REVISTA PRESEI - 22.12.2010

• ADEVĂRUL

• Castro vrea patroni şi privatizări în Cuba

Guvernul cubanez va demara o serie de reforme economice pentru a consolida regimul socialist, însă măsurile luate sunt mai degrabă capitaliste. Pe lângă desfiinţarea a 1 milion de locuri de muncă din sectorul public, statul socialist va permite cetăţenilor să-şi deschidă mici afaceri. Economia Cubei se pregăteşte pentru primele reforme semnificative din 1960 şi până în prezent. Preşedintele Raul Castro, fratele fostului lider Fidel Castro, a anunţat că, din 2011, cubanezii îşi vor putea înfiinţa propriile afaceri, însă în domenii limitate (arendarea de terenuri, cooperative). Guvernul comunist de la Havana controlează aproximativ 85% din forţa de muncă din Cuba, adică aproximativ 5,1 milioane de persoane.

• Licitaţia pentru fonduri europene, reluată în 2011

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) nu a stabilit încă data la care se va relua procedura de înscriere online a proiectelor pentru linia de finanţare 112. Licitaţia a fost anulată, luni, la doar trei ore după ce s-a dat startul, deoarece sistemul informatic s-a blocat. Deocamdată, nu există concluzii finale referitoare la cauza "intrării în colaps a sistemului informatic", cum au numit organizaţiile neguvernamentale incidentul de luni.

• OTV, repetent la limba română

Postul de televiziune al lui Dan Diaconescu a avut cele mai multe greşeli gramaticale, conform unei monitorizări realizate de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Potrivit monitorizării, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române au fost reperate la OTV (84 de greşeli) şi B1 TV (58 de greşeli). în emisiunile pe care le-au difuzat între 10 septembrie şi 10 octombrie, însă tendinţa este de scădere a numărului de erori, comparativ cu monitorizarea precedentă, din 1-30 iunie, potrivit CNA.

• Investiţiile statului, înghesuite în două luni

Ca şi în anii anteriori, Cabinetul Boc a promis că va aloca în 2010 o sumă semnificativă pentru investiţii. Însă o comparaţie a datelor din proiectul de buget pe 2010 cu cel din 2011 arată că Guvernul taie sau amână masiv din investiţii, în ciuda promisiunilor, dar nu se atinge de achiziţiile de mobilier, cearşafuri, detergenţi şi alte consumabile. Ce ne arată execuţia bugetară pentru perioada ianuarie-octombrie 2010? În primele zece luni ale acestui an, cheltuielile de investiţii au însumat 22,5 miliarde de lei, respectiv 4,4% din PIB. Cele cu bunuri şi servicii (consumul intermediar) s-au ridicat la 23,4 miliarde de lei, adică 4,6% din PIB.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Câţi bani vom mai împrumuta de la FMI?

Suma luată în calcul în prezent de autorităţile române pentru noul acord cu FMI este de circa 5-6 miliarde euro, dar valoarea ar putea creşte până la 8 miliarde euro, în funcţie de nevoia de finanţare, care va fi stabilită definitiv în martie 2011, au declarat ieri surse guvernamentale. Suma va fi pusă la dispoziţia României sub forma unui acord de tip preventiv şi va fi accesată doar în caz de urgenţă. Statul va plăti însă instituţiei financiare un comision de angajament de 0,3% pe an indiferent dacă banii vor fi sau nu folosiţi.

• Cum s-au descurcat bijutierii în preajma Sărbătorilor?

Lipsa puterii de cumpărare a românilor, precum şi creşterile repetate ale preţurilor metalelor preţioase au făcut ca vânzările de Sărbători să fie foarte slabe anul acesta. Preşedintele Patronatului Bijutierilor din România, Karl Heinz, ne-a explicat de ce anul acesta luna decembrie nu a mai fost "luna cadourilor". "În luna decembrie s-a simţit o creştere a vânzărilor de bijuterii din materiale preţioase, dar aceasta a fost mult sub aşteptări, din cauza lipsei puterii de cumpărare şi a creşterii preţului metalelor preţioase", a declarat, pentru Curierul Naţional, Karl Heinz.

