REVISTA PRESEI 15.03.2014

• ADEVARUL

• O petiţie de respingere a accizei suplimentare la carburanţi este semnată şi de preşedintele Traian Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, vineri dimineaţă, într-un cort amplasat pe stradă, în zona Eroilor din Bucureşti, petiţia iniţiată de Partidul Mişcarea Populară împotriva accizei suplimentare de 7 eurocenţi la carburanţi, măsură ce ar urma să între în vigoare începând cu data de 1 aprilie. Sâmbătă, PMP va organiza un miting împotriva măsurii fiscale. "La miting nu o să particip, dar le-am promis că semnez şi eu petiţia. Consider taxa asta inutilă, bugetul de stat nu avea nevoie de banii ăştia. Sunt bani pentru baronii locali", a spus Traian Băsescu. "Am vorbit cu Victor Ponta, dar nu renunţă la idee. Ce am reuşit - să o amânăm trei luni. Dar acum nu mai pot, nu mai am bugetul în mână, l-am promulgat. În locul premierului aş încerca o amânare pornind de la veniturile la buget din primele două luni. Praful se alege prin creşterea de preţuri şi prin inflaţie şi de majorarea salariului minim pe economie", a mai spus preşedintele.

• În plin scandal cu acciza suplimentară la carburanţi, MOL se pregăteşte să captureze cota de piaţă a Lukoil România

În timp ce tot mai multe organizaţii politice şi civice se luptă din răsputeri cu Guvernul pentru a respinge acciza suplimentară de 7 eurocenţi/litru la motorină şi benzină, producătorii de carburanţi au cu totul alte preocupări. De exemplu, ruşii de la Lukoil ar putea ceda către ungurii de la MOL câteva depozite zonale de carburanţi şi, implicit, cota de piaţă deţinută în România. Concret, potrivit surselor, după ce Lukoil a ales Bulgaria ca ţintă investiţională şi va deschide rafinăria de la Burgas (investiţie de peste un miliard de dolari), în România "motoarele" vor fi lăsate pentru o vreme la ralanti, iar piaţa locală va fi cedată, treptat, către MOL. Într-o primă fază, care se desfăşoară acum, se negociază contracte de "parteneriat strategic" prin care Lukoil va desfăşura livrări preferenţiale către MOL, iar în ultima fază se vor închide şi apoi vinde depozitele zonale ale Lukoil către MOL. Astfel de unităţi, vitale pentru operaţiunile Lukoil în România, se află la Braşov şi Iaşi (MOL deţine astfel de depozite doar în judeţele Giurgiu şi Bihor).

• Bomba socială din spatele certificatelor verzi

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au găsit un alt subiect pe care să se atace: certificatele verzi, un subiect cu o miză de 10 miliarde de euro, atât cât cumulează subvenţiile acordate sectorului energiei regenerabile. La acestea care se adaugă posibilitatea relocării marii industrii energofage şi, urmare directă, implozia sectorului termo şi al celui de extracţie a cărbunelui, ca urmare a scăderii consumului de electricitate. Componenta de energie regenerabilă constituie în acest moment în jur de 11% din valoarea unei facturi medii pentru populaţie. Pentru consumatorii industriali, ponderea certificatelor în factură de energie este mult mai mare, în special atunci când costurile cu energia au pondere mare în produsul finit. Alro, cel mai mare consumator de electricitate din ţară, a anunţat recent că va elabora un plan pentru închiderea unor capacităţi de producţie din cauza influenţei negative în costuri cheltuielilor cu ecotaxele. Sindicaliştii au anunţat anterior că grupul ia în considerare concedierea a 500 din cei 700 de angajaţi ai combinatului Alum Tulcea.

