REVISTA PRESEI 24.04.2014

• ADEVARUL

• INTERVIU Traian Băsescu: România, punte între Est şi Vest?

Preşedintele Traian Băsescu spune că România nu poate fi o punte între Rusia şi Occident. Şeful statului crede că în spatele conflictului din Ucraina se ascunde dorinţa Rusiei de a-şi recăpăta accesul la gurile Dunării. Guvernul de la Kiev are obligaţia să-şi restabilească autoritatea în regiune. Acţiunea coordonată de preşedintele interimar ucrainean este una corectă. Sigur că trebuie făcută fără vărsare de sânge, dar într-o astfel de acţiune nu este sigur că nu vor fi şi victime. Dar autoritatea legitimă a statului ucrainean trebuie restabilită în teritoriu. Nu poţi tolera pierderea de sub control a unor teritorii pe o aşa-zisă revoltă locală, care este întreţinută în două moduri de către Moscova: cu oameni din trupe special pregătite pentru aşa ceva şi cu ameninţarea cu trupele pe care le-au lăsat la frontiera estică a Ucrainei. Tinta Rusiei este federalizarea Ucrainei şi, prin Odessa, apropierea de gurile Dunării. Dacă armata rusă invadează Ucraina, NATO nu ar interveni militar, pentru că Ucraina nu este stat membru NATO, însă s-ar lua măsuri extrem de dure din punct de vedere economic împotriva Federaţiei Ruse, chiar sacrificând problema energetică.

• Integrarea Crimeii - o povară financiară uriaşă pentru Rusia

O serie de analişti economici din străinătate au ajuns la o concluzie care anihilează teoriile cu privire la intenţiile Rusiei de anexare a altor teritorii din Ucraina. Pe baza calculelor proprii dar şi ale unor economişti ruşi, ei au arătat că, din punct de vedere financiar, Rusia nu ar putea susţine integrarea teritoriilor din estul Ucrainei. Sunt necesare sume uriaşe, au subliniat analiştii, pentru ca nivelul de trai şi infrastructura peninsulei să se apropie de cele ale Rusiei. Cotidianul rus Komersant a făcut un calcul şi a constatat că prin readucerea Crimeii la Rusia, economia rusă va avea mult mai mult de suferit decât au vrut să prezinte liderii de la Kremlin. Potrivt site-ului newsru.com, în următorii zece ani povara financiară pe care va trebui să o suporte Rusia va fi de 30 de miliarde de dolari. Este adevărat, pe termen lung Crimeea ar putea deveni o regiune care se va autosusţine, dar numai dacă vor fi investite în infrastructură fonduri care depăşesc cele cheltuite pentru Olimpiada din Soci, de 50 de miliarde de dolari. Acestea vor reprezenta o altă povară pentru economia rusă.

• Harta preţurilor imobiliare: locuinţele încep să se scumpească, dar încă sunt mai ieftine decât anul trecut

Timişoara este singurul oraş mare din ţară în care locuinţele sunt mai scumpe decât în martie 2013. În Capitală, Braşov, Cluj-Napoca şi Constanţa, preţurile sunt mai mici, dar în creştere. Preţul mediu al apartamentelor a crescut în martie pentru a treia lună consecutiv în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară, dar tarifele se menţin în continuare sub nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit unui studiu realizat de portalul Imobiliare.ro. În luna martie, creşterea preţurilor a fost în medie de 2,1%, faţă de un plus de 0,6% în ianuarie şi 1,8% în februarie, de la 919 euro pe metrul pătrat util, până la un nivel de 938 de euro pe metrul pătrat. Faţă de luna martie a anului trecut, preţurile actuale sunt cu 2,1% mai mici, în scădere de la 958 de euro pe metru pătrat. În Bucureşti, locuinţele s-au scumpit în medie cu 1,9%, de la un nivel de 1.058 de euro pe metrul pătrat până la 1.078 de euro pe metrul pătrat. Faţă de perioada corespunzătoare din 2013, preţul se situează cu 2,7% mai jos.