• Grawe: Clienţii cu o vechime sub 3 ani vor să rezilieze contractele

Anul 2009 nu a fost nici pentru Grawe România un an uşor şi, potrivit directorului general, principala provocare nu vine dinspre vânzările de contracte noi, ci de la portofoliul de clienţi cu contracte cu o vechime sub 3 ani. Acestea sunt contractele cu cel mai ridicat risc de reziliere, investiţia fiind încă de dată recentă şi clienţii renunţând mai uşor la continuarea lor, a declarat, într-un interviu acordat Curierului Naţional, Peter Kasyk, director general al Grawe Asigurări România.

• Utilizarea medicamentelor generice a adus în 2010 economii de 250 mil. lei la bugetul CNAS

Încurajarea consumului de medicamente generice a adus în 2010 economii la bugetul de stat alocat consumului de medicamente, de 250 milioane lei, iar pentru 2011 economiile făcute sunt estimate la 1 miliard de lei, potrivit Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. "Folosirea medicamentelor generice la scară largă aduce multiple beneficii sistemului de sănătate românesc. O creştere cu 1% a cotei de piaţă a produselor farmaceutice generice poate conduce la economii din bugetul public de 80 milioane lei. La rândul lor, pacienţii plătesc mai puţini bani pentru a obţine aceeaşi eficienţă terapeutică, siguranţă în administrare şi rezultate pozitive faţă de propria sănătate, prin creşterea accesibilităţii tratamentelor de care au nevoie", potrivit unui comunicat de presă al Asociaţiei.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Adio, spaţiul Schengen! Ce pierde România?

Descurajarea investitorilor străini şi o lovitură dată imaginii ţării noastre - acestea ar fi principalele efecte ale unei eventuale decizii de amânare a aderării la spaţiul de liberă circulaţie. "Nu sunt întrunite condiţiile pentru aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen", au concluzionat miniştrii francez şi german de interne, într-o scrisoare adresată ieri comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malström, citată de RFI. Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere cer amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie, subliniind că un aviz pozitiv în acest sens dat în luna martie a anului viitor ar fi "prematur".

• Reforma Fiscului: opt centre mari şi oameni daţi afară

După "înghiţirea" Gărzii Financiare şi a Vămii de către ANAF, va urma a doua etapă a reorganizării ANAF: înfiinţarea a opt regionale puternice, până în anii 2012-2013. Angajaţii Fiscului şi ai structurilor subordonate, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV), au primit o veste proastă înainte de Crăciun. O parte dintre ei vor fi daţi afară, iar alţii vor rămâne în sistem, însă vor fi şcoliţi să facă altceva. Potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă postat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), ANV şi Garda vor fi desfiinţate.

• Şeful Brigăzii Poliţiei Rutiere: 8.000 de maşini pe oră, în centrul Capitalei

Traficul bucureştean e sufocat în această perioadă, când 142.000 de maşini trec zilnic pe la Universitate, spune Nicu Dragoş, şeful Brigăzii Rutiere. Bucureştiul este un oraş sufocat de maşini, iar numărul acestora este în continuă creştere. Asta, în condiţiile în care infrastructura continuă să lase de dorit. Există însă şi o veste bună, care vine din partea Brigăzii de Poliţie Rutieră (BPR): numărul accidentelor şi cel al victimelor este în scădere, pentru prima dată după mulţi ani.

• FINANCIARUL

• Din 11.000 de amendamente ale Opoziţiei a fost aprobat doar unul

Bugetul ICCJ a fost suplimentat cu 10 milioane de lei, la recomandarea Opoziţiei Propunerea ca microîntreprinderile să poată opta pentru plata unui impozit de 3% din cifra de afaceri nu a fost agreată de coaliţie. Parlamentarii PDL estimau ieri că în această seară vor finaliza dezbaterile în plen pe bugetul de stat. Deputatul Dumitru Pardau a avansat chiar ora 18.00 pentru votul final. De altfel, data de 22 decembrie a fost stabilită de conducerea PDL ca termen-limită pentru adoptarea Legii bugetului de stat pe 2011.

• 4.300 de angajaţi din domeniul energetic vor fi concediaţi

De câteva zile, în Gorj, se poartă discuţii intense legate de reducerea costurilor la principalele complexuri energetice din ţară şi la cel mai mare producător de cărbune, SNLO. Şefii au o idee fixă: unul din cinci oameni să fie dat afară. Sindicatele nici nu vor să audă de aşa ceva şi avansează varianta tăierilor de salarii cu 10%. Trei companii din sectorul energetic şi una din cel minier, aflate în proprietatea Ministerului Economiei, vor să se debaraseze până în 2012 de aproape 4.300 de angajaţi, energeticieni şi mineri, în scopul obţinerii unui preţ competitiv al cărbunelui energetic şi, implicit, al unui preţ competitiv al energiei electrice şi termice.