• MAI: Mai multe persoane din Ungaria au fost declarate indezirabile pe teritoriul României, inclusiv din partidul Jobbik

Autorităţile române au decis nepermiterea intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni, inclusiv Jobbik, urmând să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceştia să fie declaraţi indezirabili, a anunţat, vineri, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog. "În urma activităţii de evaluare a riscului la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale a legislaţiei comunitare, autorităţile române competente au luat decizia instituirii unor măsuri preventive în vederea preîntâmpinării unor evenimente de natură a afecta ordinea publică şi securitatea naţională. Astfel, au fost instituite măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României şi s-a solicitat instanţei competente declararea ca indezirabili pentru un număr de cetăţeni ungari, care desfăşoară în ţara noastră activităţi cu caracter extremist în favoarea organizaţiilor Noua Gardă Ungară, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor şi Jobbik", a anunţat purtătorul de cuvânt al MAI.

• Ce crede Mihail Gorbaciov, fostul lider al Uniunii Sovietice, despre criza din Crimeea

Într-o scrisoare publicată în ziarul rus "Komsomolskaia Pravda", fostul lider al Uniunii Sovietice şi laureatul Premiului Nobel pentru Pace Mihail Gorbaciov refuză să apere ideea unei "reunificări" a Rusiei cu Crimeea şi subliniază că în actualul context este important ca nicio parte "să nu escaladeze" criza ucraineană, informează Russia Today. Fostul lider sovietic susţine că actuala situaţie dificilă din Ucraina şi Crimeea are legătură cu o "dizolvare nechibzuită" a Uniunii Sovietice. "Dizolvarea Uniunii Sovietice s-a făcut cu aplauze, dar niciun cuvânt nu a fost menţionat atunci despre Crimeea şi Sevastopol", a scris Mihail Gorbaciov. Scrisoarea semnată de Mihail Gorbaciov este un răspuns adresat unui fost patron de presă din perioada Perestroika, Vitali Tretiakov, care îi ceruse fostului lider sovietic să o convingă pe Angela Mergel, cancelarul german, de importanţa reunificării paşnice a Crimeii şi Sevastopolului cu Rusia.

• Kerry şi Lavorv nu s-au înţeles. Barack Obama îl avertizează pe Putin că vor exista "consecinţe" dacă nu acceptă calea diplomatică în cazul Ucrainei

Şeful diplomaţiei ruse a declarat că "nu s-a ajuns la o viziune comună" a Moscovei şi a Washingtonului, privnd criza din Crimeea, precizând că, dacă în Kosovo a fost un caz special, atunci şi Crimeea ar trebui să fie un caz special. Lavrov a făcut aceste declaraţii după întrevederea pe care a avut-o la Londra cu secretarul de Stat american, John Kerry, pe tema crizei din Ucraina. Totuşi, şeful diplomaţiei americane a precizat că Rusia nu intenţionează să invadeze militar estul Ucrainei, subliniind că situaţia din oraşul Doneţk este "revoltătoare", relatează CNN. Lavrov a dat asigurări că Rusia nu se va implica în situaţia din oraşul ucrainean Doneţk, după confruntări între manifestanţi proruşi şi naţionalişti proeuropeni soldate cu cel puţin un mort. Regiunea Crimeea va organiza duminică un referendum controversat privind unirea cu Rusia. Occidentul a avertizat că nu va recunoaşte rezultatul plebiscitului.

• Consiliul de Securitate ONU se reuneşte de urgenţă pe tema referendumului din Crimeea

Consiliul de Securitate al ONU a decis să se reunească de urgenţă, sâmbătă, pentru a vota o rezoluţie occidentală împotriva recunoaşterii referendumului din Crimeea, organizat la 16 martie, privind alipirea regiunii autonome cu Rusia, informează AFP. Membrii Consiliului ONU se vor afla în şedinţă începând cu ora 15.00 GMT, 17.00 ora României, într-o reuniune convocată de Statele Unite ale Americii. Occidentul speră ca poziţia Chinei, adesea un aliat al Rusiei în special în cazul conflictului sirian, să fie de partea Occidentului în problema regiunii Crimeea. "Chinezii sunt confuzi", a informat un diplomat occidental întrebat cum ar putea vota China în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate. Oficialul occidental a mai precizat că în reuniunile precedente, China invoca pe tema crizei din Ucraina, două principii: neintervenţiei militară şi respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Statele Occidentale speră astfel să atragă de partea lor China şi să izoleze diplomatic tot mai mult Federaţia Rusă.

