REVISTA PRESEI 23.04.2014

• ADEVARUL

• Grevă de avertisment la CFR: trenurile vor fi oprite pe 23 aprilie, între orele 7.00 şi 9.00

Sindicatele din sectorul feroviar, care au continuat până în această seară negocierile cu autorităţile de la Ministerul Transporturilor, nu au obţinut facilităţile cerute, astfel că vor declanşa conflictul de muncă. "Acum am ieşit de la minister, nu am ajuns la niciun rezultat, astfel că sectorul Mişcare-Comercial va intra într-o grevă de avertisment. Trenurile vor fi oprite mâine dimineaţă, între orele 7.00 şi 9.00", a declarat Gheorghe Frăţică, preşedintele Federaţiei Naţionale Feroviare Mişcare-Comercial. Sectorul Mişcare-Comercial se ocupă, între altele, şi de dirijarea traficului feroviar, iar greva lucrătorilor din acest domeniu implică faptul că niciun tren nu va putea circula pe căile ferate deţinute de stat. " Deocamdată sindicatele nu organizează această grevă, mâine la ora 17.00 reluăm negocierile cu domnul ministru Şova, după şedinţa de Guvern, până atunci nu ştiu ce va fi", a declarat Iulian Măntescu, preşedintele Federaşiei Mecanicilor de Locomotivă.

• Trupele SUA sunt aşteptate în Estul Europei

Statele Unite ale Americii au trimis aproximativ 600 de militari americani în Polonia şi în ţările baltice pentru a lua parte la exerciţii militare comune, menite să demonstreze solidaritatea ţărilor NATO în contextul tensiunilor cu Rusia din cauza crizei ucrainene, potrivit Associated Press. O companie de 150 de militari, din cadrul Brigăzii aeropurtate 173 a armatei americane, staţionată în Italia, va ajunge miercuri în Polonia. Alţi 450 de militari americani sunt aşteptaţi zilele următoare în Estonia, Letonia şi Lituania, pentru exerciţii care vor avea loc în următoarele luni, a comunicat contraamiralul John Kirby, purtător de cuvânt al Pentagonului. Exerciţiile militare sunt metode prin care firmele multinaţionale storc bani din România

• Metode prin care firmele multinaţionale storc bani din România

Proprietarii din străinătate îşi obligă filialele din România să le plătească diverse servicii şi să le cumpere produse specifice la preţuri mult mai mari decât cele practicate pe piaţa locală. Pe lângă profiturile pe care firmele străine le obţin cu ajutorul filialelor din România, multinaţionalele scot bani de la aceste subsidiare şi prin alte metode, practicând preţuri de transfer care de cele mai multe ori sunt extrem de mari. Nu întâmplător, Fiscul are cel mai mult de furcă din cauza acestor preţuri, atunci când controlează activitatea multinaţionalelor. "Adevărul" vă propune, devoalarea câtorva dintre metodele cele mai intens folosite de către firmele străine pentru a-şi stoarce practic de bani filialele locale din România. 1. Redevenţa pentru brand. Companiile care se bucură de o anumită notorietate pe plan internaţional se consideră îndreptăţite să perceapă o taxă anuală filialelor locale. 2. Decontul consultanţei de management. 3. Redevenţa pentru know-how. 4. Achiziţiile preferenţiale. 5. Împrumut în locul participaţiei la capital.

• RATB plăteşte poliţe RCA de 3,7 milioane de lei pentru parcul de autovehicule

Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) va organiza, în a doua parte a lunii mai, o licitaţie pentru asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) a parcului de autobuze, troleibuze şi tramvaie, valoarea poliţei fiind estimată la 3,7 milioane de lei pentru 12 luni, începând cu 1 iulie. Poliţa va acoperi un număr cuprins între 269 şi 303 de troleibuze, între 460 şi 480 de tramvaie şi între 999 şi 1.010 de autobuze, potrivit Mediafax. De asemenea, contractul de asigurare va acoperi şi parcul auto propriu al RATB, care numără peste 200 vehicule. În prezent, parcul de autovehicule al RATB este asigurat RCA de Asirom VIG, contract atribuit prin licitaţie în iulie 2013 pentru suma de 2,74 milioane de lei, potrivit datelor www.e-licitatie.ro.

