REVISTA PRESEI 24.04.2012

• ADEVARUL

• Soarta lui Ungureanu depinde de opt voturi

USL a strâns 223 de voturi din cele 231 necesare pentru adoptarea moţiunii de cenzură. Un grup de patru parlamentari PDL negociază, de asemenea, cu Opoziţia. Liderii USL au intrat pe ultima sută de metri cu negocierile pentru adoptarea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu, programată pentru vineri. Pentru demiterea Guvernului este nevoie de 231 de voturi, din totalul celor 260 de parlamentari. În prezent, USL are 219 parlamentari - 69 de senatori şi 150 de deputaţi. Ieri, Opoziţia a făcut două noi achiziţii: senatorul Ion Sbîrciu a trecut de la PDL la PC, iar deputatul Eugen Uricec a părăsit PDL pentru PSD.

• În decurs de 20 de ani, mai puţin de 7% de moldoveni au primit cetăţenia română

Aproape un sfert de milion de persoane din Republica Moldova au redobândit cetăţenia română, în 20 de ani, potrivit unui studiu lansat luni de Fundaţia Soros, informează Realitatea, cu referire la Mediafax. Dacă ţinem cont de faptul că în prezent Moldova are circa 3,6 milioane de locuitori, apoi cota celora ce deţin paşaport românesc de abia trece de 6%. Scopul principal al elaborării studiului a fost de a demitiza prejudecăţile formulate la adresa României, conform cărora statul român "ar construi" peste noapte cetăţeni români şi ar introduce "pe uşa din dos" milioane de noi persoane pe piaţa muncii a UE.

• 1.000 de firme elene intră în faliment în fiecare săptămână

Criza prin care trece sectorul bancar din Grecia a lovit în plin întreprinderile mici şi mijlocii. Mai nou, circulă zvonuri despre naţionalizarea unor mari grupuri bancare, prezente şi în România. În ciuda aparentului calm instaurat după restructurarea datoriei publice a Greciei şi după acordarea unui nou împrumut de urgenţă, în valoare de 130 de miliarde de euro, de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană, economia elenă continuă să fie pândită de riscuri majore. Combinate cu efectele programului draconic de austeritate dictat de creditorii internaţionali, aceste dezechilibre îşi pun deja amprenta asupra cetăţeanului şi a societăţii. De la începutul acestui an, în fiecare săptămână au declarat falimentul câte 1.000 de societăţi şi întreprinderi elene, potrivit estimărilor Comisiei Europene (CE).

• Penurie de preoţi în Grecia din cauza asuterităţii

Criza din Grecia are un impact puternic asupra Bisericii Ortodoxe din Grecia, ale cărei fonduri de la stat au fost reduse ca urmare a austerităţii, iar în unele sate slujbele sunt ţinute de mireni, întrucât doar unu din zece preoţi retraşi este înlocuit. Legăturile strânse dintre statul elen şi Biserica Ortodoxă se transformă dintr-o binecuvântare într-un blestem pentru cler, întrucât guvernul are probleme în finanţarea instituţiei într-o perioadă în care grecii obişnuiţi au nevoie cel mai mult de programele caritabile ale acesteia, potrivit Reuters.

• Cât "praf" se bagă în laptele de consum

Stelian Fuia, ministrul Agriculturii, a afirmat ieri că laptele de consum care se vinde pe rafturile magazinelor nu este natural, pentru că în conţinutul său se găseşte şi lapte praf, declaraţie ce a stârnit multe controverse, mai ales din partea producătorilor. "Foarte mult din laptele pe care îl cumpărăm din magazin este făcut, de fapt, din lapte praf, deci nu este lapte natural", a spus Fuia, cu ocazia inaugurării Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Naturale - IBA Bucureşti. Oficialul a recunoscut că vinovate de această situaţie se fac chiar autorităţile, care permit ca legislaţia să fie mult prea laxă. Specialiştii în lactate au explicat că, într-adevăr, se adaugă lapte praf în laptele de consum, însă în cantităţi extrem de mici şi numai în laptele gras.

