REVISTA PRESEI 15.05.2015

• ADEVARUL

• Coabitarea Iohannis-Ponta a fost tăiată cu drujba

Preşedintele Klaus Iohannis a ripostat dur, după ce premierul Victor Ponta i-a pus în cârcă scandalul iscat în jurul Codului Silvic. Specialiştii contactaţi de "Adevărul" arată că reacţia lui Iohannis vine puţin cam târziu, dar mai bine mai târziu decât niciodată. Insinuările premierului Victor Ponta privind legătura Preşedinţiei cu firma austriacă Schweighofer Holzindustrie au dezvăluit şi faţa mai dură a preşedintelui Klaus Iohannis, care, pentru prima dată de la preluarea mandatului, l-a pus la punct pe Victor Ponta. "Afirmă la televizor tânărul prim-ministru că ar avea el informaţii de la servicii cum că oameni din anturajul meu s-ar fi întâlnit cu diferiţi reprezentanţi ai unor procesatori de lemn, şi lasă să se înţeleagă că ar exista un fel de trafic de influenţă la nivelul preşedintelui. Este fals şi surprinzător. Cum nu mai sunt în campanie, nu mai tolerez aşa ceva", a reacţionat preşedintele, după ce, cu o seară înainte, premierul Victor Ponta a lăsat de înţeles că şeful statului e moale, că s-a lăsat influenţat de unii liberali care fac jocurile companiei austriece.

• PSD apasă şi mai tare pedala adoptării noului Cod Silvic, după declaraţiile lui Iohannis

În plin scandal iscat între preşedinte şi premier pe tema Codul Silvic, deputaţii PSD sunt mai pregătiţi ca niciodată să adopte Codul Silvic în forma sa iniţială, contrară cu observaţiile formulate de Klaus Iohannis. În Camera Deputaţilor, PSD se bucură de o majoritate confortabilă, care le va permite trecerea, fără probleme, trecerea Codului Silvic în forma dorită. În jurul a două puncte nevralgice se poartă dezbaterea pentru Codul Silvic. Primul - impunerea amenajamentul silvic doar proprietarilor care au mai mult de 10 hectare de pădure, lăsându-i pe ceilalţi să taie după bunul plac, cu aprobarea pădurarului. Al doilea - un prag maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a avut o discuţie telefonică cu directorul SRI, Eduard Hellvig, în care i-a cerut să analizeze afirmaţiile lui Victor Ponta, cu privire la pretinsul lobby făcut de compania Holzindustrie pe lângă oameni din anturajul prezidenţial. Şeful statului nu exclude posibilitatea de a-l acţiona în judecată pe Ponta.

• Băsescu: Tata socru, Ilie Sârbu, a patronat semnarea, în 2003, a unui contract pe zece ani cu Schweighofer. Şeful corpului de control era VV Ponta

Fostul preşedinte Traian Băsescu arată, într-un mesaj pe facebook intitulat "Plagiatorul mincinos este şi ticălos", legăturile dintre premierul Victor Ponta şi firma austriacă Schweighofer. "Tata socru, fostul ministru al Agriculturii Ilie Sîrbu, a patronat semnarea, în 2003, a unui contract pe zece ani cu austriecii de la Schweighofer. La semnarea contractului, şeful corpului de control era actualul premier, VV Ponta. Actualul director general de la ROMSILVA, domnul Adam Crăciunescu, protejat al lui tata socru, era secretar de stat, responsabil cu pădurile în Ministerul Agriculturii atunci cînd s-a semnat contractul cu austriecii. În 2013, cînd contractul pe zece ani al austriecilor a expirat, VV Ponta era prim ministru, Adrian Crăciunescu era director la ROMSILVA, iar tata socru devenise celebru samsar al codrilor şi terenurilor agricole ale României. Niciunul nu a făcut nimic pentru a pune frînă lăcomiei austriecilor", a scris Băsescu pe facebook.

• Nesimtirea la volan este, in sfarsit, interzisa prin lege

Cei care arunca hartii, ambalaje sau mucuri de tigara pe geamurile masinilor, ori de la balcon, vor fi amendati cu 2.500 de lei. Legea a trecut de Senat si va ajunge in Camera Deputatilor. In prezent amenda este de 500 de lei. Greu de crezut ca a achitat-o cineva. Pe viitor insa alesii vor ca cei care isi bat joc de orase si le trateaza ca pe niste containere sa plateasca amarnic. Aruncatul gunoiului pe strada sau pe spatiul public va deveni un lux pentru cei care obisnuiesc sa-l practice. Astfel, daca, sa zicem, aruncati din masina sau de la balcon un muc de tigara, gestul in sine o sa va coste nici mai mult, nici mai putin, 2.500 de lei. Politistii locali si comisarii garzii de mediu vor pune legea in aplicare. In sectorul 3, de exemplu, agenti imbracati stau deja la panda.