• Gazprom va cumpăra 50% din acţiunile South Stream deţinute de o subsidiară a sa din Germania. Viitorul gazoductului, în dubiu după anexarea Crimeei

Gigantul rus Gazprom a aprobat astăzi cumpărarea a 50% din acţiunile South Stream Transport de la o subsidiară a sa cu sediul la Berlin, scrie Ria Novosti. Astfel, Gazprom Germania va vinde 205.990 de acţiuni pe care le deţine la compania olandeză South Stream Transport, a anunţat grupul. South Stream Transport este o firmă mixtă, formată de Gazprom (50%) împreună cu giganţii energetici ENI - controlat de către statul italian (20% din proiect), grupul francez EdF - deţinut de către stat (15%), şi nemţii de la Wintershall Holding (tot 15%) - parte a gigantului BASF. Gunther Oettinger, comisarul european pentru Energie, vrea să blocheze construcţia South Stream, după ce Rusia a anexat Crimeea, iar separatiştii pro-ruşi au ocupat mai multe clădiri administrative în estul Ucrainei.

• "Foreign Affairs": trei scenarii pentru ruperea Ucrainei

Acordul de la Geneva a devenit nul aproape din momentul în care a fost încheiat, la sfârşitul săptămânii trecute. Insurgenţii refuză să recunoască noua putere de la Kiev şi cer independenţa sau alipirea la Rusia, o variantă sprijinită de Moscova. Asta deschide calea unei divizări a Ucrainei, deghizate în federalizare, notează analiştii "Foreign Affairs". Dacă planul ruşilor va avea succes, există trei scenarii privind viitoarea hartă a Ucrainei. Regiunile în care majoritatea populaţiei este rusofonă ar deveni părţi ale Federaţiei Ruse, fie ca membri deplini, cum este cazul Crimeii, fie ca regiuni autonome din cadrul Ucrainei, cu statul special în relaţiile cu Rusia, precum este Abazia, zonă separatistă din Georgia, începând din 2008. Dar acest scenariu ar însemna că Ucraina poate emite pretenţii doar asupra Crimeii, unde 58% dintre locuitori s-au declarat etnici ruşi la recensământul din 2011. În rest, ruşii reprezintă o minoritate etnică în Ucraina. Pentru a întoarce aceste statistici în favoarea lor, ruşii au folosit negreşit, de la conflictului, folosesc datele despre rusofoni şi-i prezintă drept "ruşi".

• Fostul şef al companiei de asigurări deţinute de Eximbank a plătit din banii instituţiei sejururi în străinătate, mese la restaurant cu familia şi bijuterii de lux

Fosta conducere a CARE România, companie de asigurări deţinută de banca de stat Eximbank, a folosit sume însemnate ale instituţiei în interes personal, şi-a decontat sejururi în străinătate şi mese la restaurant cu familia, se arată într-un raport al Corpului de control al prim-ministrului. În perioada supusă controlului, Compania de Asigurări-Reasigurări Exim era condusă de Radu Frîncu (19 mai 2010- 8 iulie 2013), preşedinte al directoratului, de Constantin-Marius Banu (16 iulie 2010- 8 iulie 2013), membru, şi de Alexandru Neferoiu (10 noiembrie 2011 - 8 iulie 2013), membru. În urma verificărilor, Guvernul va sesiza Parchetul asupra neregulilor identificate la Compania de Asigurări-Reasigurări Exim România (CARE România), companie deţinută de banca de stat Eximbank. Inspectorii arată că, deşi normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor stabilesc că membrii conducerii executive trebuiau să aibă studii superioare, nu au fost identificate înscrisuri care să ateste că Radu Frîncu a absolvit cursurile unei instituţii de învăţământ superior.