• Peste 60 de ziare locale au fost închise în doi ani de criză

În 2010, presa locală a pierdut peste 40 de publicaţii, potrivit vicepreşedintelui Asociaţiei Patronale a Editorilor Locali (APEL), Gruiţa Ienăşoiu. De asemenea, bilanţul mai indică şi o reducere de personal de până la 6.000 de angajaţi din industria mass-media din 2008 şi până în prezent. Mai mult, publicitatea în presa scrisă s-a întors la jumătatea nivelului de acum şapte ani, respectiv 30 de milioane de euro. Dezvoltarea pe online rămâne principala speranţă de creştere.

• Incidentele de plată au însumat 9 miliarde de lei

În 11 luni, valoarea incidentelor cu instrumente de debit înregistrate în bănci se apropie de 9 miliarde de lei, ponderea cea mai mare, de aproape 94%, având-o biletele la ordin. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, sumele refuzate la plata de bănci au crescut cu numai 3%, înregistrându-se astfel o temperare a avansului, în condiţiile în care în 2009 faţă de 2008, în perioada ianuarie-noiembrie, majorarea a fost de 129%. Datele publicate de Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) din cadrul BNR arată că sumele refuzate de bănci s-au majorat în noiembrie cu 5%, până la 819,8 milioane de lei, după ce în octombrie avansaseră cu aproape 12% faţă de septembrie, lună în care trendul de creştere a acestor incidente a fost reluat.

• GÂNDUL

• Statul român dă 60 mil. euro pentru salariile a 35.000 de preoţi şi dascăli

În timp ce salariile bugetarilor au scăzut în acest an, statul va aloca în 2011 mai mulţi bani pentru salariile preoţilor. Potrivit Legii Bugetului de stat pe 2011, contribuţia statului la salarizarea personalului de cult va creşte anul viitor cu 9,12 %, de la 227.856.000 lei la 248.637.000 lei, adică echivalentul a 59,2 milioane euro. Reprezentanţii Secretariatului de stat pentru Culte spun însă că diferenţa este dată de rectificările apărute în cursul anului 2010. "Nu este vorba de o majorare, diferenţa care apare ţine de rectificările care au avut loc în decursul anului. Numărul de posturi nu a fost suplimentat", a declarat pentru gândul Nicolae-Adrian Lemeni, secretar de stat la Secretariatul de stat pentru Culte.

• Cât mănâncă românii de sărbători - 7 milioane de cozonaci

Obiceiul de a face daruri în perioada sărbătorilor de iarnă este unul puternic la români. Însă valoarea cadourilor oferite este una modică în 2010. Bugetul maxim destinat chiar şi cumpărăturilor scumpe, de tipul bijuteriilor sau ceasurilor, nu depăşeşte 200 de lei pentru 63% dintre români, se arată într-un studiu online al GfK România, desfăşurat în luna noiembrie a acestui an. Circa 84% dintre respondenţi spun că vor cumpăra dulciuri, iar peste trei sferturi dintre ei aleg obiectele de îmbrăcăminte şi accesoriile vestimentare. Produsele şi serviciile cosmetice încheie podiumul achiziţiilor preferate de sărbători.

• SPP, regina serviciilor secrete în 2011

Bugetele serviciilor secrete scad în 2011. SPP este singurul care beneficiază de majorări. Dezbaterea bugetelor serviciilor secrete a fost programată pentru marţi seară, Guvernul propunând pentru SRI, SIE şi STS diminuări ale fondurilor de la 7% până la aproape 50%, iar pentru SPP o creştere cu aproximativ 3%. Cu 22,53% va fi mai mic bugetul Serviciului Român de Informaţii în 2011 faţă de 2010. Aceasta înseamnă că SRI are prevăzut pentru anul viitor o sumă totală de 907.769.000 lei. Cea mai drastică reducere de buget o va avea Serviciul la capitolul Asistenţă socială, suma alocată în 2011 fiind cu nu mai puţin de 96,77% mai mică.