• Va fi la fel de eficientă şi în energie strategia de business a RCS&RDS?

RCS&RDS îşi extinde afacerile din energie, şi pare să o facă după un mai vechi algoritm aplicat cu succes demonstrat pe o piaţă de internet şi televiziune prin cablu pe care o domină detaşat. Recent intrată pe piaţa de energie, RCS&RDS, companie controlată de Zoltan Teszari, a anunţat ieri câştigarea unui contract prin care urmează să furnizeze electricitate primăriei oraşului Jimbolia (judeţul Timiş). Contractul are o valoare de 624.000 lei (142.000 euro), fără TVA, a fost adjudecat prin negociere, şi stipulează că RCS&RDS va livra energie primăriei şi mai multor unităţi de învăţământ şi instituţii subordonate Consiliului Local. Astfel, compania porneşte pe drumul lung - dar foarte cunoscut - al dezvoltării propriei reţele de la zero, pas cu pas, aşa cum a reuşit să facă pe piaţa de cablu. Şi chiar dacă între energie şi serviciile de cablu nu există mari asemănări, Zoltan Teszari pare să aplice o strategie de creştere foarte asemănătoare.

• Cristian Adomniţei, plasat în arest la domiciliu

Cristian Adomniţei afirmă, într-un comunicat de presă transmis presei joi seară, după ce Curtea de Apel Iaşi a decis plasarea sa în arest la domiciliu, că este "şocat şi dezamăgit" de decizia instanţei, dar că o va respecta. "Sunt şocat şi dezamăgit de decizia judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Iaşi, dar pe care o voi respecta întocmai, potrivit regulilor care guvernează statul de drept. Dat fiind caracterul definitiv al deciziei, voi face publice toate documentele care au stat la baza apărărilor mele şi care urmează să fie judecate şi de opinia publică", arată şeful CJ Iaşi. El spune, de asemenea, că se va suspenda din funcţiile deţinute în PNL, adăugând că oamenii care îl cunosc ştiu că este nevinovat.

• Construcţiile şi consumul sunt din nou motoarele economiei, ca în anii de boom dinaintea crizei

Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat un surprinzător avans de 4,3% în primul trimestru din 2015 faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Surpriza este cu atât mai mare cu cât structura pe sectoare care au contribuit la această performanţă seamănă izbitor cu cea consemnată în anii de boom economic. Prima surpriză vine de la sectorul de construcţii, care pe medie a crescut cu 13,4%, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB este de 6,3%. Industria, în schimb, a avut o creştere (ca volum al producţiei) de 3,3%, însă ponderea acesteia în PIB este de aproape 25%. În cealaltă parte, la utilizarea PIB, consumul este cel mai important. Creşterea acestuia a fost, potrivit comunicărilor anterioare ale INS, de doar 3%, însă ponderea consumului în PIB este de 61%. Rezultă că atât consumul, pe partea de utilizări, cât şi construcţiile şi, desigur, industria - pe partea de formare - au dinamizat economia, la fel ca în perioada 2006-2008.

• BANCHERUL

• Carpatica încearcă iar sa scape de acţionarul majoritar Carabulea, după ce acesta a fost arestat din nou

Conducerea Băncii Comerciale Carpatica a convocat pentru data de 18 iunie o noua Adunare Generala a Acţionarilor (AGA), in care se va supune aprobării reducerea capitalului social al băncii cu 110 milioane lei, prin anularea a 2 miliarde de acţiuni, reprezentând 65% din capital, in vederea acoperirii pierderilor din anii precedenţi, urmata de o majorare de capital de aceeaşi valoare. Anunţul a fost făcut după ce la precedenta AGA din 28 aprilie, acţionarii au respins aceeaşi propunere, fiind influenţaţi de participarea si votul exprimat in cadrul şedinţei de către acţionarul majoritar Ilie Carabulea, in numele unui alt acţionar, cu toate ca acesta avea dreptul de vot suspendat de BNR, după cum a spus Nicolae Cinteza, şeful supravegherii băncilor din banca centrala. Carabulea ar pierde in jur de 10 milioane de euro in urma anularii cotei sale de acţiuni la Carpatica si ar deveni acţionar minoritar in urma unei majorări de capital. Intre timp, Carabulea, care era cercetat in libertate, sub control judiciar, in cazul Carpatica Asig, fiind judecat pentru fapte de corupţie, a fost arestat din nou, marţi, după ce procurorii l-au acuzat ca a făcut presiuni asupra martorilor din proces.

