REVISTA PRESEI 22.12.2015

• ADEVARUL

• Îngrijorările NATO legate de un posibil război cu Rusia

Comportamentul preşedintelui rus, Vladimir Putin, este tot mai imprevizibil, mai ales după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, în martie 2014. În prezent, nimeni nu poate prezice ce ar face liderul de la Kremlin în caz de provocări sau de oportunităţi. În acest context, oficiali militari din Occident nu exclud posibilitatea izbucnirii unui război în Europa. Poate NATO să-şi apere membrii în eventualitatea unei ofensive ruseşti? După anexarea peninsulei Crimeea şi izbucnirea insurgenţei separatiste proruse în regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk, Pentagonul a început să ia în serios posibilitatea unor noi ameninţări de acest fel în ţări din estul şi centrul Europei. Oficiali militari americani sunt îngrijoraţi în special de o posibilă ofensivă rusească împotriva celor trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Letonia, singurele foste republici sovietice membre NATO. Potrivit unor estimări, ţările baltice pot fi ocupate în numai 2-3 zile, iar, în cazul unei astfel de provocări, NATO, care este obligată să-şi apere membrii, nu ar reuşi să intervină la timp:

• De ce a fost primit Cioloş cu căldură de liderii Europei?

Cetăţenii României au avut posibilitatea, graţie postării pe pagina personală de Facebook de către Dacian Cioloş însuşi, să vadă cu ochii lor cum Prim-Ministrul României este primit cu căldură, curtoazie, chiar prietenie de marii lideri europeni. Juncker, Hollande, Merkel, Martin Schultz chiar Viktor Orban s-au salutat cu Cioloş şi chiar s-au luat în braţe. Putem observa o schimbare categorică a modului de raportare a liderilor europeni faţă de un prim-ministru al României. Postarea de acum, cu siguranţă preluată de tot mediul audio-vizual din ţară, a avut un clar caracter de imagine, de PR politic înainte de toate! Iar acest câştig important de imagine al premierului Cioloş nu poate avea alt scop decât pregătirea lui de acumulare de capital politic. Cioloş a fost primit cu căldură şi prietenie de liderii Europei tocmai fiindcă îl cunoşteau din cercurile înalte şi fiindcă se mai întâlniseră şi lucraseră cu el.

• Cum i-au şantajat parlamentarii pe şefii lor de partid pentru a-şi da pensii speciale

După ce şi-au dat pensii speciale, parlamentarii au votat şi proiectul care prevede acordarea de indemnizaţii speciale pentru aleşii locali pensionaţi, ceea ce presupune o cheltuială în plus pentru buget. "Adevărul" vă dezvăluie şantajul pe care l-au practicat palamentarii pentru a-şi asigura bătrâneţile. Proiectul de lege prin care aleşii locali - primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene - urmează să beneficieze de pensii suplimentare odată ce îşi încheie mandatele şi au vârsta legală de pensionare a fost aprobat ieri de Senat, în calitate de Cameră decizională. 88 de parlamentari de la PSD, UNPR şi ALDE au votat "pentru" şi doar unul s-a abţinut, liberalii alegând să iasă din sala.

• Cine sunt cei 100.000 de romani care se vor trezi, in curand, cu amenzi acasa

Compania Nationala de Drumuri le strica sarbatorile soferilor uituci. 100.000 dintre ei, care au trecut podul de la Fetesti, pe Autostrada Soarelui, in lunile mai si iunie, fara sa plateasca taxa, vor primi amenzile in plus. Din pacate, sunt sanctionati si unii soferi care au platit aceasta taxa prin SMS. Culmea, li s-au luat banii din cont pentru taxa, dar tot au fost amendati. Cei 100.000 de soferi vor primi in plic o amenda de 130 de lei pentru fiecare trecere pe pod neplatita. Este vorba de primele doua luni - mai si iunie - de cand a inceput sa functioneze plata taxei de pod prin SMS. Cu alte cuvinte, Compania Nationala de Drumuri le aminteste soferilor in pragul sarbatorilor de iarna de vacanta de 1 mai. Plicurile de la CNADNR au inceput sa vina deja la adresele conducatorilor auto. Amenda poate fi platita la jumatate in 24 de ore. Din pacate, sistemul da si erori, spun unii soferi nemultumiti, care spun ca au platit taxa prin SMS, au primit confirmarea de plata, iar taxa se regaseste si in factura de telefonie mobila. Cu toate acestea sunt amendati.