• Cm arată următoarea criză economică mondială

Peste 100 de oraşe americane ar putea intra în faliment în 2011, din cauza problemelor cu care se confruntă băncile, a declarat analistul american Meredith Whitney, cea care a previzionat contractarea pieţelor de credit, scrie The Telegraph. Conform publicaţiei, oraşe precum Detroit sau Madrid au probleme în a-şi achita datoriile. Analistul a atras atenţia că datoriile locale şi cele ale statelor americane sunt în prezent cea mai mare problemă cu se confruntă economia americană. Aceasta a subliniat că există riscul ca economia americană să nu îşi revină.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Iliescu şi Constantinescu: emanaţie sau lovitură de stat

Cei doi foşti preşedinţi ai României democratice analizează, în paginile Jurnalului Naţional, după 21 de ani, evenimentele din decembrie 1989. Opiniile lui Ion Iliescu şi Emil Constantinescu despre cauzele care au dus la căderea regimului comunist converg în bună măsură. Cei doi se despart însă radical în interpretarea evoluţiilor sângeroase ce au urmat fugii şi apoi execuţiei soţilior Ceauşescu. Şi mai ales în aprecierea parcursului democratic al României postdecembriste. Ion Iliescu, fidel teoriei "emaţioniste": "Ceea ce s-a produs la noi în aceste condiţii a fost o veritabilă < explozie socială >, declanşată la Timişoara la 16 decembrie 1989"...

• Cenzura a înviat în Ungaria

Cu puţin înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene, Ungaria s-a "dotat" cu o lege a mass-media extrem de criticată de jurnalişti, de societatea civilă, dar şi de instituţii europene. Votul asupra documentului s-a desfăşurat în dimineaţa zilei de marţi, după dezbateri prelungite. Au votat "pentru" 256 de parlamentari, iar 87 au fost împotrivă. Actul normativ oferă puteri sporite noului consiliu Media format după desfiinţarea Autorităţii de Supraveghere a Audiovizualului şi care are în componenţă membri delegaţi doar de partidul de guvernământ, numiţi în funcţie pentru o perioadă de nouă ani.

• Alegerea CSM, grăbită de Traian Băsescu

Scandalul (ne)aderării la spaţiul Schengen, strâns legat, printre altele, de componenţa noului Consiliu Superior Magistraturii (CSM), continuă. După ce miercurea trecută senatorii nu au reuşit să-i valideze pe cei 11 judecători şi procurori aleşi de magistraţii din ţară pentru a face parte din noul CSM, preşedintele Traian Băsescu a trimis ieri partidelor reprezentate în Senat şi preşedintelui acestei Camere, Mircea Geoană, o scrisoare prin care solicită luarea unei decizii privind Consiliul, în cursul acestei sesiuni parlamentare.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Învingătorii şi învinşii bugetului pe 2011

În zona protecţiei sociale a sănătăţii şi a activităţilor culturale statul va da cu 15% mai puţini bani. Împrumuturile luate de stat în ultimii ani cu scopul finanţării deficitului îşi spun şi ele cuvântul. Anul viitor se va plăti cu 22% mai mult pentru dobânzi decât în acest an. Pentru a face rost de bani în 2011, statul taie subvenţiile cu 10%, cheltuielile cu asistenţa socială cu 23% şi a scos din joben venituri mai mari din TVA cu 18% (5 miliarde de lei în plus), deşi nivelul acestei taxe a crescut în acest an cu doar 5%. Singurul impozit unde statul se aşteaptă la venituri mai mici e cel pe profit, care va aduce cu 0,8% mai puţini bani.

• 1.600 de lei , primă de Crăciun, la stat

Majoritatea bugetarilor şi angajaţilor din companiile de stat nu vor primi anul acesta prime de sărbători. Există totuşi şi excepţii. Unii vor avea de cheltuit în plus pentru petrecerea Crăciunului sume de până la 1.600 lei. Deşi au fost stipulate în contractele de muncă, primele de sfâr-şit de an au fost anulate de noile acte normative apărute privind restricţiile bugetare, în cazul multor companii de stat şi instituţii, spun reprezentanţii confederaţiilor sindicale. Preşedintele Confederaţiei "Frăţia", Marius Petcu, afirmă că primele de Crăciun sunt "fie mult dimunate, fie au fost tăiate".