• Sergiu Oprescu, şeful Alpha Bank, ales noul preşedinte al Asociaţiei Romane a Băncilor (ARB)

Sergiu Oprescu, şeful Alpha Bank, a fost ales noul preşedinte al Asociaţiei Romane a Băncilor (ARB), in locul lui Radu Gheţea, anunţă asociaţia intr-un comunicat de presa. Oprescu a fost singurul care a candidat pentru aceasta funcţie. Postul de preşedinte al ARB a rămas vacant pentru ca Radu Gheţea cumulase doua mandate consecutive la şefia asociaţiei, maximul permis. La ARB au avut loc ieri alegeri pentru alte trei poziţii de membru in cadrul asociaţiei. Pentru cele trei locuri disponibile la conducerea ARB au fost 7 candidaturi ale reprezentanţilor unor bănci mari, rezultatele fiind următoarele: Cătălin Pârvu a fost reales pentru un nou mandat de membru in ARB, in timp ce in locul lui Sergiu Manea a fost a aleasa Luminiţa Runcan, director adjunct responsabil cu riscul la BT. BRD a reuşit sa-si menţină un reprezentant la şefia ARB, in locul lui Petre Bunescu fiind aleasa Gabriela Gavrilescu, director adjunct la BRD responsabila a departamentului clienţi corporativi.

• CURIERUL NATIONAL

• Cum vrea Europa să rezolve migraţia ilegală

Bruxellesul a lansat o nouă politică europeană în domeniul migraţiei, fiecare ţară urmând să preia un anumit procent din numărul celor care ajung ilegal în Europa. De un regim favorabil ar urma să beneficieze imigranţii veniţi din zone de război, nu şi cei veniţi din raţiuni economice. Conform unei scheme preliminare, România ar urma să preia 3,75%, Suedia 2,92%, Spania - 10%, Italia - 11,84%, Franţa - 14,17%, iar Germania - 18,42% din totalul celor 20.000 de migranţi. Încă de miercuri, în perspectiva dezbaterilor de săptămâna viitoare în Parlamentul European, la Strasbourg, Comisia Europeană a prezentat o agendă ambiţioasă ce impune ţărilor europene o nouă politică în domeniul imigraţiei - agendă care, potrivit corespondentei la Bruxel­les a cotidianului "Les Echos", a fost salutată atât de eurodeputaţii de dreapta, cât şi de cei de stânga.

• Ce insule mai sunt de vânzare în Grecia?

Mai multe insule private din Grecia au fost scoase din nou la vânzare pe un site de specialitate. Preţurile unei astfel de insule încep de la 3 mil. euro pentru cea mai ieftină şi ajung până la 50 mil. euro, dar cele mai multe nu au preţul afişat pe site, fiind disponibil doar la cererea clientului. Printre cele mai ieftine insule private se numără Insula Gaia, pe care proprietarul cere nu mai puţin de 3 mil. lire sterline, adică aproximativ 3,8 mil. euro, Gaia se întinde pe o suprafaţă de 17,4 hectare şi face parte dintr-un grup mic de insule de pe coasta de vest a Greciei.conform. La polul opus, cea mai scumpă insulă, Omfori, are o suprafaţă de 450 de hectare, fiind scoasă la vânzare pe acelaşi site la preţul de 50 mil. euro. Omfori nu este locuită şi este descrisă ca "o bucată de pământ din paradis", fiind considerată una dintre cele mai frumoase insule din zona de vest a Greciei. În prezent, aici se află o singură clădire, dar există permisiunea de a se construi până la 20% din suprafaţa insulei. Acest procent ar putea creşte numai în cazul în care se dovedeşte că investiţia în zonă este una bună.