• CURENTUL

• Românca arestată în SUA pentru mega-evaziune fiscală a preferat investiţiile sigure

Românca acuzată că a spălat 73 de milioane de dolari în afaceri cu motorină de contrabandă prin "Reţeaua Blejnar" ar avea la dispoziţie milioane de dolari, fapt ce constituie un risc substanţial de a se sustrage autorităţilor americane, care au arestat-o în vederea extrădării cerute de statul român. Mai mult, soţii Diana şi Radu Nemeş au cumpărat aur în SUA, cu banii din evaziune fiscală, au spus procurorii americani. Procurorul districtual a afirmat că soţii Nemeş au introdus în SUA milioane de dolari proveniţi din evaziune fiscală prin tranzacţii financiare complexe, investind aceşti bani în aur. Diana Nemeş, arestată de autorităţile din Yelm, Washington pentru fapte de criminalitate economică săvârşite în România împreună cu soţul ei, Radu Nemeş, nu a reuşit nici a doua oară să convingă un judecător districtual american să o pună în libertate.

• Comisia Europeană ne dă 74 de milioane de euro pentru decontaminare

Comisia Europeană a aprobat marţi o investiţie de 74,3 milioane de euro de la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru decontaminarea mai multor situri poluate cu petrol din mai multe judeţe din România, informează un comunicat al CE. Executivul comunitar apreciază că, prin acest proiect, România va reuşi să-şi respecte obligaţiile de mediu, investiţia urmând să contribuie la remedierea unor probleme de mediu şi de poluare grave. De asemenea, riscurile ecologice care provin din poluarea cu petrol vor fi reduse. Toate aceste măsuri vor ameliora semnificativ calitatea vieţii cetăţenilor din România şi vor creşte siguranţa pe termen lung a persoanelor care trăiesc în apropierea zonelor care vor fi decontaminate, notează CE, precizând că în timpul implementării proiectului vor fi create 30 de locuri de muncă.

• CURIERUL NATIONAL

• Senatorul Isăilă, denunţat succesiv la DNA de colaboratorii săi

Senatorul PSD Marius Isăilă a fost denunţat pe parcursul cercetărilor, în dosarul în care e acuzat de trafic de influenţă, de colaboratorii săi, respectiv "intermediarul" Cătălin Cristescu, pe care l-a folosit pentru a obţine cca 200.000 euro din trafic de influenţă şi de "prietenul" şi consilierul său parlamentar, Ştefan Cristian Ene. Cei doi au colaborat cu procurorii DNA pentru a dovedi infracţiunile în cazul senatorului PSD, Cristescu participând la organizarea flagrantului lui Ene, şi la rândul său Ene pentru a completa probleme de trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri. Procurorii DNA susţin că Isăilă a încercat să afle date nedestinate publicităţii, despre posibile cercetări ce s-ar fi putut efectua faţă de persoana sa de către organele judiciare. Totodată, procurorii au constatat că parlamentarul discuta în toalete şi îşi dezbrăca interlocutorii pentru a verifica dacă au aparatură de ascultare.

• E timpul unei Uniuni Energetice

Criza ucraineană a scos la suprafaţă riscurile la care este supusă Europa prin dependenţa sa faţă de gazele ruseşti. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a aruncat o nouă provocare pe piaţa europeană a ideilor: proiectul unei uniuni energetice, pe modelul uniunii bancare, construită ca o soluţie alternativă la dependenţa de resursele de origine rusă. Într-un articol publicat în Financial Times, Tusk vorbeşte despre cooperarea mai strânsă dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene în privinţa aprovizionării cu ţiţei şi gaz. Propunerea premierului polonez vorbeşte despre o posibilă centrală europeană care să se ocupe de achiziţionarea volumelor de resurse pentru toate statele Uniunii şi de un mecanism de solidaritate prin care cei 28 de membri să îşi asigure susţinere reciprocă în situaţii-limită. La acest din urmă capitol este inclusă şi asistarea acelor naţiuni europene care au nevoie de o infrastructură alternativă la actualele coridoare ce vin dinspre nord-est. Aceasta înseamnă susţinere financiară pentru construcţia de capacităţi de stocare şi gazoducte, notează EUobserver.