• Vânzarea casei va fi nulă fără atestatul energetic

Din vară, proprietarii vor fi obligaţi să obţină certificate energetice dacă vor să-şi vândă sau să-şi închirieze locuinţa. Altfel, riscă anularea eventualei tranzacţii. Până la 9 iulie, Guvernul trebuie să se prezinte la UE cu o lege care prevede obligativitatea atestării energetice a locuinţelor, altfel România ar putea fi sancţionată cu infringement. Noi avem deja o astfel de reglementare (Legea nr. 372/2005), însă aceasta trebuie modificată potrivit unei Directive europene (2010/31/UE), iar acum Guvernul pregăteşte un astfel de amendament.

• Fiscul, dominat de "mafie"

Şerban Pop, noul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a declarat ieri că există grupuri evazioniste puternice, care au capacitatea de a influenţa decizii la "cel mai înalt nivel al administraţiei fiscale". ANAF va avea ca prioritate lupta cu aceste grupuri, a adăugat Pop. "Există grupuri evazioniste cu o capacitate financiară importantă, care pot susţine sisteme relaţionale capabile să atingă cel mai înalt nivel al administraţiei fiscale", a spus acesta. Preşedintele ANAF a afirmat într-un comunicat că a început evaluarea Fiscului şi că rezultatele de până în prezent "pot fi cu siguranţă îmbunătăţite". El a menţionat că va adapta administraţia fiscală astfel încât aceasta să răspundă obiectivelor care vor fi stabilite de către premierul Mihai Răzvan Ungureanu în urma analizei pe care ANAF o va prezenta în această săptămână.

• Austeritatea doboară guverne

Cabinetul olandez şi-a prezentat demisia, iar în Cehia, coaliţia de guvernare s-a destrămat în condiţiile unui val de proteste. Premierul olandez, Mark Rutte, a prezentat ieri reginei Beatrix demisia guvernului său minoritar de centru-dreapta după eşecul negocierilor privind reducerea deficitului public cu PVV, aliatul său din Parlament, partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders, a anunţat ieri agenţia de presă olandeză ANP. Premierul anunţase încă de sâmbătă că organizarea de alegeri legislative anticipate pare "de neevitat", după eşecul negocierilor privind reducerea deficitului public.

• Polii magnetici ai Soarelui se schimbă şi ar putea provoca o răcire globală

În viitorul apropiat pe Soare pot apare patru poluri magnetice, a anunţat Observatorul Naţional şi Institutul de Ştiinţe Naturale din Japonia. De obicei, polurile magnetice ale Soarelui se schimbă la fiecare 11 ani. De regulă, ele coincid cu polurile geografice. O nouă schimbare este aşteptată în mai 2013. Însă judecând după toate probabilităţile, de data aceasta la Polul Nord al Soarelui schimbarea va avea loc mai devreme, deja în mai anul curent. Asemenea fenomene au avut loc pe Soare şi mai înainte, de exemplu în secolele XVII-XVIII. Atunci acest lucru a coincis cu o răcire considerabilă pe Pământ. Actuala apariţie a celor patru poluri ale Soarelui poate provoca de asemenea o răcire pe planetă.

• CURENTUL

• Apa Nova cere banii înainte, ca la dame

După ce a preluat în noiembrie 2000, de la municipalitate, serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare din Capitală, Apa Nova a mărit treptat dar agresiv, de zece ori, tarifele pentru aceste servicii, proporţional cu profiturile anuale de peste 15 milioane de euro ale companiei. Dacă atunci când a fost încheiat contractul de concesionare dintre Municipiul Bucureşti şi APA NOVA, tariful pentru un metru cub de apă potabilă era de 0,39 lei, până astăzi el a fost umflat de zece ori, ajungând la valoarea de 3,86 lei. Aceasta în condiţiile în care "investiţiile" firmei în modernizare sunt cele pe care le cunosc toţi locuitorii Capitalei şi pe care le observă mai ales atunci când pocnesc ţevile, pe la intersecţii, sau când cea mai mică ploaie dă peste cap traficul în tot oraşul.