• Se adânceşte criza airbag-urilor. 28 mil. maşini infectate de "virusul" Takata

Criza mondială de pe piaţa auto produsă de airbag-urile cu defecte care pot deveni mortale pentru şoferii şi pasagerii autoturismelor se adânceşte pe zi ce trece. Astfel, trei cei mai mari producători japonezi din industria de profil au anunţat în aceste zile că recheamă peste 11 milioane de maşini în service-uri din cauza defecţiunilor potenţiale la airbag-uri. Concret, Honda Motor a anunţat acum că recheamă în service 4.890.000 maşini, numai această companie ajungând la un total de circa 19.600.000 autoturisme care au necesitat schimbarea airbag-urilor. Problema majoră cu airbag-urile făcute de Takata este că, în timp, ele se pot defecta şi dispozitivul care umflă sacul poate "trage" umezeală. Se pare că această umezeală poate produce o explozie necontrolată şi foarte violentă a airbag-urilor. Practic, în cazul unui accident, acestea aruncă în aer carcasa volanului sau a bordului, schijele de plastic fiind potenţial mortale pentru ocupanţii maşinii. Conform unor date, până în acest moment ar fi decedat din acest motiv cel puţin şase persoane, cinci în SUA şi una în Malaezia.

• Rusia invită Grecia să se alăture băncii BRICS

Grecia a fost invitată la începutul acestei săptămâni să devină al şaselea membru al noii bănci regionale pentru ţările BRICS care includ Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud. Invitaţia a fost făcută în timpul unei convorbiri telefonice între prim-ministrul grec Alexis Tsipras şi ministrul de finanţe adjunct al Rusiei, Serghei Storchak, potrivit France Presse, care a citat o sursă guvernamentală. Tsipras, care în urma relatărilor a numit invitaţia ca fiind o "surpriză plăcută", a spus că Atena va lua în considerare opţiunea şi va discuta formal cu alţi oficiali din ţările BRICS la un summit economic viitor ce va avea loc în Rusia, în luna iunie. Bancă de dezvoltare cu baza în Shanghai - formal, banca BRICS a fost anunţată anul trecut în luna iunie ca o modalitate de finanţare a proiectelor majore de infrastructură în curs de dezvoltare. De asemenea, este văzută ca o contrapondere la alte instituţii financiare globale importante, inclusiv Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială.

• EVENIMENTUL ZILEI

• FRĂŢIA TOPOARELOR din codrii României. Miza RĂZBOIULUI TOTAL declanşat de Codul Silvic: 2,5 miliarde de euro

În plin scandal al modificării Codului Silvic, DNA a percheziţionat Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud şi sediul firmei austriece Holzindustrie Schweighofer, unul din cei mai mari jucători de pe piaţa exploatării lemnului din România. O adevărată bombă cu ceas a fost declanşată, odată cu retrimiterea Codului Silvic în Parlament, de către preşedintele României Klaus Iohannis şi după ce Corpul de Control al primului ministru a constatat fapte de natură penală la Regia Naţională a Pădurilor Romsilva. După declaraţiile premierului Victor Ponta care îl asociază pe şeful statului cu firma austriacă Holzindustrie Schweighofer SRL, au ieşit la iveală documente şi dezvăluiri care readuc în atenţia opiniei publice caracatiţa defişărilor. În spatele acestei "bătălii" de la distanţă se ascunde, însă, o miză uriaşă: datele statistice arată că din pădurile ţării noastre se exportă masă lemnoasă în valoare de circa 2,5 miliarde de euro pe an.

• Povestea canalului conceput de Nicolae Ceauşescu pe care s-au aruncat 130 de milioane de euro

In 1985 s-a dat startul lucrărilor la cea mai importantă investiţie în domeniul irigaţiilor. Unirea printr-un canal a barajului de la Călimăneşti, Vrancea, cu Lacul Dridu, lalomiţa. Între 520.000 şi 700.000 de hectare ar urma să fie irigate de apa din acest canal, aproximativ 5% din suprafaţa agricolă a României. Cea mai importantă investiţie în agricultură, Canalul Siret-Bărăgan (198 de km), care ar aduce un surplus de 250 de milioane de euro la bugetul de stat, nu a mai primit fonduri în ultimii doi ani. Nici măcar în 2015 nu s-au alocat fonduri, deşi premierul Victor Ponta a anunţat un excedent bugetar de 1,5 miliarde de euro. În acest timp, agricultorii din judeţele Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomiţa, zone traversate de canal, continuă să facă agricultură pe terenuri semi-deşertice.