• Cristian Ghibu, locotenentul lui Relu Fenechiu, a preluat afacerile baronului liberal. Fene Grup devine ENGEKO

Cristian Ghibu, fostul secretar de stat la Ministerul Transporturilor în mandatul lui Relu Fenechiu, a preluat oficial grupul de firme controlat de baronul liberal condamnat la cinci ani de închisoare. Compania de construcţii Fene Grup, deţinută până zilele trecute de fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a fost preluată în administrare de Cristian Ghibu, fost secretar de stat în cadrul aceluiaşi minister. Noul acţionariat a anunţat că Fene Grup a fost rebrenduită sub numel Engineering and General Constructing (ENGEKO) SA. "Acţionarii SC Fene Grup SA au decis schimbarea structurii de administrare a companiei, precum şi intrarea într-un proces de rebranding, având ca prim pas schimbarea numelui firmei în SC Engineering and General Constructing (ENGEKO) SA şi dezvoltarea unei noi identităţi vizuale", se arată într-un anunţ publicat pe site-ul companiei de construcţii.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ziua Maghiarilor. Internele şi politicienii au intrat în alertă

Maghiarii comemorează astăzi declanşarea sângeroasei Revoluţii de la 1848 împotriva Imperiului Habsburgic. Ieri, autorităţile române au interzis intrarea în ţară a unor extremişti unguri, printre care şi liderul Jobbik. Sărbătoarea maghiarilor are, anul acesta, o conotaţie politică deosebită, deoarece circa 100.000 de români de etnie maghiară, care au obţinut şi cetăţenia ungară vor putea vota, la 6 aprilie, în cadrul alegerilor parlamentare din Ungaria. Ieri, autorităţile române au decis să interzică intrarea în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni, inclusiv partidul extremist Jobbik, "despre care s-a stabilit cu certitudine că sunt implicaţi în activităţi de natură a justifica aplicarea legii", după cum a anunţat, ieri, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog. Ea a precizat că urmează să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceştia să fie declaraţi indezirabili.

• Maghiarii moderaţi se tem că ziua lor poate fi deturnată de radicali

Organizaţiile radicale vor să provoace incidente violente la Târgu Mureş pentru a cere autonomia secuilor. În schimb, populaţia maghiară vrea să serbeze ziua de 15 Martie în linişte, prin participarea la marşuri dedicate evenimentului. Peste 30.000 de etnici maghiari speră să adune mişcările extremiste la manifestările de astăzi dedicate Zilei ungurilor de pretutindeni. Oraşul care se va afla în centrul atenţiei este Târgu Mureş, municipiul reşedinţă de judeţ din Mureş. Aici, aşa cum ne-au declarat chiar membri ai grupărilor radicale, extremiştii de la Garda Maghiară pregătesc acţiuni prin care să provoace forţele de ordine şi populaţia românească majoritară din oraş. În acest sens, secuii din Harghita şi Covasna vor fi aduşi cu autocarele în Târgu Mureş pentru a spori numărul "războinicilor". Radicalii secui pot fi recunoscuţi prin uniforma neagră pe care o poartă chiar şi la muncă. În schimb, marea majoritate a populaţiei de etnie maghiară (1,2 milioane de oameni) vrea să serbeze ziua de 15 Martie în linişte, participând la marşuri dedicate evenimentului.

