trebuie să te orientezi", a comentat Robertson, adăugând că România este "o oază de siguranţă" care nu este afectată de criza de materii prime generată, în prezent de volatilitatea de pe piaţa chineză. China, marele exportator, suferă în prezent tocmai din cauza creşterii economice prea mari.

• NATIONAL

• Mafia gunoaielor a cumpărat parlamentari cu 20.000 de euro bucata!

Cei care controlează din umbra mafia gunoaielor si-au dat seama ca au nevoie urgenta de o noua lege a deşeurilor. Mai ales ca de la Bruxelles se făceau presiuni imense ca Romania sa implementeze costisitoarele staţii de transfer a deşeurilor, care sa preia 50 la suta din actualele depozite. Si, fie vorba intre noi, buba cea mare este tot la reciclare, pentru ca, după cum reiese din informaţiile intrate in posesia National, deşi ne-am luat angajamente sforăitoare in acest sens, si in ziua de astăzi cota reala a deşeurilor reciclate in Romania este de doar doi la suta. "Regii gunoaielor" au trecut pur si simplu la cumpărarea de parlamentari care sa le asigure voturile necesare pentru a trece legea salubrizării in forma dorita de ei. Iar după cum susţin sursele Nationa, daca "formatorii de opinie" au primit si cate 40 -50.000 de euro, un simplu parlamentar din teritoriu a încasat 20.000 de euro pentru a apasă cum trebuie pe buton la momentul oportun.

• Pesediştii se toarnă intre ei

Social-democraţii îşi elimina concurenta din partid cu ajutorul plângerilor penale, reclama liderul PSD Satu Mare, Mircea Govor. In vremea de glorie a PSD-ului, taberele din partid îşi rezolvau bărbăteşte conflictele, apelând de multe ori chiar la lupte corp la corp. Memorabila in acest sens rămâne scena de la Congresul din 2005, când Victor Ponta si Marian Vanghelie s-au alergat prin sala si s-au ameninţat cu bătaia. Timpul a trecut, iar pesediştii si-au pierdut curajul si elenul de altădată. Sau au devenit mai perfizi si si-au perfecţionat tehnica de lupta. Cel puţin asta reiese din "denunţul" public făcut de "baronul" Mircea Govor, care sugerează ca mai toţi colegii lui s-au transformat peste noapte in "turnători".

• Cum a încercat Ghiţă sa intre in computerele DNA

Deşi devenise client fidel al DNA, Sebastian Ghiţă a încercat sa câştige nişte bani si de la aceasta instituţie. Mai exact este vorba despre aproximativ 450.000 de euro - suma care reprezintă valoarea, cu TVA, a celor doua contracte legate de achiziţii de echipamente IT scoase de DNA pe piaţă la începutul acestei veri. Sebastian Ghiţă a participat cu firma sa Asesoft Technologies (despre care procurorii spun ca este controlata si in prezent, in mod indirect, tot de el) la licitaţia organizata de DNA in 30 iunie a.c., in vederea atribuirii celor doua contracte. Asesoft Technologies face parte din grupul Asesoft International (grup fondat de catre deputatul Sebastian Ghita, pe care procurorii anticoruptie l-au trimis in judecata pentru dare de mita, spalare de bani si instigare la abuz in serviciu).

• PUTEREA

• Cea mai mare minciună

Cel mai important angajament de guvernare e o minciună sfruntată. Victor Ponta s-a instalat în fruntea Executivului în mai 2012, cu promisiunea că va crea un milion de noi locuri de muncă, până în 2016, la încheierea ciclului electoral. Conform statisticilor oficiale, numărul total al angajaţilor din România, după exact trei ani de guvernare Ponta, era 4.535.900, cu 225.400 mai mare faţă de momentul mai 2012. Iar prognoza oficială arată că, în cursul anului 2016 vor fi create 122.900 de noi locuri de muncă. Dacă mai adăugăm, cu nerealistă generozitate, 100 de mii de locuri de muncă pentru a doua parte a anului în curs, abia ne apropiem de cifra totală de 450 de mii - mai puţin de jumătate faţă de cât garantase Ponta.

• Seceta, statul şi asigurările

De cel puţin 15 ani, companiile de asigurare în agricultură au refuzat să asigure culturile contra riscului de secetă, iar statul nu a obligat aceste companii să asigure acest risc, deşi tot statul, prin diverse acte normative, le-a oferit acestor companii o piaţă imensă, obligând producătorii să încheie poliţe de asigurare dacă vor să ceară despăgubiri de orice fel! Mai mult, statul a achitat chiar şi parte din prima de asigurare în unii ani, venind în sprijinul producătorilor, dar, ca un făcut, a uitat să impună firmelor de asigurare să emită poliţe care să asigure şi riscul de secetă. Când statul îţi oferă o piaţă pe tavă, ar putea şi ar trebui să îţi impună măcar condiţia ca, prin acţiunile sau inacţiunile tale, să nu provoci costuri suplimentare statului.