• Guvernul discută cu CEDO amânarea cu minimum 6 luni a noii legi privind proprietăţile naţionalizate

Gâlceava politicienilor români pe marginea noii legi privind proprietăţile naţionalizate, a determinat guvernul Ungureanu să discute cu CEDO o amânare cu minimum şase luni a termenului în care trebuie să modifice legea proprietăţilor naţionalizate, care expiră în luna iulie a acestui an, interval în care să analizeze toate soluţiile posibile de rezolvare a problemei. Transmiterea către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a unei astfel de solicitări de derogare de la termen a fost avansată în şedinţa de săptămâna trecută a Guvernului, miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Externe fiind responsabili pentru analizarea acestei probleme, au precizat surse guvernamentale .

• Preţul trecerii senatorului Filip în Opoziţie: o lege care vizează creşterea autonomiei universităţilor particulare

Senatul a adoptat ieri un proiect de lege care modifică Legea Educaţiei Naţionale şi facilitează desfiinţarea univer­sităţilor private, precum şi trecerea patrimoniului uni­versităţilor în mâinile fondatorilor. Proiectul de lege este iniţiat de Petru Filip şi Cătălin Croitoru (PDL). Proiectul prevede eliminarea locurilor cu taxa la universităţile de stat, în cazul desfiinţării universităţilor private patrimoniul acestora le revine fondatorilor şi reintroduce o structura de conducere, şi anume Biroul Senatului Universitar. Proiectul de lege a trecut prin adoptare tacita de Camera Deputaţilor, iar Senatul este forul decizional.

• CURIERUL NATIONAL

• Cât aer mai poate intra în balonul speculativ umflat de băncile centrale?

Bob Janjuah, de la banca japoneză niponă Nomura, spune că în pieţele financiare se inflamează un bubble, finanţat voit de băncile centrale. Alocarea greşită a capitalului va conduce la o spargere a acestuia şi va aduce un nou şoc în pieţele financiare. Indicele S&P500 ar urma să ajungă la nivelul de 800 de puncte, iar indicele Dow Jones la paritate cu aurul, de opt ori mai jos decât acum. Politicile experimentale ale băncilor centrale nu îşi văd roadele în economie, însă, dimpotrivă, induc decizii greşite ale investitorilor şi antreprenorilor care în prezent participă la umflarea unui balon speculativ în pieţele financiare, spune Bob Janjuah, strategist la banca japoneză Nomura Holdings.

• Câte bănci greceşti vor fi naţionalizate?

Principalele partide politice, creditorii internaţionali şi marii bancheri vor o recapitalizare a sectorului bancar cu fonduri de stat şi private pentru a minimaliza influenţa statului în funcţionarea acestora. Totuşi, pierderile masive şi impactul recesiunii sugerează că toate cele patru mari bănci din Grecia, sau cel puţin trei dintre acestea vor fi naţionalizate. Pierderile masive ale băncilor din Grecia, în urma recesiunii şi a implicării în restructurarea datoriei statului, sugerează că cele mai mari patru instituţii de credit ale ţării, sau cel puţin trei dintre acestea, se vor confrunta probabil cu naţionalizarea, scrie cotidianul Kathimerini, citează Mediafax.

• Executivul continuă să scoată bani din Trezorerie pentru a plăti lucrări UE

Guvernul a decis să scoată din Trezorerie 500 milioane lei pentru a acoperi în al doilea trimestru plăţile aferente proiectelor din Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice", Executivul fiind obligat să recurgă din nou la această procedură, aplicată şi la alte programe, citează Mediafax. Din suma totală scoasă din Trezorerie, din sume obţinute de stat din privatizare, pentru POS privind "Creşterea Competitivităţii Economice", 170 milioane lei vor fi utilizate drept plăţi aferente proiectelor pentru luna aprilie, 130 milioane lei pentru luna mai şi 200 milioane lei pentru luna iunie, conform unei hotărâri aprobate recent de Guvern. Operaţiuni similare au fost decise anterior şi pentru Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Sectorial privind Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), din cauza epuizării prefinanţării asigurate de Comisia Europeană.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Voiculescu tulbură apele în USL Bucureşti