• Război total pe calea ferată: la CFR Călători, sindicatele cer salarii cu 10% mai mari, compania oferă 4%. La CFR Marfă, bătălia se dă pe concedieri

Administraţia CFR Călători oferă creşteri de salarii de până la 5,5%, faţă de solicitarea sindicatelor de cel puţin 10%. La CFR Marfă, sindicaliştii resping programul de concedieri colective, iar ultimatumul este amânat pentru săptămâna viitoare. După două ore de grevă spontană dimineaţa şi o oră de negocieri seara, la Ministerul Transporturilor, sindicatele feroviare n-au reuşit, miercuri, să convingă autorităţile, conflictul de muncă de pe calea ferată fiind încă departe de a se încheia. Sindicaliştii vor în primul rând să blocheze programul de concedieri de la CFR Marfă, iar în acest sens au propus autorităţilor încheierea unui acord. "Aşteptăm ca în cinci zile să se decidă şi să ne răspundă. Dacă încheiem acest acord, nu vor mai fi proteste; dacă nu, este posibil orice", a declarat Iulian Măntescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă, la ieşirea din şedinţa de negocieri.

• Ce câştig îţi aduce un depozit de 5.000 lei

Cele mai mari dobânzi oferite de bănci depăşesc cu puţin pragul de 4% pe an în cazul economiilor în lei şi de 2,5% pentru cele în euro. Un depozit de 5.000 de lei, constituit pe o perioadă de şase luni, va aduce la scadenţă un câştig de 89 de lei, însă cei care aleg această variantă de economisire nu trebuie să ignore comisioanele percepute de bănci pentru administrarea contului sau pentru retragerile înainte sau după termen. Dobânzile plătite de băncile mari la depozitele standard în lei au scăzut sub 3% pe an după ajustarea accelerată din ultimele luni, iar puţini bancheri mai afişează randamente peste 4% pe an şi doar pe scadenţe lungi, de nouă luni sau un an.

• Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă prin care se înfiinţează Departamentul pentru Privatizare, în subordinea ministrului Constantin Niţă

Executivul a aprobat o ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, organism care urmează să activeze în subordinea Ministerului Economiei, condus de către Constantin Niţă, şi care va prelua şi administrarea companiilor ce vor fi privatizate. Ordonanţa de urgenţă privind înfiinţarea Departamentului de Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului nu vizează activitatea de administrare a societăţilor de stat din sectorul energetic, care rămâne în integralitate în responsabilitatea Departamentului pentru Energie, potrivit acestei instituţii. În forma anterioară a acestui proiect, prezentată pe site-ul Ministerului Economiei, actul normativ prevedea ca Departamentul pentru Privatizare să preia administrarea companiilor care vor fi listate sau privatizate de către statul român. Astfel, ar fi trecut de la Departamentul pentru Energie la noua structură societăţi precum Complexul Energetic Oltenia, Electrica, Hidroelectrica, CFR Marfă sau Romtelecom.

• Aversa Manufacturing a câştigat procesul cu AAAS privind respectarea condiţiilor impuse la privatizare

Aversa Manufacturing a câştigat procesul intentat în septembrie anul trecut de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), informează compania într-un comunicat, însă instituţia aşteaptă motivarea hotârârii judecătoreşti pentru a decide dacă va ataca mai departe decizia, potrivit unor surse oficiale. Tribunalul Bucureşti a respins contestaţia AAAS şi a decis continuarea activităţii Aversa Manufacturing, precizând faptul că fabrica a respectat toate cerinţele menţionate în caietul de sarcini al licitaţiei din septembrie 2013. În data de 19 septembrie a anului trecut, AAAS a intentat un proces consorţiului care a câştigat licitaţia de achiziţie a fabricii Aversa, invocând nerespectarea condiţiilor din caietul de sarcini. Potrivit Aversa, instituţia de stat a impus atunci consorţiului un partener recomandat de autoritate, iar refuzarea solicitării de către Aversa Manufacturing a dus la continuarea procesului.