• Cum scapă sănătatea de pacienţii fictivi

Oficialii CNAS spun că noua bază de date integrată a pacienţilor le aduce economii de 39 milioane de euro anual. Medicii de familie critică însă eficacitatea noului sistem. România avea nu mai puţin 27 milioane de pacienţi pe listele medicilor de familie, cu 7 milioane mai mult decât numărul real de asiguraţi, înainte de introducerea sistemului informatizat de sănătate. Cifrele au fost avansate de preşedintele Traian Băsescu la lansarea noului sistem, menit să elimine raportările duble de pacienţi şi frauda din sănătate. Inaugurarea Sistemului Informatic Integrat Unic (SIUI) pune în prim-plan mai multe întrebări cu privire la sistemul de plată din sănătate: Cum s-a ajuns la cifra de 7 milioane de pacienţi fictivi? De ce nu s-au luat măsuri mai devreme?

• ZIARUL FINANCIAR

• Blejnar, ANAF: Dispar peste 30% din administraţiile fiscale

Restructurarea la nivelul sec-torului fiscal va duce la dispariţia a peste 30% dintre cele 424 de administraţii finan-ciare existente în teritoriu, urmând să existe şi disonibilizări la Garda Finaciară, Vamă şi Trezorerie, potrivit preşe-dintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar. "Probabil în ianuarie - februarie va începe procesul. Vor fi desfiinţate multe administraţii fiscale locale, dar nu cred că se va înjumătăţi numărul. Vor dispărea toate administraţiile financiare fără trezorerii.

• Şefii Fondului Proprietatea au susţinut austeritatea doar declarativ

Documentele de listare au scos la suprafaţă veniturile record încasate de conducerile Fondului Proprietatea, care, deşi au fost numite de Guvern, au susţinut doar la nivel declarativ măsurile de austeritate ale premierului Emil Boc. Calculele ZF arată că în acest an veniturile medii brute încasate lunar de Ionuţ Popescu sau Graţiela Iordache de la Fond au fost de peste 6.000 euro. În ultimii doi ani, Fondul Proprietatea a cheltuit peste 10,7 milioane de lei (2,52 milioane de euro) în valoare brută cu salariile, remuneraţiile şi beneficiile pentru 22 de persoane în mare parte numite pe criterii politice la conducere, printre care se numără şi Ionuţ Popescu, Graţiela Iordache, Gheorghe Pogea, Cristian Buşu, Mircea Ursache, arată calculele ZF pe baza informaţiilor din prospectul de listare.

• Cum a devenit Alro prioritate naţională şi a luat energie hidro în funcţie de preţul aluminiului

Premierul Emil Boc a semnat la sfârşitul lui ianuarie 2010 un document trimis de fostul ministru al economiei, Adriean Videanu, prin care şi-a exprimat acordul ca industria primară de aluminiu să fie considerată domeniu prioritar pentru economia na-ţională. Două luni mai târziu de la semnarea acestui document, Alro, singurul producător de aluminiu din România, încheia un contract cu Hidroelectrica până în 2018. În acest contract preţul energiei pentru cel mai mare consumator de electricitate din România a variat pentru prima dată în funcţie de modul în care evoluează cotaţia aluminiului la nivel internaţional, exact aşa cum se descrie şi în documentul conceput de Videanu şi semnat de Boc.

• De ce vrea Templeton să urce acţiunile FP: comisionul e legat de capitalizare

Administratorul Fondului Proprietatea, grupul american Franklin Templeton, va avea onorariul legat de evoluţia acţiunilor pe Bursă, începând din momentul listării, astfel că are tot interesul ca preţul acţiunilor să fie cât mai mare după listare. Până la listare, onorariul Templeton este calculat ca procent din media valorilor lunare ale activului net calculată "în conformitate cu reglementările în vigoare" şi este plătit trimestrial.În ultimele trei luni (septembrie - noiembrie 2010), media valorilor lunare ale activului net al FP a fost de 14,26 mld.

• Chinezii se oferă să ajute Europa să treacă de criza datoriilor

Europa a primit un vot de încredere de la oficialii chinezi care au declarat că liderii politici de pe continent au luat măsuri potrivite pentru a rezolva criza datoriilor şi că guvernul de la Beijing va continua să cumpere obligaţiuni ale statelor europene. Euro s-a apreciat după ce investitorii au speculat că drept urmare a acestui anunţ, chinezii vor investi mai mult în Europa, dar creşterea s-a inversat după ce agenţia americană de rating Moody"s a anunţat că a pus ratingul Portugaliei sub supraveghere cu posibilitatea de a-l reduce pe viitor cu două trepte. Agenţiile de rating americane au fost acuzate voalat de către oficialii europeni că exacerbează criza din Europa prin scăderea ratingurilor celor mai slabe ţări de pe continent.