O posibilă reconciliere Ponta-Antonescu pe candidaturile la Capitală riscă să fi e aruncată în aer de pretenţiile conservatorilor care cer compensaţii. Candidaturile USL pentru primăriile de sector la Capitală au intrat într-o nouă fază. Mai complicată însă. Social - democratul Victor Ponta a cedat în jocul nervilor cu liberalul Crin Antonescu şi şi-a manifestat disponibilitatea pentru susţinerea liberalului Rareş Mănescu pentru sectorul 6. La schimb însă cu sectorul 2, unde PSD l-ar propulsa pe sindicalistul Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta. Numai că aliaţii conservatori au tulburat încă o dată apele. Potrivit unor surse din cadrul Uniunii, liderii Dan Constantin şi Dan Voiculescu nu se pot împăca cu poziţia de perdanţi şi cer compensare pentru a renunţa la Ştefan Florescu, omul lui Piedone promovat pentru sectorul 6.

• FMI vine să ceară temele la control: "Ce aţi făcut cu Oltchim, Romgaz şi băieţii deştepţi?"

Săptămână de foc pentru Oltchim: azi este AGA, iar luna aceasta FMI vrea să o vadă vândută. Delegaţia FMI vine azi în România pentru a evalua stadiul reformelor convenite cu Guvernul pentru companiile de stat. Majoritatea ţintelor au ca termen-limită sfârşitul lunii aprilie, ceea ce înseamnă că Guvernul mai are o saptamână pentru a le finaliza. Ministrul Economiei Lucian Bode a spus recent că ar putea fi renegociată o parte din calendarul privatizărilor. Unul dintre cele mai complicate puncte este vânzarea Oltchim. Azi urmează ca statul să îşi transforme creanţele în acţiuni, lucru care îi va face aproape irelevanţi pe acţionarii minoritari. De asemenea, cel mai important acţionar minoritar, compania PCC, a cerut revocarea din funcţie a directorului Constantin Roibu "dat fiind că sub conducerea dlui Roibu situaţia societăţii s-a deteriorat în mod constant".

• JURNALUL NATIONAL

• Cel mai mare SALARIU DE LA STAT, din România. Vezi la ce sumă s-a putut ajunge în anul trei al crizei

Record de 320.000 lei. Tudor Şerban, consilierul lui Bode bate recordul sumelor. Din salarii el a adunat 189.671 lei, la care se adaugă 49.108 de lei din diverse consilii de administraţie, din care marea majoritate - 47.762 lei care reprezentant al statului în CA la GDF SUEZ, proprietarul fostei Distrigaz Sud. La aceste sume se adaugă 81.416 lei ca "venituri proiecte privatizare". Dumitru Orlandea este şi el în aceeaşi poziţie. Adus tot de Ariton, el a încasat de la stat pentru această funcţie 14.310 lei. Bani puţini, austeritate nenică. Numai că la aceştia se adaugă, potrivit declaraţiei de avere postată pe 6 martie 2012 încă 55.233 lei din poziţia de analist resurse umane la Compania Naţională a Uraniului şi alţi 39.907 lei ca membru în consiliul de administraţie al Electrica.

• Ce vorbeşti Franţ?! De fapt, Franks! - Ilie Serbanescu

Într-un raport recent asupra României, FMI exprimă "profunda îngrijorare" faţă de creşterea neîntreruptă şi în continuare a restanţelor la bănci, ce au ajuns la 14% din total credite. Ce vorbeşti, Franţ?! De fapt, Franks! A ajuns FMI să moară de grija României şi de impactul creditelor neperformante. Să auzi şi să nu crezi! FMI ne spune însă mintenaş şi de ce! Raportul atrage atenţia că FMI a propus României încă din timpul acordului stand by precedent înfiinţarea unei aşa-numite "bad bank", entitate care să administreze active neperformante acumulate în sistemul bancar. Adică un fel de nou AVAB, precum cel care la sfârşitul anilor '90 a curăţat, în vederea privatizării ca fete mari, fostele Bancorex şi Banca Agricolă pe banii contribuabililor.