• CURENTUL

• Guvernul a cheltuit degeaba 46 de milioane de euro! Satele lovite de viitură nu apar pe hărţile de risc de inundaţii

Guvernul României este expert în aruncat bani pe apa Sâmbetei, iar inundaţiile din ultimele zile au scos din nou la iveală acest lucru. La începutul lunii aprilie, reprezentanţii guvernului, în frunte cu ministrul pentru Ape, deja celebra "fă, Doina" Pană , se lăudau cu finalizarea hărţilor de risc pentru inundaţii, documente importante care, susţineau autorităţile, aveau să-i ferească pe români de inundaţii întrucât autorităţile pot să ia măsuri, în baza acestor documente. Iar pentru aceste hărţi minuţioase, publicate pe site-ul Apelor Române s-au cheltuit nu mai puţin de 46 de milioane de euro, din bani europeni, după cum ne-au informat mândre autorităţile. Ironia sorţii face ca la două săptămâni de la anunţarea finalizării acestor hărţi de risc inundaţiile să afecteze grav sudul ţării, în pline sărbători pascale. Surprinzător, dacă ne uităm pe hărţile prezentate de guvernanţi se observă că unele dintre satele lovite de viitură, de Paşte, nu apar pe aceste documente.

• 23 aprilie 1990. 23 de ani. Remember Piaţa Universităţii

În noaptea de 22 spre 23 aprilie, exact de Sf. Gheorghe s-a format nucleul ce a generat fenomenul Piaţa Universităţii, manifestaţia maraton ce a inspirat mai apoi toate mişcările de protest din lume, de la manifestaţiile din Belgrad şi Sofia la cele din Georgia şi apoi din Ucraina, din ţările arabe şi din nou din Ucraina - cu marea diferenţă că acum, în acest an bătălia s-a dat parte în parte între protestatari şi forţele represive, cu victime de ambele părţi. De altfel, în afară de manifestaţia model de la noi din Piaţa Universităţii toate celelalte manifestaţii similare din restul lumii s-au derulat pe un tipar diferit sub aspectul exercitării violenţei de ambele părţi. La noi am încasat-o doar fără să ucidem, să replicăm - dinte pentru dinte, ochi pentru ochi, cum poate s-ar fi cuvenit.

• CURIERUL NATIONAL

• Deputatul Florin Popescu, acuzat într-un dosar de corupţie

Deputatul Florin Popescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, s-a prezentat, ieri, la DNA, pentru a lua la cunoştinţă acuzaţiile care i se aduc într-un dosar de corupţie. La ieşirea de la DNA, Florin Popescu a precizat că procurorii îl acuză de fapte de corupţie, respectiv că ar fi cerut de la o firmă din Dâmboviţa, în campania electorală din 2012, saci cu produse agricole, deputatul precizând că, "oricum, acestea nu sunt droguri". Deputatul a precizat că le-a cerut procurorilor un termen de câteva zile în care să discute cu avocaţii, după care va reveni la DNA pentru a-şi expune punctul de vedere.

• Stelian Fuia, urmărit penal pentru abuz în serviciu

Fostul ministru al Agriculturii, Stelian Fuia, s-a prezentat, ieri, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru a lua la cunoştinţă acuzaţiile care i se aduc în dosarul în care este urmărit penal pentru abuz în serviciu, privind vânzarea ilegală a unor imobile din patrimoniul statului, în perioada când era director la Staţiunea de Cercetare Fundulea, prejudiciul fiind estimat la 1.611.522 lei, potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Totodată, în acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal şi sora şi cumnatul lui Fuia, Alexandrina şi Daniel State, asociaţi la SC Procera Agrochemicals, şi Dragoş Alin Paraschivoiu şi Oprişan Constantin, executor judecătoresc, pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.