• O treime dintre alimente nu sunt verificate

ANSVSA nu poate asigura o totală şi eficientă supraveghere a producătorilor, procesatorilor, distribuitorilor şi comercianţilor de produse agroalimentare. Olteanu (UNPCPR): Segmentul de consumatori acoperit de micii producători/ procesatori individuali, de gospodăriile populaţiei rămâne descoperit. Patronatele spun că unele DSV-uri îşi gestionează prost fondurile şi planificarea activităţii de control uniform. În fiecare an, autorităţile cu atribuţii de control al produselor alimentare îşi maschează incompetenţa de a gestiona cu responsabilitate sectorul pe care-l reprezintă, sfătuind consumatorii să cumpere alimentele doar din magazinele mari pentru a evita riscul de a se îmbolnăvi. Motivul pentru care oficialii recurg la o astfel de metodă este că nu pot şi nu ştiu cum ar putea acoperi întreaga industrie cu controalele lor, lucru dovedit, de-a lungul timpului, de cantităţile uriaşe de alimente neconforme consumului uman oprite de la comercializare.

• 181 milioane franci de la elveţieni

Ieri, la sediul MFP, a avut loc evenimentul de prezentare a stadiului implementării Programului de cooperare elveţiano-român, la care au participat oficiali ai României şi ai Confederaţiei Elveţiene. Cele două state partenere au fost reprezentate de Ioana-Maria Petrescu, ministrul Finanţelor publice, şi de Jean-Hubert Lebet, ambasadorul Elveţiei în România. Programul de cooperare elveţiano-român are o valoare totală de 181 milioane de franci elveţieni şi se desfăşoară pe perioada 2009 - 2019. Acesta are ca scop reducerea disparităţilor economice şi sociale dintre România şi restul statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi între diferitele regiuni ale României. În cadrul discuţiilor au fost remarcate rezultate deosebite înregistrate în implementarea Programului, în special cu privire la proiectele orientate către susţinerea mediului de afaceri, promovarea gestionării durabile a energiei, pentru educaţie, cercetare şi promovarea societăţii civile ca factor important pentru dezvoltare şi participare activă.

• Despăgubirea minimă pentru victimele furtului de la Harinvest riscă să întârzie aproape un an

ASF şi Fondul de Compensare a Investitorilor nu reuşiseră până la Paşti să se pună de acord privind procedurile de despăgubire a victimelor furturilor de acţiuni de la Harinvest. Cum regulamentul FCI are în vedere un termen de cinci luni de la decizia ASF, compensarea în limita a 20.000 de euro riscă să se acorde abia la un an de la săvârşirea fraudei. Unul dintre păgubiţi observă discrepanţa între operativitatea instituţiilor pieţei pentru a îndestula BCR în noiembrie 2013 şi cât de greu se trece la refacerea parţială a portofoliului investitorilor furaţi.

• La benzinărie, Olguţa, la benzinărie! Primăria bagă în foame încă opt craioveni

Craiovenii care vor dori să cumpere ziare din centrul oraşului Craiova vor constata că acele chioşcuri pe care le ştiau de ani de zile au dispărut. O acţiune fulger a Primăriei Craiova începută ieri în jurul orei opt dimineaţa a pus la pământ opt chioşcuri aparţinând Sc Media Press Investment SRL, principalul distribuitor de ziare din oraş. Practic, în circa două ore centrul Craiovei a rămas fără nici un chioşc de unde să poţi cumpăra ziare, reviste sau cărţi. Sub privirile golite de spaima pierderii locului de muncă ale vânzătorilor, buldozerul Regiei de Administrare a Domeniului Public din subordinea primăriei, a smuls chioşcurile lipite de asfalt de atâta amar de ani şi le-a urcat în camioane. Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, le-a adresat tuturor craiovenilor. îndemnul de a merge să cumpere ziare din benzinării.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Dovada muşamalizării cazului Panait