• ROMANIA LIBERA

• România, ţară mică, drumuri lungi

Aproape 18 ore ar dura călătoria unui sătmărean până la mare, cu trenul. Cu maşina personală ar ieşi mai bine, dar nu cu mult. Cât priveşte avionul... exclus. Cum este, aşadar, mai bine să călătoreşti în România, o ţară fără autostrăzi, cu trenuri lente şi curse aeriene interne care nu acoperă traseele cele mai importante? După ce Tarom a pierdut monopolul de transport aerian pe ruta Bucureşti-Iaşi, o dată cu intrarea pe piaţă a companiei Blue Air, preţurile spre capitala Moldovei au scăzut considerabil. Blue Air a anunţat că, de la 25 octombrie, va organiza zboruri de la Otopeni spre Iaşi la numai 19,90 de euro biletul, tariful pentru întoarcere pornind de la 29,90 de euro. La scurt timp, Tarom a precizat că reduce la jumătate preţurile sale pentru aceeaşi rută, astfel încât un bilet dus-întors între Bucureşti şi Iaşi va putea fi cumpărat de la sfârşitul lunii octombrie cu numai 79 de euro.

• Tsunami financiar cu epicentrul la Beijing

China a uluit, miercuri, pieţele financiare prin devalorizarea yuanului pentru a doua zi consecutiv, declanşând temerile investitorilor că a doua cea mai mare economie a lumii este într-o situaţie precară. Stocurile, devizele şi materiile prime au diminuat puternic în toată regiunea, iar investitorii suspectează că economia Chinei are probleme şi în pofida asigurărilor Beijingului, se tem de un posibil război al devizelor. China a devalorizat moneda naţională două zile la rând - marţi şi, miercuri - mişcarea trimiţând unde de şoc pe toată planeta financiară, antrenând scăderea acţiunilor şi ridicarea preţurilor produselor de bază. Au fost pierderi generalizate în Asia, în Europa şi pieţele bursiere au avut căderi de ordinul de 1%. Moneda chineză a atins, ieri, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani după ce Banca Populară a Chinei a decis ca yuanul să fie mai fragil după devalorizarea de marţi.

• ZIARUL FINANCIAR

• Soarta Arpechim este pecetluită, în ciuda revenirii cererii de carburanţi şi a marjelor bune de rafinare

Pentru prima dată de la preluarea mandatului de CEO, Mariana Gheorghe nu a fost prezentă la conferinţa de presă organizată de companie la prezentarea rezultatelor semestriale, reprezetanţii Petrom precizând că directorul general executiv se află într-o perioadă de concediu. Pentru primele şase luni din an, Petrom a raportat la nivel consolidat vânzări de 8,8 miliarde de lei, cu 18% mai mici, profitul net al companiei fiind de un miliard de lei, cu 25% mai mic. În continuare, preţul mic al petrolului a rămas principalul factor care explică reducerea rezultatelor.

• Bursa de la Bucureşti e prinsă în vortexul devalorizării din China. Investitorii au vândut mai întâi acţiunile la bănci

Indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, a scăzut ieri cu până la 1,5%, cel mai mare declin zilnic din ultimele patru luni, tras în jos de turbulenţele de pe pieţele externe. Devalorizarea yuanului a generat ieri ample scăderi pe marile burse europene, in­vestitorii temându-se de pierderi la companiile europene care exportă în China. Principala referinţă a bursei de la Bucureşti a coborât ieri sub pragul de 7.500 de puncte, raportând un minus de 1,5%. Principalii contributori la scăderea indicelui BET au fost acţiunile bancare. Titlurile Banca Transilvania (TLV) s-au depreciat cu până la 3,3%, titlurile BRD au scăzut cu 2%. Prin contagiune, acţiunile SIF Moldova şi cele ale SIF Banat-Crişana, societăţi care au expunere ridicată pe acţiunile TLV, s-au ajustat negativ cu până la 4%. Acţiunile companiilor din sectorul energetic au intrat şi ele în hora corecţiilor. Electrica şi Transelectrica a pierdut circa 1%. Titlurile Petrom şi ale Romgaz au raportat deprecieri mai mici, de sub 0,5%.

• Ipocrizia creditorilor Greciei: Ce ţie nu-ţi place, "altuia îi face"

În timp ce guvernul german şi alte ţări din zona euro fac presiuni ca Grecia să-şi vândă companiile de furnizare a apei pentru a face rost de bani pentru plata datoriilor, oraşe nemţeşti precum Berlin, Stuttgart şi Rostock răscumpără concesiuni din acelaşi domeniu. Acest lucru i-a fost reproşat cancelarului german Angela Merkel de către AoeW, grup de lobby german pentru industria serviciilor de furnizare a apei menajere şi potabile, scrie Bloomberg. Activele vândute sau privatizate de statul grec ar trebui să intre într-un fond de 50 de miliarde de euro care ar garanta că Grecia îşi va plăti datoriile către creditori - Germania şi partenerii din zona euro. "În Germania a apărut un val de răscumpărări publice după ce a prins rădăcini ideea că stabilirea preţurilor nu poate fi lăsată în seama managerilor însetaţi de profit. Apa este un bun public vital şi grecii au tot dreptul să-l păstreze", a explicat Christa Hecht, directorul executiv al AoeW.