• Evaziune fiscală la unul dintre denunţătorii din cazul "Microsoft"

Avocatul Doru Boştină a avut un rol cheie în dosarul "Microsoft" unde a colaborat cu DNA. Celebrul avocat Doru Boştină şi fiul său erau audiaţi aseară, la închiderea ediţiei, de procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, într-un dosar de evaziune fiscală în domeniile IT şi consultanţă. Prejudiciul evaluat de procurori: un milion de euro. Totul a început ieri dimineaţă, atunci când poliţiştii au făcut 18 percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Ialomiţa. Alături de cei doi au fost duse la audieri alte 14 persoane. Procurorii spun că aceştia s-ar fi sustras de la plata impozitelor prin evidenţierea, în actele contabile, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale. Boştină este condamnat la trei ani de închisoare pentru trafic de influenţă, în primă instanţă, în dosarul afaceristului Gruia Stoica. Acesta din urmă a primit patru ani de închisoare. Judecătorii au motivat că pedeapsa lui Boştină a fost redusă deoarece a denunţat fapte penale în dosarul "Microsoft"

• RATB înfiinţează o linie specială pentru "Noaptea Europeană a Muzeelor"

Cu ocazia desfăşurării evenimentului cultural "NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR", în noaptea de 16-17 mai 2015, Regia Autonomă de Transport Bucureşti va înfiinţa o linie specială, care va funcţiona între orele 21:00-04:00. Traseul: Palatul Parlamentului (Muzeul Naţional de Artă Contemporană), Cal. 13 Septembrie, Str. Izvor, Bd. B. P. Hasdeu, Str. Vasile Pârvan, Cal. Plevnei, Str. Mircea Vulcănescu, Str. Baldovin Pârcălabul, Bd. Gării de Nord, Piaţa Gării de Nord, Cal. Griviţei, Bd. Dacia (Muzeul Literaturii), Piaţa Romană, Cal. Dorobanţilor (Muzeul Naţional al Harţilor şi Cărţii Vechi), Bd. Constantin Prezan, Arcul de Triumf, Şos. Kiseleff (Muzeul Naţional de Geologie), Piaţa Victoriei, Cal. Victoriei (Muzeul Naţional George Enescu, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Municipiului şi Muzeul Naţional de Istorie), Splaiul Independenţei, Piaţa Unirii, Bd. Dimitrie Cantemir, Cal. Şerban Vodă, Piaţa Eroii Revoluţiei (Muzeul Bellu), cu întoarcere pe Şos. Viilor, Str. Dr. Istrate, Parcul Carol (Muzeul Tehnic Naţional) Str. 11 Iunie, Bd. Regina Maria, Bd. Libertăţii, Cal. 13 Septembrie.

• Germania, gata să lase Grecia din braţe

Schimbare spectaculoasă la Berlin: Ministerul de Finanţe susţine ideea unui referendum în Grecia pe tema apartenenţei la Zona euro. Apropiaţii lui Merkel îi cer acesteia să lase Grecia să iasă. Berlinul pune guvernul Tsipras în faţa unei alegeri abrupte: fie acceptă condiţiile creditorilor internaţionali, fie întreabă poporul grec dacă mai doreşte să rămână în Zona euro. "Grecia nu poate fi aruncată din Zona euro. Ar trebui ca Grecia să spună ea însăşi că vrea să iasă din Eurozonă", declara miercuri Thomas Steffen, adjunct al ministrului de Finanţe. El nu făcea decât să reia, deşi pe un ton mai blând, afirmaţiile făcute luni de şeful său, ministrul de Finanţe Wolfgang Schauble, la Bruxelles: "Dacă guvernul elen crede că ar trebui să organizeze un referendum, atunci ar trebui să o facă. Poate ar fi măsura corectă, de a permite populaţiei să spună dacă este pregătită să accepte ce trebuie făcut".

• JURNALUL NATIONAL

• Dezlegarea de cătuşe, o afacere bănoasă a bisericilor mai puţin "ortodoxe"

Domnul a dat, Domnul a luat! Dacă mulţi oameni se roagă la Cel de Sus să le dea câte ceva în plus, în România lui 2015 există o mulţime de cetăţeni care ar face orice, doar-doar Domnul le va lua ceva. Ce? Cătuşele de la mâini. Şi, dacă există cerere, apare iute şi oferta. Sunt sute de culte la noi în ţară care promit astfel de minuni, chiar de la prima slujbă. Legătura cu divinitatea, totuşi, se face doar prin unele ritualuri, care mai de care mai "sacre". "Pe baza credinţei şi a mărturisirii pe care ai făcut-o, te botez în numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt". Astfel de cuvinte răsună într-o biserică neortodoxă din Capitală. La auzul lor, gândul te duce la o ceremonie obişnuită de botez. De data aceasta, "pruncul" scăldat în apă este un bărbat de 48 de ani, care până mai ieri a fost şi înalt demnitar al statului român: Cristian David, fost ministru de Interne. Bărbatul a decis să apuce calea Domnului tocmai când procurorii au început să-l caute pe acasă.