• Cele mai avantajoase francize de pe piaţa românească

Afacerile în franciză au început să prindă şi în România, iar mulţi antreprenori locali s-au orientat către acest gen de business în ultimii 15 ani. Dacă în urmă cu câţiva ani cele mai avantajoase francize erau cele din zona de retail, în ultima perioadă au început să aibă căutare şi cele din sectoarele de servicii şi HoReCa. Potrivit Ziarului Financiar, care a publicat Catalogul Francizelor din România, sectorul de retail se ţine pe prima poziţie, cu o pondere de 52,3%. Urmează francizele din zona serviciilor, cu 26,2%, şi cele din sectorul HoReCa - 21,5%. Din cele 180 de francize din sectorul de retail, 80 sunt pe domeniile îmbrăcăminte şi încălţăminte, iar din zona HoReCa, din totalul de 74 de francize 25 sunt reprezentate de restaurante, iar 20 de cafenele, ceainării şi ciocolaterii. O treime din conceptele francizate sunt locale, iar 67% internaţionale. Studiul mai arată şi o evoluţie destul de bună a francizelor din zona serviciilor şi HoReCa.

• 1,4 milioane de persoane câştigă salariul minim pe economie

Peste 1,4 milioane de români câştigă salariul minim pe economie, potrivit datelor comunicate de Ministerul Muncii. După ce sindicatele au cerut mărirea salariului minim pe economie la 1.200 de lei, minsitrul Municii, Ana Costea, a spus că ministerul "a luat act de aceste propuneri" şi că pe 31 decemrie va fi comunicată o decizie în privinţa aceasta. Ministrul Muncii, Ana Costea, a explicat că în discuţiile de vineri cu partenerii sociali iniţiativa majorării salariului minim la 1.200 de lei a aparţinut sindicatelor. "Noi realizăm consultarea, nu negocierea. Au fost două propuneri: sindicatele au propus majorarea la 1.200 lei din 1 ianuarie şi a doua propunere a venit de la patronate, 1.200 lei cu blocarea impozitării pentru un timp normal de lucru de opt ore, la 1.050 lei. Comisia de dialog social a luat act de propuneri, iar în momentul de faţă analizează variantele. (...) Decizia aparţine Guvernului, care va decide acest lucru până în 31 decembrie", a declarat Ana Costea.

• BANCHERUL

• Doar jumătate dintre clienţii BCR au acceptat pana acum oferta de scădere a ratelor cu 25%

BCR anunţă că 25.000 de clienţi cu credite imobiliare in euro luate înainte de izbucnirea crizei din 2008 au acceptat o oferta a băncii, lansata in urma cu aproape 4 luni, la începutul lunii septembrie, de reducere a dobânzilor in medie cu 25%, pana la un nivel aproape de media pieţei pentru acest tip de împrumuturi. BCR a precizat, in momentul lansării ofertei, ca aceasta se adresează unui număr de aproximativ 50.000 de clienţi, ceea ce înseamnă ca pana acum doar jumătate dintre ei au acceptat-o. BCR: "Ne-am aşteptat sa existe o diferenţă intre numărul clienţilor eligibili (50.000) si numărul celor care urmau sa acceseze efectiv oferta, ţinând cont de faptul ca procesul de refinanţare a fost unul mai anevoios cu o parte dintre clienţii cu situaţii speciale, de genul celor care: - nu mai sunt in tara si nu mai revin; - prefera sa îşi păstreze oferta de credit existenta cu dobânda variabila; - au situaţii neclare cu giranţii: decese, divorţuri, lipsa actelor de moştenitor etc.

• Cercul virtuos al creditelor neperformante, aplicat de bancile romanesti

Băncile romaneşti au printre cele mai multe credite neperformante (non-performing loans - NPLs), comparativ cu băncile din alte tari din Europa, însă in acelaşi timp au cel mai ridicat nivel de acoperire cu provizioane, arata ultimele statistici publicate de Autoritatea Bancara Europeana (EBA). Astfel, rata de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (NPL coverage ratio) este de 65% in Romania, cel mai ridicat nivel dintre tarile europene, cu aproape cinci puncte peste nivelul următoarelor clasate in acest top, Cehia si Polonia, care au in jur de 60%. In Ungaria si Bulgaria, rata de acoperire cu provizioane este in jurul a 55%, cu 10 puncte sub nivelul din Romania. Iar in Italia, Spania si Grecia, acest indicator este de doar 45%. Nivelul de 45% al ratei de acoperire cu provizioane este limita de jos pentru tarile in care rata de neperformanta este ridicata, cu excepţia Ciprului, care are si cele mai multe credite neperformante (50% din totalul împrumuturilor), dar care sunt acoperite cu provizioane într-o proporţie de numai 35%.