• NATIONAL

• "Buldogul", acuzat ca da bir cu fugitii la PNL

In timp ce Adriean Videanu si Vasile Blaga isi pregatesc revenirea in fruntea partidului, democrat-liberalii, care nu mai au de mult trecere la cei doi lideri, incearca sa saboteze planul acestora. Cu sau fara congres extraordinar, conducerea PDL ar trebui preluata de greii partidului: Vasile Blaga, Adriean Videanu, Liviu Negoita etc. O spun nume importante din partid, oameni care nu sunt dispusi sa stea cu mainile in san si sa vada cum PDL se duce de rapa. "Avem nevoie de o echipa de forta care sa iasa la bataie, sa se lupte pentru ca partidul nostru sa ramana un actor important pe scena politica", sustin pedelistii cu pricina.

• Serban Pop pune tunurile pe mafia tutunului si alcoolului

Prioritatea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) este lupta cu grupuri evazioniste puternice, care au capacitatea de a influenta decizii la nivelul administratiei fiscale. Presedintele ANAF, Serban Pop, le-a pus gand rau evazionistilor din domeniul tutunului, alcoolului si al produselor petroliere. Seful ANAF a precizat ieri ca obiectivul institutiei este sa asigure o buna colectare a veniturilor la bugetul de stat, astfel incat Romania sa poata finanta investitiile in economie, sa asigure banii necesari pentru plata pensiilor si a salariilor.

• Ungureanu, trimis la munca de partid

Opozitia (mai exact PSD-ul) nu prea are chef sa-i treaca motiunea de cenzura. In schimb, o parte din PDL ar cam vrea sa-l disponibilizeze pe Ungureanu si sa-l trimita la facut partide. Absurda la prima vedere, varianta isi are logica sa politica. In ceea ce-i priveste pe pesedisti, acestia stiu ca o preluare a guvernarii inainte de vreme, mai exact inainte de alegerile parlamentare, le-ar putea reduce drastic actualul scor electoral. Apreciere corecta in actuala situatie economica si cu fondurile insuficiente avute la dispozitie de guvern, indiferent cum s-ar numi el.

• PUTEREA

• Hidroelectrica, atacată de preţul apei de gârlă

Hidroelectrica preconizează să plătească aproximativ 100 milioane de euro pentru apa pe care o foloseşte să producă energie electrică. Fericitul beneficiar este Administraţia Naţională Apele Române, care spune că bagă banii în lucrări hidrotehnice. Între timp, negocierile iniţiate de sindicate privind rezilierea contractelor cu "băieţii deştepţi" au rămas fără rezultat. Industria hidroenergetică trebuie să facă faţă unui cost al apei brute de peste patru ori mai mare decât în decembrie 2010. În aceste condiţii, Hidroelectrica şi-a stabilit în bugetul pentru 2012 cheltuieli cu apa uzinată în valoare de 425 milioane de lei, adică aproximativ 100 milioane de euro.

• Alegerile locale, păzite de poliţişti

Poliţiştii vor supraveghea desfăşurarea alegerilor locale, sub supravegherea unui procuror, a anunţat, ieri, ministrul de interne, Gabriel Berca. Aceştia se vor afla în Cluj, Bacău, Bucureşti, Braşov şi Mehedinţi.

Ministrul Gabriel Berca le-a cerut, ieri, prefecţilor, în cadrul unei videoconferinţe, maximă seriozitate în organizarea alegerilor locale, afirmând că vrea alegeri "organizate impecabil". "Organizarea de alegeri corecte este obiectivul pe care mi l-am asumat încă de la începutul mandatului şi ţin foarte mult la realizarea lui.