• Băncile spun că au credite garantate, investitorii nu ajung la ele

Băncile anunţă că au credite garantate de FNGCIMM în valoare de sute de milioane, pe care le pot acorda IMM-urilor, însă investitorii se plâng de modul cum sunt trataţi de acestea. Rogojinaru, CNIPMMR: Sunt minunaţi aceşti bani, păcat că nu ni-i dau să lucrăm cu ei. Faptul că-i au nu înseamnă că ni-i şi dau. Sub trei luni de zile nu poţi obţine un credit. Cucoşel, UGIR Maramureş: Sistemul de acordare a creditelor încă este birocratic şi greoi.

• Patronatul Difuzorilor de Presă: Dărâmarea chioşcurilor de ziare din Craiova este un abuz

Patronatul Difuzorilor de Presă din România avertizează oficialii de la Bucureşti că, în cazul în care nu vor lua măsuri de stopare a abuzurilor pe care unii edili le săvârşesc asupra firmelor din domeniu, acestea vor da faliment în maximum doi ani. " Propunem o întâlnire în regim de urgenţă cu Parlamentul şi Comisiile de Cultură din Camera Deputaţilor şi Senat pentru a găsi soluţii care să menţină această activitate de care are mare nevoie presa românească. Din nefericire, pe lângă problemele economice grave cu care se confruntă majoritatea instituţiilor de presă, se constată abuzuri din partea unor primari de municipii. Şi aici vorbesc despre abuzurile săvârşite în municipiul Craiova, unde, deşi există contracte în desfăşurare, chioşcurile au fost ridicate de pe domeniul public. S-a încălcat art. 31 din Constituţia României privind dreptul la libera informare", a declarat pentru Curierul Naţional Adrian Moroianu, preşedinte al Patronatului Difuzorilor de Presă din România (PDPR).

• Băsescu: Ponta nu are nicio şansă să devină preşedintele României

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că premierul Victor Ponta nu are nicio şansă să ocupe scaunul de la Cotroceni, întrucât stânga nu va putea învinge dreapta, dacă cea din urmă este destul de înţeleaptă să se unească, având în vedere că cifrele sale sunt peste cele înregistrate de socialişti. Şeful statului a invocat lipsa de credibilitate pe care premierul o are în faţa a două chestiuni de o importanţă majoră: lupta anticorupţie şi crearea de locuri de muncă pentru tineri. "Dacă punem cifrele partidelor care se revendică de dreapta şi centru-dreapta, cu cifrele socialiştilor, USD, constatăm că procentul cumulat al procentelor de dreapta este mai mare (...). Ponta nu va putea vorbi credibil de două lucruri fundamentale, în care cel puţin unul este extrem de important pentru România. Nu va putea vorbi credibil de lupta anticorupţie, pentru că el este apărătorul mafiilor locale şi al baronetului, şi Ponta nu va putea vorbi credibil de creare de locuri de muncă pentru tineri", a mai afirmat şeful statului.

• Mircea Duşa: Premierul are birou la MApN, ca la toate ministerele

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a declarat, ieri, că premierul are acces în toate ministerele, inclusiv la biroul din MApN, şi că "atunci când are nevoie de el, o să-l folosească". "E o discuţie care a făcut deliciul presei. Primul-ministru este şeful Guvernului, are acces în toate clădirile Guvernului şi în toate clădirile ministerelor. Sigur că are un birou şi la Ministerul Apărării Naţionale şi atunci când are nevoie de el o să-l folosească", a precizat Mircea Duşa. Întrebat dacă biroul său este cel primit de premier, Mircea Duşa a răspuns: "Este un birou de la Ministerul Apărării Naţionale".