• Deutsche Welle: Ce costuri ar suporta Germania pentru sancţiuni impuse Rusiei

Pe fundalul crizei din Crimeea, UE ameninţă Rusia cu blocarea conturilor şi interdicţii de călătorie, alte posibile sancţiuni fiind în studiu. Dar nu numai Rusia ar avea de suferit într-un atare scenariu, avertizează Asociaţia federală pentru comerţ en gros, comerţ exterior şi servicii (BGA). Germania şi Rusia întreţin strânse legături economice. Întreprinderi germane au investit 20 de miliarde de euro în Rusia iar volumul comercial bilateral se cifrează la 76 de miliarde de euro anual. Mai detaliat, exporturile germane în Rusia au valoarea cumulată de 36 de miliarde de euro, în vreme ce exporturile ruseşti în Germania au depăşit 40,4 miliarde. Rusia exportă în Germania mai ales energie şi materii prime, importând în schimb bunuri de consum, maşini şi unelte, instalaţii industriale, vehicule, produse electrotehnice şi componente de infrastructură.

• Avionul Malaysia Airlines dispărut a "deviat deliberat câteva sute de mile de la curs"

O informaţie obţinută de agenţia Reuters susţine că datele de pe radarul militar sugerează că avionul Malaysia Airlines dispărut a "deviat deliberat câteva sute de mile de la curs" către Insulele indiene Andaman, "amplificând suspiciunile privind o neregulă", relatează CNN. Reuters citează surse anonime şi nu precizează ce radar militar este la originea informaţiei, însă afirmă că cel care pilota avionul a urmărit nişte coordonate clare, care ar fi dus avionul în Insulele Andaman. Radarul nu a surprins avionul deasupra Insulelor Andaman, ci doar pe o rută cunoscută ce duce către această zonă, afirmă Reuters. Experţii în aviaţie au declarat că este posibil, deşi este extrem de improbabil, ca cineva să fi deturnat avionul şi să fi aterizat fără a fi depistat.

• Sondaj IRES confirmă: PMP creşte, PDL scade. PLUS: Numai 8% cred că PNL va câştiga europarlamentarele

Un sondaj IRES confirmă tendinţa crescătoare a PMP în sondaje, în timp ce PDL scade. Alte veşti proaste pentru PDL, dar şi pentru PNL: nici alegătorii lor nu cred într-o victorie a acestora la europarlamentare. 44% dintre cei chestionaţi de IRES susţin că sigur vor merge la vot la alegerile europarlamentare din 25 mai, în timp ce 13% spun că sigur nu vor merge la acest scrutin. Opţiunile se împart astfel: PSD - 41%, PNL - 17% PDL - 14%, Partidul Mişcarea Populară - 9%, UDMR - 6%, PP-DD - 5% Forţa Civică - 3%. Sondajul IRES confirmă barometrul recent al INSCOP Research, care indica o creştere a PMP la 10% şi o diminuare a PDL la 14%. Întrebaţi cine cred că va câştiga alegerile europarlamentare, 61% dintre repondenţi au indicat PSD. Numai 8% dintre votanţi cred că PNL va câştiga şi numai 6% au indicat PDL. Faptul că mici votanţii PNL şi PDL nu cred în partidele lor victoria partidelor lor ar trebui să-i îngrijoreze pe liderii acestora, pentru că electoratul demobilizat are tendinţa de a nu se prezenta la vot.

• Firma cu cel mai mare profit din istoria României a intrat în insolvenţă

Compania American European Marketing and Enterprises S.A., care în 2010 a raportat în bilanţul contabil o cifră de afaceri şi un profit net de 4,1 mld. euro - de patru ori mai mare decât profitul record stabilit anul trecut de Petrom (1,091 mld. euro), a intrat luna trecută în insolvenţă la cererea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov. Firma cu sediul în satul braşovean Fântâna figura în 2010 cu un singur angajat, iar în declaraţia fiscală din 2011 - ultima depusă - compania nu şi-a mai trecut niciun angajat, în plus, cifra de afaceri şi profitul sunt zero. Totuşi, în ultimul raport financiar compania braşoveană figurează cu active imobilizate în valoare de peste 8 mld. euro. DGRFP Braşov a cerut insolvenţa companiei în 14 iunie 2013, iar judecătorii braşoveni au acceptat cererea instituţiei în 27 februarie 2014, numind ca administrator judiciar firma Braudit din Braşov, reprezentată de Ioan Comşa.