• Deficitul bugetar a scăzut la 5,2% din PIB

Deficitul bugetar al României a fost anul trecut de 5,2% din PIB (30,33 miliarde de lei), în scădere faţă de 9% din PIB în 2009 (45,13 miliarde de lei) şi 6,8% din PIB în anul 2010 (35,675 miliarde de lei), relevă un studiu al Biroului de statistică al UE (Eurostat), dat luni publicităţii. În anul 2008, deficitul bugetar al României a fost de 5,7% din PIB (29,23 miliarde de lei). Deficitul bugetar de 5,2% din PIB la finalul anului trecut plasa România (la fel ca Franţa) pe poziţia a opta în UE, cel mai mare deficit înregistrându-se în Irlanda (13,1% din PIB), aceasta fiind urmată de Grecia (9,1% din PIB), Spania (8,5% din PIB) şi Marea Britanie (8,3% din PIB). Cheltuielile publice în România au urmat o dinamică asemănătoare deficitului public în ultimii 4 ani, de la 39,3% din PIB în 2008 la 41,1% din PIB în 2009, la 40,2% din PIB în 2010 şi la 37,7% din PIB anul trecut.

• Preţul carburanţilor ar trebui să scadă cu 6%

Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 7% de la maximul anului înregistrat în martie, iar leul s-a depreciat cu 1% în raport cu dolarul, prin urmare, preţul carburanţilor ar trebui să scadă cu circa 6%, potrivit unei analize a firmei de consultanţă X-Trade Brokers. "În ceea ce priveşte România, de la 1 martie (când petrolul a atins maximul de preţ pe acest an) şi până vinerea trecută, leul a pierdut 1,41% în faţa dolarului american, monedă în care este cotat petrolul.

• ROMANIA LIBERA

• Presiune maximă pe Guvern. Ce se întâmplă cu banii pensionarilor

După ce Curtea Constituţională a decis, pe 13 martie, că Guvernul a încasat în mod abuziv Contribuţia la Asigurările Sociale de Sănătate de la peste două milioane de pensionari, cel puţin 100.000 dintre aceştia au luat cu asalt tribunalele pentru a-şi recupera banii. Avalanşa de cereri depuse la instanţele de judecată de către pensionari pentru recuperarea Contribuţiilor la Asigurările Sociale de Sănătate a pus Guvernul într-o situaţie dificilă. În orice caz, miercuri se aşteaptă precizările Curţii Constituţionale, care vor lămuri dacă există temei legal pentru acordarea retroactivă a sumelor reţinute ilegal din pensii.

• NY Times: România, între protecţia mediului şi independenţa energetică

Reputatul cotidian american a dedicat un material amplu controversei privind exploatarea gazelor de şist în România de către gigantul petrolifer Chevron. Printre problemele legate de aceasta se numără legislaţia europeană insuficientă, care nu acoperă activităţile industriale de acest gen. Compania americană Chevron a obţi­nut concesiuni pentru o suprafaţă de 870.000 hectare în perimetrele Vrancea şi Dobrogea şi, după o prospectare de suprafaţă, ar urma să înceapă în cursul anului forajele de explorare. Thomas Holst, managerul Chevron din România, este de părere că "potenţialul pentru un proiect de succes există", dar adaugă că activitatea se află încă în stadiul de început; "nu au fost forate puţuri", a declarat Holst pentru New York Times, arătând că "este esenţial să facem mai întâi o explorare a gazelor naturale obişnuite".

• De ce pleacă ardelenii din PDL

Doi dintre liderii cunoscuţi ai PDL din Transilvania au trecut în tabăra Opoziţiei. Noi demisii din PDL au loc în ju­deţele din Transilvania şi Banat. După demisia senatoarei Mihaela Popa din Caraş-Severin, şi-au anunţat demisiile senatorii Petru Filip şi Ioan Sbârciu, din Bihor, respectiv Bistriţa-Năsăud. În ultimele săptămâni, politicienii din vestul ţării se asigură că vor rămâne încă un mandat la putere. Astfel, ei trec de la putere, care este în declin, la opoziţie care este pe un trend ascendent. Mai există şi excepţii, câte un politician al opoziţiei care încearcă pe ultima sută de metri din mandat să ajungă în tabăra puterii, pentru a mai primi probabil pentru colegiul său vreo sumă de bani pentru a avea "argumente" electorale.