• UDMR reclamă statul român şefului Comisiei de la Veneţia

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a transmis o scrisoare preşedintelui Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, în care se plânge că România încalcă drepturile minorităţilor naţionale, nesocotind specificul cultural şi lingvistic al comunităţii maghiare din Transilvania. Preşedintele UDMR a fost deranjat de faptul că Ministerul de Externe nu a invitat lideri ai Uniunii la o conferinţă prin care s-a marcat împlinirea a 20 de ani de când România a ratificat, prima, Convenţia cadru privind Protecţia Minorităţilor, adoptată de Consiliul Europei. Pe fondul acestei nemulţumiri, Kelemen Hunor se plânge că cetăţenii de etnie maghiară sunt persecutaţi. Acesta atrage atenţia că nu s-a înfiinţat o facultate cu predare în limba maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, dar şi că prefecţii judeţelor Covasna şi Harghita au sancţionat în mod constant primarii pentru utilizarea simbolurilor maghiare.

• DOSARUL "Casa din Mihăileanu" se redeschide! Traian Băsescu va fi anchetat

Fostul preşedinte Traian Băsescu primeşte o lovitură neaşteptată, după ce dosarul "Casa din Mihăileanu", un dosar greu şi controversat, a fost redeschis. Băsescu este anchetat pentru modul în care şi-a atribuit locuinţa în perioada în care ocupa funcţia de primar al Capitalei, potrivit ANTENA 3. Traian Băsescu şi-a aprobat singur, pe vremea când era primar al Capitalei, dreptul de a cumpăra imobilul din Strada Mihăileanu 2, repartizat iniţial de stat ca locuinţă de serviciu. Atunci, apărătoarea lui Traian Băsescu în faţa acuzaţiilor de fals şi uz de fals a fost Elena Udrea. După demisia de la Palatul Cotroceni, Udrea şi-a reluat activitatea de avocat şi în două zile a şi preluat dosarul lui Traian Băsescu. Imediat, Udrea a depus documentele în cazul Băsescu, iar a doua zi Parchetul a şi închis cazul.

• NATIONAL

• Amintiri periculoase îl răscolesc pe George Maior!

In mod normal, nimeni nu s-ar mai fi aşteptat ca, mai ales după ce a fost nominalizat, cu o larga susţinere politica, drept ambasador al României in SUA, George Maior sa se apuce sa dezgroape amintiri extrem de sensibile de pe vremea îndelungata când a condus SRI. Recunoaşterea repetata a întâlnirii si discuţiei purtate pe când era director general al SRI cu actuala inculpata Elena Udrea, pe tema controversatelor fotografii de la partida de shopping de la Paris, nu a făcut decât sa redeschidă o falie ce încă nu se cicatrizase bine. Însă de departe cea mai neaşteptata declaraţie publica a altfel taciturnului George Maior este cea referitoare la faptul ca Serviciul Roman de Informaţii nu ar avea competente in sprijinirea anchetelor de corupţie efectuate de către DNA. Adică, într-o vreme in care se bate atâta moneda pe "binomul SRI - DNA", fostul şef al serviciului secret pare sa ridice o minge nesperata la fileu detractorilor acestei colaborări instituţionale.

• Tăriceanu vrea sa facă ordine in Justiţie

In timp ce alţi lideri politici nu mai îndrăznesc sa vorbească nici in somn despre DNA, CSM, ICCJ, preşedintele Senatului, Calin Popescu Tăriceanu, pare mai hotărât ca niciodată sa repună Parlamentul in drepturile lui si sa restabilească echilibrul intre puterile statului. In ciuda acuzaţiilor care i s-au adus, Calin Popescu Tăriceanu a continuat sa dea semnalul ca nici justiţia nu este perfecta. Preşedintele Senatului a jucat o carte importanta, atunci când alţi lideri politici au ales sa tacă si sa facă sluj in fata procurorilor si magistraţilor. "Statul de drept nu înseamnă întărirea instituţiilor represive ale statului, ci înseamnă instituţii puternice, care sa fie capabile sa apere drepturile si libertăţile cetăţeneşti in fata abuzurilor pe care, după cum vedem, unii le pot face la adresa cetăţenilor in general". După ce "s-a incalzit"cu magistraţii, preşedintele Senatului a luat si SRI-ul la ţinta, arătând ca nu ar strica un control civil si parlamentar mai strict.