Liviu Avram, acum redactor şef adjunct la Adevărul, a revenit asupra cazului procurorului Panait în 30 aprilie 2006. El a publicat pe site-ul 9 AM un articol despre lucruri pe care le descoperise la patru ani distanţă, legat de ultimele zile ale lui Cristian Panait. Textul lui Liviu Avram susţine ceea ce EVZ a publicat ieri: tânărul magistrat a clacat psihic în faţa presiunilor venite dinspre oamenii sistemului judiciar, obedienţi politic! Acesta a fost şi demersul Evenimentului zilei de ieri, când am readus în atenţia opiniei publice ceea ce s-a întâmplat cu procurorul Cristian Panait în ziua de 10 aprilie 2002. El nu s-a sinucis din dragoste, iar din momentul în care a făcut-o a creat o breşă în mentalităţile şi comportamentul tinerilor procurori din Parchetul General. Astăzi aceştia fac justiţie de alt tip în România şi, poate ca dovadă a neputinţei lor din 2002, acum îi trimit în puşcării pe cei care, atunci, dictau regulile jocului.

• Victor Ponta, luat peste picior pe Facebook după ce s-a lăsat plimbat cu şalupa la inundaţii

După ce s-a lăsat împins cu şalupa de angajaţii ISU localităţile inundate din Teleorman, prin apa care ajungea abia până la jumătatea gambei, premierul Victor Ponta, mândru de el însuşi, a postat imaginile pe propria pagină de Facebook. Printre felicitări, s-au strecurat şi critici destul de dure. Unui comentator care spunea că România are nevoie de oameni ca Ponta, altul i-a răspuns: "Adică de un bărbat în toată puterea cuvântului care să fie împins cu barca? Câţi ani are, 80 de ani?! De un aşa om avem nevoie? Poate că trebuia trecut în cârcă, era mai bine, să ne călărească de tot, ca să ne săturam de transparenţă!"."Fă-ţi datoria faţă de ţară şi dă-ţi demisia!", îi recomandă altul. "Nu vi se pare ca sunteţi caraghioşi să fiţi transportaţi de ISU la aşa o adâncime de apă, JENANT", scrie un altul. "Mai rău ca pe timpul lui Ceauşescu...ruşine!!!! V-aţi pierdut şi ultimul strop de demnitate! Penibili şi ridicoli. Mai bine îi lăsai pe acei oameni să se odihnească decât să împingă şi să tragă doi măgari, râde lumea de situaţia văzută. Ce dracu, s-a răsturnat căruţa cu proşti în Teleorman????", se indignează un altul.

• PERCHEZIŢII la funcţionari din Primăria Constanţa. Ancheta "Mită pentru Mazăre" se extinde

Trupele speciale însoţesc procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cadrul unor percheziţii ce îi vizează pe unii dintre angajaţii din Primăria Constanţa, condusă de Radu Mazăre. Din primele informaţii reiese că este vorba despre extinderea anchetei în care edilul din oraşul de la Marea Neagră este acuzat că ar fi luat mită pentru "aranjarea" unei licitaţii în urma căreia s-a construit "Cartierul Săracilor" Henri Coandă. .Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a transmis că percheziţiile de ieri au avut loc în trei locaţii situate în municipiul Constanţa, niciuna dintre locaţii nefiind sediul vreunei instituţii publice. Procurorii anticorupţie precizează că percheziţiile au fost efectuate în cauza penală în care Radu Ştefan Mazăre, fratele său, Alexandru Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie.

• JURNALUL NATIONAL

• Rusia vrea să "pedepsească" Visa şi Mastercard pentru implicarea în sancţiunile americane

Premierul Dmitri Medvedev a ordonat 'pedepsirea' grupurilor americane Visa şi Mastercard care au aplicat în martie sancţiuni instituite de către Washington împotriva unor instituţii bancare considerate apropiate Kremlinului, relatează France Presse, conform Agerpres. Ca urmare a acestor sancţiuni, în virtutea cărora Visa şi Mastercard au încetat să asigure servicii de plată clienţilor mai multor bănci ruseşti, între care şi Banca Rossia, controlată de către un miliardar celebru apropiat preşedintelui Vladimir Putin, Rusia a anunţat că îşi va crea propriul sistem de plată electronică. Vorbind marţi în faţa Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), premierul rus a apreciat că implicarea operatorilor din sistemele de plăţi electronice în sancţiunile împotriva Rusiei, nu ar trebui 'să rămână nepedepsită'.