• CURENTUL

• Minciunile Revoluţiei: Generalul Milea, un criminal ridicat la rangul de erou

Propaganda oficială ni-l prezintă pe generalul Vasile Milea, chiar şi acum, ca pe un tragic erou care, pus în faţa ordinului de a trimite Armata să tragă în popor, a preferat să-şi scarifice propria lui viaţă. Aşa ni s-a spus atunci, în ziua de 22 decembrie 1989, aşa credem şi în ziua de azi. Astfel se face că, şi acum, după aproape un sfert de secol de la acele evenimente cumplite, ultimul ministru comunist al Apărării Naţionale are parte de toată cinstirea cuvenită unui erou-martir al neamului românesc. Motiv pentru care, în ciuda protestelor unora dintre adevăraţii revoluţionari, un important bulevard din Capitală îi poartă, şi acum, numele. Dar, în ciuda acestui fapt, documentele din arhive precum şi dosarele procurorilor care au anchetat dramele Revoluţiei ni-l prezintă pe general într-o cu totul altă lumină: departe de a fi un erou idealist, care s-a opus ordinelor ucigaşe date de mai marii fostului regim, Vasile Milea a fost doar o "rotiţă" a sistemului, un executant obedient care nu a făcut absolut nimic pentru a împiedica reprimarea mişcărilor de protest.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Gaura de 500 milioane de euro din "fuzelajul" TAROM

După ce anul trecut a înregistrat pierderi de aproape 25 milioane de euro, compania TAROM recunoaşte că şi în acest an încheie tot pe minus. Estimările sunt de aproape 11 milioane de euro. Principala cauză, aşa cum susţine conducerea companiei, ar fi costurile de mentenanţă pentru cele 23 de avioane din flota TAROM. Acestea se ridică la 100 de milioane de euro anual. "Dintr-un raport de audit financiar rezultă că aproximativ 30 milioane de euro/an, din valoarea totală a mentenanţei avioanelor, sunt cheltuieli nejustificabile din cauza achiziţiei pieselor de schimb şi componentelor la suprapreţ. Pierderea acumulată în ultimii 15 ani este de aproximativ 500 milioane de euro. Nu avem personal tehnic super-calificat în departamentul întreţinere linie din cadrul TAROM. Se achiziţionează piese sau componente după ureche", ne-a declarat Tiberiu Ţiclea, director general administrativ al companiei.

• Grupul Volkswagen nu mai este interesat să fie cel mai mare producător auto din lume

Grupul german Volkswagen a renunţat la obiectivul de a deveni cel mai mare producător auto din lume, înaintea rivalei Toyota, a afirmat luni directorul general Matthias Mueller într-un interviu acordat săptămânalului 'WirtschaftsWoche', transmite AFP. 'Pentru mine, această obsesie cu vânzările şi ambiţia de a depăşi constant noi recorduri nu are sens', a declarat Matthias Mueller. Scandalul motoarelor trucate, cel mai grav din istoria Volkswagen, a izbucnit în 18 septembrie, iar VW a pierdut peste 20 de miliarde de euro din capitalizarea bursieră. Volkswagen face obiectul unor investigaţii în mai multe ţări, inclusiv în Germania, după ce a recunoscut că a echipat 11 milioane de vehicule vândute la nivel mondial (dintre care 2,8 milioane în Germania) cu un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel.

• Haosul şi enigma de la Primăria Sectorului 4. Cine conduce instituţia?

Mai mulţi consilieri au trimis prefectului Bucureştiului, Paul Petrovan, o petiţie prin care îl înştiinţează că Primăria Sectorului 4 se află într- un mare colaps din cauza faptului că instituţia nu are primar. Problemele au început imediat după demisia lui Cristian Popescu Piedone, atribuţiile funcţiei de primar interimar fiind preluate de viceprimarul Daniel Băluţă. Numai că, într-un moment de euforie, noul edil a făcut o gafă demnă de "cascadorii râsului". Pe data de 26 noiembrie 2015, prin Hotărârea nr. 186, Băluţă şi-a vacantat locul de consilier din cadrul Consiliului Local Sector 4. Asta însemna că el nu mai avea cum să fie primar. După ce şi-a dat seama că a comis-o grav, acesta a încercat să rezolve problema propunând Consiliului Local revocarea hotărârii prin care i s-a vacantat postul de consilier. Membrii Consiliului nu au căzut, însă, în capcana acestuia, iar Băluţă, până la o decizie a Prefectului, teoretic, nu mai deţine nicio funcţie.