• Clienţii Volksbank acuza: Banca Transilvania nu-si respecta promisiunile

Banca Transilvania a dat o lovitura de imagine când a preluat Volksbank si când, iniţial, a promis ca va converti creditele in franci elveţieni la cursul din decembrie 2014 si va reduce soldul împrumuturilor cu peste 22,5%. In oferta ulterioara, unor clienţi ai băncii austriece li s-a propus o reducere a soldului de doar 14,6%. Un client al Volksbank din Ploieşti a primit o oferta ce părea generoasa, dar in urma calculelor a reieşit un minus de aproape opt procente fata de promisiunea iniţiala a Băncii Transilvania. Astfel, la sucursala ploieşteana a acestei bănci i s-a înmânat o oferta prin care din soldul rămas din credit au scăzut comisionul de risc, după care au aplicat reducerea de 22,5%.

• PUTEREA

• SRI intră în pădure. Iohannis cere serviciilor verificări

Pădurile devin subiect de scandal între preşedintele şi premierul României, după ce Victor Ponta a susţinut într-o emisiune că are informaţii despre întâlniri care ar fi avut loc între liberali influenţi, apropiaţi actualului şef al statului, şi reprezentanţi ai companiei din Austria, acuzată că exportă lemn furat din ţara noastră. Iohannis implică Serviciul Român de Informaţii, căruia îi cere să verifice vorbele aruncate de Ponta şi ameninţă că, dacă minte, premierul trebuie să răspundă. Înainte de a pleca în Italia, Klaus Iohannis i-a cerut oficial, joi, directorului SRI să analizeze cu maximă seriozitate şi eficienţă afirmaţiile făcute de Ponta deoarece "sunt foarte grave". "Nu mai sunt în campanie, nu mai tolerez aşa ceva", a avertizat preşedintele şi a precizat că a cerut de la "departamentul juridic din Administraţia Prezidenţială (...) încadrarea unor astfel de afirmaţii" şi ce "demersuri" ar putea face "în cazul foarte probabil în care se dovedesc a fi nesusţinute de dovezi", cu alte cuvinte e hotărât să îl tragă la răspundere pe Ponta pentru minciună.

• Frunzăverde, "Ayatollahul" de Severin, anchetat de DNA

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au descins cu mascaţi, joi, la Reşiţa, acasă la şeful Consiliului Judeţean (CJ) Caraş Severin, Sorin Frunzăverde - zis "ayatollahul" - la biroul acestuia, dar şi la sediul Camerei de Comerţ - loc agreat de acesta pentru întâlniri. Oficial, DNA spune că ancheta "vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie", pe care acesta le-ar fi comis în 2014. Mai precis, potrivit unor surse judiciare, Frunzăverde este suspect că ar fi făcut presiuni asupra primarilor unor comune din judeţ să-i asigure cât mai multe voturi candidatului Klaus Iohannis la alegerile din noiembrie.

• ROMANIA LIBERA

• Ce teme îi transmite Comisia europeană Guvernului Ponta

Executivul comunitar avertizează România că va reintra în procedura de deficit excesiv după intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal şi recomandă finalizarea programului de asistenţă financiară cu FMI, pe care Guvernul pare să îl fi abandonat. Comisia Europeană (CE) a adoptat recomandările de politică economică specifice fiecărei ţări pentru 2015 şi 2016. Executivul comunitar a propus României să se concentreze pe patru capitole. Primul se referă la finalizarea programului de asistenţă financiară cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). "Ţara noastră mai are acord cu FMI şi CE până în septembrie. De altfel, săptămâna viitoare o delegaţie mixtă va fi prezentă la Bucureşti. Guvernul ar trebui ca în lunile rămase să salveze ce se mai poate salva din acest acord fiindcă în ultimele luni acesta a deraiat. Dacă nu reintrăm rapid în acord FMI-CE, acesta va fi un eşec. Ar trebui ca în lunile rămase să mai îndeplinim măcar o parte din obiectivele propuse", a precizat, pentru "România liberă", Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