• Ronald Lauder, mâna dreaptă a lui Adrian Sârbu şi fondatorul CME, şi-a dat demisia din bordul companiei

Ronald Lauder a demisionat din funcţia de director non-executiv din cadrul companiei Central European Media Enterprises (CME). Ronald Lauder, care a ocupat funcţia de director nono-executiv în ultimii 20 de ani, a contribuit la înfiinţarea şi creşterea televiziunilor independente în Europa Centrală şi de Est, începând cu lansarea TV Nova în Cehia, în 1994, care a fost prima televiziune comercială din această ţară. Un an mai târziu, Lauder, împreună cu Adrian Sârbu, a lansat postul Pro TV. "De atunci, compania a cunoscut o expansiune rapidă în regiune, având succes în producţia de ştiri independente şi programe locale asigurând-şi poziţia de lider pe piaţă", se arată în comunicatul de presă al CME care anunţă demisia lui Lauder. Decizia lui Lauder de a demisiona din conducerea boardului CME vine la mai puţin de un an de la plecarea lui Adrian Sârbu de la conducerea companiei.

• Paramilitari SÂRBI, alături de forţele ruse din CRIMEEA

Bărbaţi cu barbă îmbrăcaţi în uniforme camuflate şi având pe cap căciuli negre îmblănite şi înarmaţi cu cuţite controlau joi traficul de-a lungul unei şosele aglomerate ce leagă capitala regională a Crimeii, Simferopol, de portul Sevastopol, transmite agenţia Reuters. Un steag negru cu un cap de mort, stindardul naţionaliştilor sârbi, şi un drapel sârb erau arborate alături de tricolorul rus, reamintind de evenimentele turbulente ce au zguduit în anii '90 regiunea Balcanilor. Bratislav Zivkovici, unul dintre comandanţii mişcării sârbe Chetnik, o grupare ultranaţionalistă cu rădăcini într-o altă eră, a afirmat că este ceva normal pentru ei să vină în Crimeea pentru a-şi ajuta "fraţii ruşi", potrivit Agerpres. Crimeea, parte componentă a Ucrainei postsovietice din 1991, se află sub control militar rusesc de o săptămână. Parlamentul local a declarat că regiunea vrea să se alăture Rusiei, o opţiune ce va fi supusă, în weekend, unui referendum.

• Procesele colective, pericol pentru bănci

Relaţia clienţi-bănci intră într-o nouă fază, care ascunde capcane mari pentru creditori. Multe dintre procesele intentate până acum de clienţi băncilor au fost câştigate de bănci, dar 2014 a adus decizii importante în favoarea clienţilor. Este vorba de un proces colectiv câştigat definitiv de clienţi ai Volksbank şi de prima sentinţă favorabilă obţinută de un client la Înalta Curte de Justiţie. Clienţii Volksbank au obţinut anularea unor comisioane considerate abuzive, precum şi o dobândă avantajoasă la credite. Clientul BCR a câştigat la Înalta Curte ca dobânda sa să fie stabilită prin negociere cu banca. "Anterior, Curtea de Apel decisese ca dobânda creditului clientului să devină Euribor plus o marjă de 1,5 puncte", a spus pentru EVZ Gheorghe Piperea, avocatul clientului.

• FMI: Săracii au devenit tot mai săraci, iar bogaţii tot mai bogaţi, pe fondul crizei. CE SPUNE FONDUL despre impozitul progresiv

Măsurile de austeritate implementate în unele ţări bogate, luate uneori sub presiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI), au contribuit la creşterea inegalităţilor sociale, se menţionează într-un raport al FMI emis ieri. "Vasta consolidare bugetară în curs în mai multe economii a dat naştere unor îngrijorări legate de potenţialul său impact asupra inegalităţilor", scriu economiştii FMI în acest raport privind inegalităţile sociale. Aceştia admit că planurile de austeritate, necesitatea de a face economii bugetare, conduc la pierderi de locuri de muncă , care au "tendinţa de a consolida inegalităţile. Afectaţi sunt cei mai puţin favorizaţi, ale căror venituri depind aproape în totalitate de salarii. Potrivit acestor experţi,"inegalităţile au crescut" în aproximativ jumătate din ţările europene care au efectuat "ajustări bugetare" în perioada 2007-2012. Raportul face referire în special la ţări precum Irlanda sau Grecia, care s-au confruntat cu crize majore şi au recurs la măsuri dure de austeritate.