• JURNALUL NATIONAL

• Oamenii lui Dragnea la vânat, iar Ponta la masă

Victor Ponta i-a scos luni la un prânz pe foştii săi miniştri la un restaurant din nordul Bucureştilor şi le-a vorbit despre noul său proiect. Fostul premier merge marţi în vizită în colegiul său electoral din Târgu Jiu la o întâlnire cu organizaţia PSD Gorj unde va anunţa intenţia de a candida pentru un nou mandat de deputat. Liviu Dragnea nu a fost invitat la masă. Fostul premier Victor Ponta îşi anunţă astăzi colegii din organizaţia PSD Gorj că vrea să candideze pentru un nou mandat de deputat la alegerile de anul viitor. Acesta este singurul plan politic pe care Ponta îl are pe termen scurt. "Ne-a spus (n.red- Victor Ponta) că nu are niciun alt proiect politic, nici cu ALDE, nici cu alt partid şi că nu este interesat să revină la vârful PSD în următorii ani", au declarat, pentru Jurnalul Naţional, surse participante la întâlnirea de la restaurant.

• Premierul spaniol ar putea să-şi piardă mandatul după victoria neconvingătoare

Victoria Partidului Popular în alegerile legislative de duminică din Spania nu este concludentă, iar premierul Mariano Rajoy ar putea sa-si piardă mandatul. Socialiştii au anunţat ca nu vor vota un guvern condus de Rajoy, anunţă publicaţia EL PAIS în ediţia de luni, dar nu sunt excluse coaliţii pentru a asigura majoritatea de 176 mandate din cele 350 ale Parlamentului. PP a obţinut 123 de locuri, cu 63 mai puţine fata de actualul legislativ. Socialiştii au un scor istoric, cel mai scăzut, cu doar 90 de mandate, pierderea fiind însă mai mica, de doar 20 de locuri. Noile partide - PODEMOS si Cetăţenii - au câştigat 69, respectiv 40 de mandate dar nu sunt tentate sa intre în coaliţii pentru a nu-si pierde identitatea si prospeţimea. Ca atare, este posibila o larga coaliţie PP-Socialişti.

• Afaceri lovite cu impozitul pe casă

Ministerul Finanţelor Publice a publicat pe site-ul său proiectul de hotărâre privind aprobarea normelor de aplicare a noului Cod Fiscal care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Normele insistă asupra unor exemple concrete cu privire la interpretarea unor prevederi susceptibile de neclarităţi cum ar fi încadrarea activităţilor independente, impozitarea clădirilor în funcţie de destinaţia lor etc. După ce în primăvara acestui an Ministerul Finanţelor a iscat un val de numulţumire prin decizia sa de a reîncadra activităţile liberale, trimiţând ulterior somaţii de plată retroactive pentru impozitele datorate de persoanele ale căror profesii nu mai erau definite ca liberale, noile norme aduc o serie de clarificări în acest domeniu.

• NATIONAL

• Organizaţia care controlează din umbra "Imperiul fiţelor" din Dorobanţi

De obicei, se bălăcăresc pe unde se prind. Unii dintre ei sunt recunoscuţi chiar, la nivel public, drept duşmani de moarte. Si, totuşi, intre toate aceste nume grele exista legături nebănuite, fiind personaje într-o adevărată "saga" cu iz de telenovela. Si cu afaceri cu multe, prea multe zerouri in coada sumelor privind combinaţiile care se învârt in "imperiul fiţelor" din Dorobanţi. Este vorba despre locul care geme nu doar de beizadele de bani gata care-si toaca banii părinţilor aici, dar si de personaje pe care te-ai aştepta sa le găseşti oriunde altundeva decât in încrengătura de interese a reţelei transpartinice care controlează, făţiş sau din umbra, Dorobanţii. Aceasta oaza de bogăţie sclipitoare, într-o Capitala europeana tot mai cenuşie si plina de gropi.