• Inelul median al Capitalei, gata în trei ani

În maximum trei ani, vom circula în Bucureşti la fel ca în marile capitale europene. Primăria generală vrea să închidă cât mai repede inelul median de circulaţie. Şoferii vor putea ocoli astfel centrul oraşului. Două şantiere au fost redeschise, iar alte două mari proiecte de infrastructură vor începe în curând. Până va fi gata inelul median, municipalitatea caută şi investitor pentru autostrada suspendată. E nevoie de peste 1,5 miliarde de euro.

• Companiile care nu vor mai plăti certificate verzi nu vor putea face concedieri

Marii consumatori de energie din România vor putea achiziţiona cu până la 85% mai puţine certificate verzi decât erau obligaţi până acum, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern iniţiat de Ministerul Economiei. Pentru a beneficia de această facilitate companiile trebuie să respecte unele reguli. Vor fi obligate să menţină locurile de muncă timp de 10 ani şi să încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul de activitate în vederea creşterii nivelului profesional şi atragerea de personal calificat. În plus, trebuie să efectueze investiţii în urma cărora consumul de energie primară să scadă cu 20% până în anul 2020. În acest sens, agenţii economici vor fi obligaţi să îşi realizeze audituri energetice împreună cu experţi autorizaţi, atât înainte, cât şi după implementarea acestor investiţii.

• NATIONAL

• Dan Sova, atentat la miliardele RAR!

Dan Sova avea motivele sale atunci cand, lovit brusc de sindromul secretomaniei, a ordonat atat scoaterea tuturor camerelor de supraveghere indiscrete din Ministerul Transporturilor, cat si montarea de autocolante pe geamurile birourilor oamenilor sai de incredere. In ultimele zile, alaturi de principalii sai sfatuitori de taina, Dan Sova a lucrat din greu la planul secret prin care spera sa isi aserveasca una dintre cele mai "vanate" institutii din Romania. Iar pentru a distrage atentia eventualilor curiosi, dar si a colegilor de partid care ravneau la randul lor la preluarea controlului asupra Registrului Auto Roman, ministrul i-a aburit recent pe membrii grupului parlamentar al PSD din Senat cu privire la restructurarea pe care intentioneaza sa o desfasoare in cadrul MT.

• Pesedistii i-au luat frica lui Tariceanu

In timp ce premierul face tot posibilul sa-i netezeasca lui Tariceanu calea spre Cotroceni, pesedistii sunt dispusi sa faca pe dracu' in patru ca sa ingroape definitiv aceasta perspectiva. Mai mult, voci din cadrul PSD il acuza pe Victor Ponta ca incearca sa-si salveze viitorul politic, punand in pericol partidul. "Fie ca ne convine, fie ca nu, USL nu mai exista si nici nu o sa se mai refaca. In consecinta, un partid de talia PSD-ului sa dea prima functie in stat unui om care nu are nicio legatura cu aceasta formatiune, pare un gest cel putin nesabuit", a declarat un lider social-democrat. Mai mult, acesta a recunoscut ca pesedistii se tem de tradare. "Ce garantii avem noi ca, odata ajuns la Cotroceni, Tariceanu nu ne va intorace spatele si nu va incerca sa-si faca o majoritate de dreapta.", a mai afirmat pesedistul, subliniind ca exista si alte "hibe" in cazul lui Calin Popescu Tariceanu. "Sustine in continuare ca este un om de dreapta, vrea sa faca platforme liberale, electoratul nostru nu va accepta asa ceva", a conchis social-democratul.