• ZIARUL FINANCIAR

• Datoria de 3 mld. euro a administraţiei s-a dublat în trei ani

ZF a început o serie de articole în care vrea să arate cât de importante sunt alegerile locale pentru viaţa comunităţii. Şoselele, şcolile, spitalele, investiţiile, locurile de muncă trebuie să fie şi în sarcina primarului sau a preşedintelui Consiliului Judeţean. De la un nivel aproape de zero în urmă cu zece ani, datoriile administraţiei locale au ajuns la 13,7 mld. lei (3 mld. euro), dublându-se, practic, în decurs de 3-4 ani. Acest lucru adânceşte datoria publică care o include şi pe cea locală. Datoria administraţiei locale înseamnă acum 5,6% din întreaga datorie a statului, dar ceea ce este mai important este viteza cu care creşte.

• Turbulenţe la Paris, Frankfurt şi New York, dar bursa de la Bucureşti rezistă

Bursa de la Bucureşti a scăzut luni cu 0,9% (indicele BET-C), influenţată de pieţele externe, care au înregistrat ieri scăderi puternice. Indicii burselor din Franţa şi Germania aveau scăderi de peste 3% la ora închiderii şedinţei de la Bucureşti, iar bursele americane au deschis cu scăderi de peste 1%. Atenţia investitorilor a fost axată doar pe câteva acţiuni, astfel că la închiderea pieţei principale doar opt ac­ţiuni înregistrau rulaje de peste 500.000 de lei. "Chiar dacă vedem scăderi abrupte pe bursele internaţionale, piaţa locală rezistă destul de bine, deoarece sunt unele acţiuni care oferă un dividend foarte bun, iar o mare parte din­tre companii nu mai prezintă interes pentru investitori.

• Returnarea CASS reţinute la pensii în acest an ar necesita 650 de milioane de lei

Guvernul analizează situaţia legală şi financiară pentru rezolvarea problemei create în urma unei decizii a Curţii Constituţionale privind plata CASS - contribuţia de asigurări de sănătate - numai pe sume din pensii de peste 740 de lei, iar datele arată că ar trebui 650 de milioane de lei la returnarea doar a contribuţiilor achitate în acest an. Până la 1 ianuarie 2011, doar pensionarii care câştigau mai mult de 1.000 de lei plăteau CASS, şi anume 5,5% din diferenţa rezultată între pensie şi 1.000 de lei. După 1 ianuarie 2011, pragul a coborât la 740 de lei, dar contribuţia de 5,5% s-a extins asupra întregii pensii. Pensiile mai mici de 740 de lei sunt scutite. Conform deciziei Curţii Constituţionale, contribuţia de 5,5% trebuia aplicată pe diferenţa între pensie şi limita de 740 de lei.

• Cătălin Chelu îşi mai trece o companie în portofoliu: Braiconf Brăila

Cătălin Chelu, unul dintre cei mai importanţi investitori de pe bursă, a achiziţionat recent prin intermediul firmei Amattis Galaţi un pachet de 10,8% din acţiunile producătorului de textile Braiconf Brăilă (BRCR) de la Ştefan Toderiţă, care şi-a lichidat participaţia de 12,4% pe care o avea în companie pentru suma de 2,5 milioane de lei. Chelu îşi îndreaptă achiziţiile în special către firme cu acţionariat dispersat, cum este şi cazul Braiconf Brăila, unde niciun investitor nu deţine pachetul de control şi care dispun de lichidităţi importante care să finanţeze viitoarele achiziţii ale sale.

• Elveţienii se tem că vor pierde 20.000 de bancheri în "războiul economic" cu SUA şi UE

Sectorul bancar din Elveţia va pierde în următorii ani 20.000 de locuri de muncă, 20% din total, din cauza "războiului economic" purtat de UE şi SUA împotriva ţării şi a celor mai mari două bănci din ţară, UBS şi Credit Suisse, a declarat şeful UBS, Sergio Ermotti. "Elveţia se află sub atac din 2008. Suntem blocaţi într-un război economic. Ideea este de a slăbi cele două mari bănci elveţiene, populare la nivel internaţional", a spus Ermotti, referitor la măsurile altor state împotriva politicii secretului bancar, promovate de instituţiile de credit din Elveţia şi folosite în multe cazuri pentru evaziune fiscală.