• Datornicii nu mai pot fi executaţi silit fără proces

Plenul Curţii Constituţionale, reunit recent pentru dezbaterea articolului din Codul de procedura civila referitor la executările silite, a decis ca prevederile in vigoare nu sunt constituţionale daca sunt dispuse de executorii judecătoreşti in lipsa unei hotărâri a instanţei, deoarece anulează dreptul debitorilor la un proces echitabil. Curtea Constituţională a constatat ca un obiect al excepţiei de neconstituţionalitate il constituie art. 665 din Codul de procedura civila. Soluţia legislativa cuprinsa in aceasta dispoziţie a fost preluata in art. 666, care priveşte, in esenţă, încuviinţarea executării silite de către executorul judecătoresc. Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate si a constatat ca dispoziţiile art. 666 sunt neconstituţionale. Acestea contravin prevederilor constituţionale, prin prisma exercitării de către executorii judecătoreşti a unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti, deoarece declanşarea procedurii executării silite este sustrasa controlului judecătoresc.

• PUTEREA

• Achitarea datoriei externe şi mitul "Ceauşescu - salvatorul României"

La 26 de ani de la înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu şi a Elenei Ceauşescu de la putere, suporterii dictatorului şi ai consoartei sale nu par a se fi împuţinat. Dimpotrivă, tineri care nu au trăit în comunism se exprimă elogios la adresa celui care a condus România, de capul lui, mai bine de 22 de ani, din 9 decembrie 1967, până în 22 decembrie 1989, deplângând nu doar modul în care a fost judecat, condamnat şi executat, în prima zi de Crăciun, ci însuşi faptul că nu a fost lăsat să-şi termine "grandioasele proiecte". Între acestea se numără circurile foamei - cantine la care tot poporul ar fi trebuit să mănânce şi ar fi consumat aceeaşi mâncare pe bază de soia, transformate în ultimul deceniu în mall-uri devenite principalele exponente al societăţii de consum. Un proiect măreţ început şi încheiat de Ceauşescu a fost achitarea datoriei externe, pe seama înfometării populaţiei. Dictatorul mai întâi a riscat pariind pe succesul industrializării, a contractat împrumuturi uriaşe pentru a realiza industrializarea, a pierdut pariul, s-a enervat în 1982, când România a intrat în incapacitate de plăţi, şi a decis să scape de datorii. Adică, a rambursat împrumuturile anticipat şi plătind dobânzi uriaşe.

• ELCEN s-a răzgândit. Nu mai face fuziunea cu RADET, vrea avocaţi

Potrivit convocatorului şedinţei din 25 ianuarie 2016 a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) caută soluţii alternative la fuziunea cu RADET şi vrea să dea în judecată Primăria Capitalei pentru neplata diferenţei dintre costurile de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a agentului termic şi preţul plătit de consumatori. În plus, vrea să dea în judecată Primăria Capitalei. Consiliul de Administraţie va propune AGA "achiziţia de servicii juridice de consultanţă în vederea identificării de soluţii legale, viabile, care să asigure continuitatea în condiţii optime a serviciului public de alimentare cu energie termică a Municipiului Bucureşti". În opinia ELCEN, aceasta este o alternativă la Memorandumul aprobat în Guvern la data de 27 martie 2013, care prevede fuziunea ELCEN cu RADET (Regia Autonomă pentru Distribuţia Agentului Termic).

• ROMANIA LIBERA

• Interviu cu Raluca Prună, ministrul Justiţiei: Ar fi neserios să mă lansez în speculaţii cu privire la prelungirea mandatelor procurorilor şefi

Ministrul Jus­tiţiei, Raluca Prună, a explicat, într-un interviu pentru "România liberă", care sunt priorităţile pentru mandatul său. Demnitarul vrea un sistem de informatizare a instanţelor pentru toată ţara şi a precizat că va continua investiţiile în infrastructură. Raluca Prună nu doreşte să facă speculaţii cu privire la mandatele procurorului-şef al DNA şi procurorului general, dar afirmă că are obligaţia morală de a merge personal în ţară, să-i încurajeze pe cei integri să-şi depună candidatura pentru astfel de funcţii. Întrebată dacă ar alege să-şi dea doctoratul cu un politician, ministrul Justiţiei a răspuns că autocenzura pe considerente morale ţine de conştiinţa fiecărui magistrat.

• Va fi schimbat Mişu Negriţoiu de la conducerea ASF?