• PUTEREA

• Baronii Deltei pun monopol pe sturioni şi sufocă pescuitul de subzistenţă

Multimilionarii din grupul de interese care a monopolizat afacerile cele mai bănoase din Delta Dunării, în timpul guvernării Năstase, trag acum sforile la autorităţile de mediu ca să obţină controlul exclusiv pe "minele" de sturioni, acum aproape epuizate, ale Rezervaţiei. Bătălia se dă în contextul în care aceste specii valoroase sunt protejate, din anul 2006, prin prohibiţie totală. Însă legea are portiţe pentru baronii Deltei, care fac zeci de milioane de euro doar din crescătorii şi repopulări. Sub această acoperire, mafia caviarului joacă la două capete: protecţia şi traficul. Victimele colaterale: pescarii care aruncă plasele doar pentru subzistenţa lor şi a familiilor. Mizele acestui nesfârşit război pentru teritoriu au ieşit la iveală după ce, în februarie, un ordin al Ministerului Mediului a extins, pe şest, zona de prohibiţie totală de la 15 la 30 de kilometri, fără consultare publică, în vadul cel mai bun de pe Braţul Borcea. Pretextul: protecţia sturionului în perioada de reproducere. Contextul: omul de afaceri Robert Răduţă deţine în zonă o fermă de sturioni evaluată la un miliard de dolari.

• ROMANIA LIBERA

• Ponta, către ministrul Apelor: "Tu ce faci, fă, Doina, aici? Aveai chef de nişte inundaţii?"

"Tu ce faci, fă, Doina, aici? Aveai chef de nişte inundaţii?", a întrebat-o Victor Ponta pe Doina Pană, conform Pro TV. "Păi nu aveam chef, dar...", a răspuns ministrul. Discuţia dintre cei doi oficiali a avut loc, marţi, în timp ce se deplasau cu o barcă pe uliţele satului Beiu, din judeţul Teleorman. Cu toate că apă din localităţile afectate de inundaţii nu era atât de mare, până la glezne, Ponta, Dragnea şi Pană au preferat o plimbare pe "Veneţia de Teleorman" Astfel, militarii mergeau pe lângă barca în care se aflau miniştrii şi uneori o împingeau, atunci când aceasta ajungea înt-o zonă, unde apa măsura până în 10 centimetri şi "eşua", constată Nwscluj.ro. Bilanţul inundaţiilor provocate de revărsarea râurilor Teleorman, Burdea, Tecuci, Vedea şi Câinelui şi a afluenţilor acestora arată că 131 de case au fost inundate în localităţile Tătărăştii de Jos, Necşeşti, Ciolăneşti, Beuca Vîrtoape, Balaci, Dobroteşti, Siliştea Gumeşti şi Frumoasa.

• Cum a ratat baronul de Brăila 2815 hectare "pentru cercetare"

Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila a pierdut transferul celor 2.815 ha ale Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila, oferite de Victor Ponta prin ordonanţă de urgenţă instituţiei conduse de Bunea Stancu. Transferul celor 2.815 ha a fost aprobat de Guvernul Ponta prin OUG 81/2013, privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) "Gheorghe Ionescu Şişeşti" - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Brăila şi administrarea Consiliului Judeţean Brăila. Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor a respins pe 2 aprilie avizarea proiectului de Lege pentru aprobarea OUG nr 81/2013 privind transferul celor 2.815 ha către CJ Brăila.

• Băncile italiene se scutură de creditele "bolnave"

Cele mai mari bănci italiene, UniCredit şi Intesa Sanpaolo, s-au aliat cu fondul american de investiţii Kohlberg Kravis Roberts (KKR), pentru a transfera creditele neperformante într-un vehicul ce va furniza capital pentru companiile cu probleme. Acordul preliminar, care implică şi firma de consultanţă în restructurări Alvarez & Marsal, va fi anunţat marţi, susţine FT. În acest vehicul ar putea fi depozitate împrumuturi de miliarde de euro, transmite Agerpres. Cele două bănci italiene analizează valoarea portofoliului de credite neperformante, care vor fi transferate în vehicul, dar şi dacă vor contribui cu propriile fonduri la acest vehicul. Reprezentanţii KKR nu au comentat informaţiile din publicaţia britanică, în timp ce oficialii UniCredit, Intesa şi Alvarez & Marsal nu au putut fi contactaţi pentru declaraţii. Cea mai mare bancă italiană, UniCredit SpA, va concedia, până în 2018, aproximativ 6% din forţa sa de muncă, măsura făcând parte din planul său strategic, după ce, în 2013, a înregistrat pierderi record de 14 miliarde de euro (19 miliarde de dolari).