• JURNALUL NATIONAL

• Preşedintele Ungariei, vizită neoficială în România!

Ader Janos, preşedintele Ungariei, se va afla de luni într-o vizita neoficială în Transilvania. Prima oprire a acestuia va fi la Sfântu-Gheorghe. De la ora 19, prezenţa sa este confirmată la Teatrul "Tamasi Aron", unde va urmări piesa Hamlet. Marţi dimineaţă, de la ora 9, el va vizita expoziţia "Victimele Războiului de Independenţă" de la Muzeul Naţional al Secuilor. Următoarea destinaţie a preşedintelui este Muzeul "Haszmann Pal" din localitatea covăsneană Cernat. Ader Janos urmează să depună o coroană de flori la statuia lui Gabor Aron din Târgu-Secuiesc, apoi va ridica un stâlp funerar din lemn sculptat la Monumentul Eroilor secui Paşoptişti din Pasul Niergeş (Piatra Niergeş). Vizita în România va continua la Miercurea-Ciuc, urmată de o depunere de coroane de flori la monumentul din Siculeni şi o vizită la biserica armeană din Gheorgheni. Vizita neoficială se va încheia la Cluj-Napoca.

• TIR-uri româneşti, SECHESTRATE în curtea unei fabrici de ulei din Tighina, Republica Moldova

Patru şoferi români de TIR au rămas blocaţi în curtea unei fabrici de ulei din Tighina, în Republica Moldova, după ce maşinile le-au fost sechestrate. Informaţia a fost confirmată şi de Ministerul român de Externe care precizează că şoferii sunt victime colaterale ale unui litigiu comercial. Potrivit ministerului, inţial, 9 cetăţeni români au fost la fabrica din Tighina, dar cinci au reuşit să părăsească zona şi chiar au revenit în ţară pe 12 martie. Totul a pornit de la un litigiu comercial: Fabrica din Tighina este furninzor pentru mai multe societăţi din România şi maşinile ar fi fost reţinute acum pentru pune presiune şi a încerca să recupereze o datorie substanţială. Ministerul de Externe susţine, potrivit tvr.ro, că, în urmă unei intervenţii a poliţiei din Tighina, la faţa locului, s-a stabilit că şoferii de cetăţenie română nu sunt lipsiţi de libertate, măsura sechestrării vizând exclusiv maşinile.

• Bulgaria, Macedonia şi România, cele mai afectate în cazul suspendării exporturilor de gaze ruseşti prin Ucraina

Bulgaria, Macedonia şi România vor fi cele mai afectate state în cazul suspendării exporturilor de gaze ruseşti prin Ucraina, potrivit unei analize publicate, joi, de London School of Economics (LSE). Analiştii LSE apreciază că una dintre cele mai serioase temeri ale statelor din UE privind actuala situaţie din Crimeea este dependenţa lor de gazul rusesc, în condiţiile în care aproximativ 60% din aceste importuri sunt livrate prin conductele de pe teritoriul Ucrainei. Problema ar putea fi clar una regională, susţin analiştii britanici, Bulgaria, Macedonia şi România urmând să se confrunte cu reducerea semnificativă a livrărilor, în cazul suspendării exporturilor de gaze ruseşti prin Ucraina. Alte state din Europa Centrală şi de Est nu se vor confrunta cu probleme urgente, datorită stocurilor de gaze pe care le deţin, cu condiţia ca suspendarea livrărilor prin Ucraina să nu dureze mai mult de două luni. Astfel, Austria, Cehia, Ungaria, Italia, Polonia şi Slovacia deţin suficiente stocurilor de gaze în depozite pentru a face faţă unei întreruperi a livrărilor de 2-3 luni.