După protestul de amploare al transportatorilor, de săptămâna trecută, unele surse afirmă că preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară ar putea fi înlocuit din funcţie. Scaunul lui Mişu Negriţoiu în fruntea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) se clatină serios, deoarece ar exista o reală nemulţumire la nivel guvernamental legată de modul în care acesta se ocupă de piaţa asigurărilor. Surse citate de HotNews au precizat pentru portalul de ştiri că numele tot mai intens vehiculat pentru preluarea şefiei ASF este cel al lui Ionuţ Dumitru, în prezent preşedintele Consiliului Fiscal. "Ionuţ Dumitru e un scenariu de lucru, deşi o eventuală înlocuire a lui Negriţoiu e şi dificilă, pentru că e nevoie de vot în Parlament. Dar nemulţumirea faţă de Negriţoiu există", au declarat pentru HotNews.ro surse din mediile politice şi financiare. Ocupantul funcţiei de preşedinte al ASF este desemnat de Parlament, în urma unui vot care necesită majoritatea simplă. La fel, o eventuală demitere a lui Mişu Negriţoiu nu poate fi realizată decât de parlamentari.

• ZIARUL FINANCIAR

• Orange - Telekom, acord istoric semnat după doi ani de negocieri secrete

Orange şi Telekom, cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comunicaţii, au semnat la începutul lunii decembrie, după doi ani de negocieri duse într-o maximă discreţie, un acord prin care îşi oferă acces la reţeaua fixă, respectiv mobilă 4G, mutare prin care cei doi giganţi nu doar fac reduceri semnificative de costuri, ci îşi şi întăresc forţa în lupta cu RCS&RDS şi ridică presiunea pe rivalii care nu au pachete fix mobil - Vodafone şi UPC. "Proiectul negociat sub numele de cod «Apolodor» a fost finalizat. Cele două contracte de partajare a reţelelor au fost semnate la începutul lui de­cembrie. Telekom are acces la reţeaua 4G a Orange printr-un contract de roaming naţional, iar Orange va putea oferi servicii fixe prin infrastructura Telekom", au declarat pentru ZF mai multe surse din industria de comunicaţii. ZF a scris în premieră despre aceste negocieri în luna februarie 2015.

• La aniversarea Revoluţiei din 22 decembrie 1989: numărul de salariaţi este la jumătate, exporturile sunt de 15 ori mai mari, consumul de carne per capita este cu 4% mai mic

Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că macroeconomic România este la mare distanţă de 1990, însă unii dintre indicatorii de consum sunt surprinzători: consumul de carne per capita este mai redus cu 4%, consumul de unt este de trei ori mai scăzut. Pe de altă parte, consumul de bere s-a dublat, iar cel de margarină s-a triplat. În 1990, datoria publică era zero, iar astăzi este de 54 de miliarde de euro, iar datoria externă a ajuns astăzi la 94 de miliarde de euro, pornind tot de la zero în urmă cu 25 de ani. România are astăzi un PIB total de 150 de miliarde de euro, de 3,5 ori mai mare faţă de cel din 1989. Cu 7.000 de euro per capita, suntem însă pe penultimul loc din Uniunea Europeană, în faţa Bulgariei. Deosebirea principală a economiei de astăzi faţă de cea din 1990 este că 96% din cifra de afaceri a firmelor este desfăşurată de capital privat românesc sau al multinaţionalelor, doar 4% rămânând sub controlul statului român.

• Bursa, un montagne russe în 2015: băncile plus 40%, petrolul minus 30%

Indicele BET, principala referinţă a bursei, are un minus de 3,4% cu o săptămână înainte de închiderea anului, pregătindu-se să marcheze cel mai slab an din 2011 încoace. Nici dividendele plătite de companiile din BET nu au adus mare consolare investitorilor care îşi pun acum speranţele într-un 2016 mai bun. Acţiunile bancare au marcat cele mai mari creşteri din indicele BET: BRD are un plus de 28%, în timp ce Banca Transilvania s-a apreciat cu 40% pe bursă în acest an. Îmbunătăţirea rezultatelor financiare alături de tranzacţia prin care Banca Transilvania a preluat Volksbank România au fost motoarele din spatele aprecierii acţiunilor. La extrema opusă se află acţiunile Petrom şi cele ale Romgaz. Titlurile Petrom s-au ieftinit cu peste 28% în acest an, trase în jos de rezultatele financiare afectate de prăbuşirea cotaţiilor barilului de petrol la minimele ultimilor şapte ani. În cazul Romgaz, dividendele cu un randament de circa 10% nu au acoperit deprecierea acţiunilor.