• Avem un preşedinte defect - de Cristian Câmpeanu ,

Klaus Iohannis nu este nici preşedintele albumului de fotografii cu liderii mondiali, nici al doamnei Iohannis şi nici al ceremoniilor televizate şi, cu siguranţă, nu este propriul său preşedinte. Este preşedintele României, o ţară supusă unui atac sălbatic de către mafia pesedistă asistată cu simpatie de o opoziţie falimentară moral, unde societatea se destramă sub presiunea abuzurilor statului şi a corupţiei. Şi, cu toate acestea, Iohannis se comportă ca şi cum persoana şi imaginea sa ar fi cele mai importante lucruri din lume. Nu sunt. Un ego supradimensionat (şi cam atât) a avut şi Emil Constantinescu şi orice preşedinte este liber să eşueze pe mâna proprie, dar parcă la nici unul dintre preşedinţii anteriori nu s-a văzut o atenţie mai mare pentru propria imagine combinată cu o cvasiindiferenţă faţă de problemele "la zi", oricât de însemnate, faţă de care prima reacţie a lui Iohannis a fost să ia o distanţă care în realitate nu există.

• ZIARUL FINANCIAR

• BCR scoate la vânzare cel mai mare pachet de neperformante din istoria României

BCR a scos la vânzare în piaţă cel mai mare pachet- bloc de credite neperformante din istoria României, de aproximativ 3,6 miliarde de euro, echivalent în lei, mult mai mult decât discuţiile iniţiale, ceea ce arată că cea mai mare bancă din România încearcă să-şi cureţe cât mai repede bilanţul afectat de criză. Conform unor surse din piaţă, memorandumul de prezentare a tranzacţiei a fost lansat, el adresându-se unui grup destul de redus de investitori străini, care pot gestiona un deal de asemenea dimensiune. Ofertele neangajante trebuie depuse până la finalul lunii, urmând ca apoi să înceapă şi procesul de due-dilligence, respectiv de analiză şi audit al creditelor neperformante scoase de BCR la vânzare. Apoi vor urma ofertele financiare, estimându-se ca în T4 să se închidă tranzacţia, asta dacă ofertele vor fi în parametrii aşteptaţi de Erste, acţionarul principal al BCR. Valoarea tranzacţiei s-ar situa într-o marjă cuprinsă între 400 şi 600 milioane de euro.

• 22% din FP s-au mutat la Londra. Suspectaţi sunt americanii de la Elliott

Prima structură a acţionariatului Fondului Proprietatea (FP) după listarea la bursa de la Londra a scos la lumină faptul că 22% din capitalul FP au fost deja împachetate în GDR-uri ce se pot tranzacţiona pe piaţa engleză. Analiştii spun că cel mai probabil fondul american de hedging Elliott Associates, cel mai mare acţionar cu o deţinere de circa 19% din FP înaintea listării, este cel care şi-a transformat deţinerile din acţiuni româneşti în GDR-uri engleze. Fondul Proprietatea s-a listat la bursa de la Londra pe 29 aprilie, fondul american de hedging Elliott fiind cel care a cerut prelungirea mandatului pentru administratorul Franklin Templeton de a face listarea secundară în prima jumătate a acestui an. Listarea s-a făcut prin intermediul unor instrumente financiare denumite certificate de depozit (GDR-uri), fiecare dintre acestea având în spate câte 50 de acţiuni FP.

• Creşterea economică din zona euro arată cât de greşită este teoria austerităţii

Creşterea economiei europene din primul trimestru este încurajatoare şi lăudată de politicieni, însă se bazează pe motoare care nu ţin la drum lung. Erorile comise în timpul crizei datoriilor încă se mai simt, iar o serie de probleme grave precum supraîndatorarea, deficitul de investiţii, slăbiciunile sistemului bancar şi îmbătrânirea populaţiei planează ameninţătoare. Principalul motor de creştere economică este unul extrem de vulnerabil, consumul populaţiei. Repartiţia geografică a creşterii arată că economiile dependente puternic de cererea externă au evoluat slab, dacă nu chiar prost. Lituania şi Estonia sunt în scădere, iar Germania, Letonia şi Olanda au încetinit puternic. Ţările dependente de cererea şi consumul interne au evoluat mai bine decât s-a anticipat. Este cazul Franţei, Italiei şi Spaniei, scrie La Tribune.