• ZIARUL FINANCIAR

• Ce a făcut baronul Dragnea pentru Teleorman ca să-şi permită să dea acum ordine şi sfaturi la inundaţii?

Guvernul va decide în şedinţa de astăzi ce ajutoare va acorda celor loviţi de inundaţii, în special judeţului Teleorman, regiunea cea mai afectată, condusă vreme de 16 ani de vicepremierul Liviu Dragnea. Începând de sâmbăta trecută, apele umflate ale micilor râuri şi pârâuri care odată se treceau cu piciorul au sărit digurile şubrede şi au înecat satele şi recoltele unora dintre cei mai săraci români - oamenii din satele Teleormanului. Privind datele statistice ale judeţului, se observă că un episod precum inundaţiile cântăreşte mult mai greu aici, în Teleorman, decât aiurea pentru că o calamitate se întâlneşte cu subdezvoltarea, adică apele înghit şi puţinul pe care oamenii îl au. Salariul mediu net este în acest judeţ cu 25% mai mic decât media pe ţară (în jur de 1.200 de lei). Şomajul este aproape dublu faţă de media pe ţară (10,7% în Teleorman faţă de 5,6% media pe ţară în decembrie 2013). Chiar şi pensia medie este mai mică cu 100 de lei, 700 de lei faţă de 800 de lei media pe ţară. Anul trecut în tot Teleormanul s-au ridicat în primele trei trimestre doar 75 de locuinţe, arată datele INS.

• Firma de construcţii a lui Costel Căşuneanu: afaceri de 27,4 mil. euro, profit de 100.000 de euro

Constructorul băcăuan PA&CO International, controlat de omul de afaceri Costel Căşuneanu şi de soţia sa Paulina, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 121 milioane de lei (27,4 milioane de euro), în scădere cu 47% faţă de anul precedent. În acelaşi timp, profitul s-a diminuat cu aproape trei sferturi, la 0,5 milioane de lei (ceva mai mult de 100.000 de euro), iar numărul de angajaţi s-a redus la 575, faţă de 646 în anul 2012, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. PA&CO International este una dintre cele mai cunoscute companii de construcţii cu acţionariat local, fiind implicată de-a lungul timpului în special în proiecte de construcţie sau reabilitări de şosele. Cel mai important contract la care PA&CO International a lucrat în ultimii ani pe segmentul infrastructurii rutiere a fost construcţia tronsonului de autostradă Moara Vlăsiei - Ploieşti (42,5 kilometri), în parteneriat cu firmele Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu) şi Euro Construct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu).

• Urmează săptămâna adunărilor generale pe bursă: 66 de companii îşi vor chema la vot acţionarii

Următoarele şapte zile se anunţă ca fiind una dintre cele mai aglomerate perioade pe bursa de la Bucureşti, în condiţiile în care în intervalul 23-30 aprilie sunt programate să aibă loc adunările generale ale acţionarilor (AGA) anuale la 66 de companii listate pe piaţa reglementată a BVB, ocazie cu care acţionarii acestora vor lua decizii importante atât pentru investitorii de pe bursă, cât şi pentru companii. De exemplu, joi acţionarii Bursei de la Bucureşti (BVB) se vor înfrunta în AGA pentru a decide cu privire la achiziţia controversatului software de post tranzacţionare de la Depozitarul Central care a stârnit discuţii aprinse în ultima perioadă între conducerea BVB şi cea a Depozitarului Central. Un grup de acţionari ai Bursei a propus achiziţia unui soft în valoare de până la 3,86 mil. euro, achiziţie cu care conducerea bursei nu este de acord. Disputa se va tranşa mâine în cadrul adunării acţio­na­rilor. În aceeaşi şedinţă, acţionarii BVB vor alege candidaţii pentru consiliul de administraţie al Depozitarului Central, unde BVB deţine 69% din acţiuni.