• Fondul de Garantare al Depozitarului Central ar urma să îşi dubleze valoarea

Participanţii la piaţă de la Bursa de Valori Bucureşti ar urma să îşi mărească propriile contribuţii la Fondul de Garantare, dacă o propunere în acest sens va fi aprobată în Adunarea Generală a Acţionarilor de la BVB. În termen de o lună sau două luni de zile, dosarul complet ar urma să fie la dispoziţia brokerilor, a anunţat ieri preşedintele Depozitarului Central, Cristian Agalopol, la o întâlnire cu presa. Astfel, valoarea totală a acestuia ar urma să urce la aproximativ 12 milioane lei, faţă de 5-6 milioane lei în prezent. Presiunea ar urma să se mute către custozii mari şi brokerii mari, cei care sunt în măsură să apeleze mai des la acest Fond. Contribuţiile iniţiale - care sunt acum de 10.000 dolari pentru custozi şi între 1.000-10.000 dolari la brokeri în funcţie de capitalul lor social - ar urma să scadă, resursele Fondului constituindu-se în principal din contribuţiile curente. Acestea vor fi direct proporţionale cu debitul maxim din ultima lună, respectiv 15-18% din acestea.

• EVENIMENTUL ZILEI

• DOSARUL PANAIT, episodul V. Ultimul document semnat de procurorul Panait înainte să moară

Christian Levant a făcut investigaţii din primul moment în care s-a aflat despre căderea tânărului magistrat de pe terasa locuinţei sale şi a publicat mai multe articole în Evenimentul zilei din acea perioadă. De câţiva ani, Levant este redactor şef adjunct la cotidianul ring şi a continuat să se preocupe de cazul Panait. Iată ce scria el în urmă cu doi ani, despre acest dosar care, în opinia mea, nu a încetat nicio clipă să conţină şi o miză politică. "Nimic nu trebuie să pună < lacăt > peste misterul acestei morţi încă nedecriptate. Nu se ştie din ce motive, din 10 aprilie 2002, data ciudatei morţi a procurorului Cristian Panait, opinia publică nu a aflat că există unele documente clare ce dovedesc despre cauza cedării nervoase a procurorului Panait. Noi vă prezentăm aceste documente în facsimil. Concluziile, oricare ar fi acestea, le-ar putea trage specialiştii. Şi, poate, istoria...", scria Levant în articolul "CHEIA MORŢII suspecte a procurorului Panait stă într-un PROCES-VERBAL... RUPT" şi publica în premieră copia acestui document.

• PSD a furat startul. În Ploieşti a început deja campania electorală

De la începutul acestei săptămâni, în mai multe cartiere din municipiul Ploieşti au fost amplasate panouri electorale de mari dimensiuni, cu mesaje prin care populaţia este îndemnată să voteze alianţa electorală PSD-UNPR-PC. Data la care, legal, începe campania electorală pentru alegerile europarlamentare este 26 aprilie. Astfel, pe cele mai circulate artere rutiere din oraş au fost montate panouri cu fotografia premierului Victor Ponta alături de sloganurile "Trimitem la Bruxelles oameni mândri că sunt români" şi "România puternică în Europa", precum şi cu sigla alianţei electorale PSD-UNPR-PC cu îndemnul "votează". De asemenea, au fost amplasate panouri electorale cu sigla alianţei PSD-UNPR-PC pe fond alb, cu îndemnul "votează" şi cu sloganul "România puternică în Europa". Reprezentanţii conducerii PSD Prahova nu au putut fi contactaţi pentru a spune câte astfel de panouri au fost amplasate în Ploieşti şi cine a luat decizia de a le monta înainte de începerea oficială a campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare.

• Florin Popescu s-a suspendat din Partidul Mişcarea Populară şi s-a retras de pe lista partidului pentru europarlamentare

Deputatul Florin Popescu s-a suspendat din Partidul Mişcarea Populară şi a anunţat că se va retrage de pe lista de candidaţi ai PMP la alegerile europarlamentare. "Având în vedere suspiciunile legate de persoana mea, am decis să îmi suspend activitatea în cadrul PMP până la clarificarea situaţiei apărute. Totodată, pentru a nu prejudicia imaginea partidului în campania electorală, am decis să mă retrag şi de pe lista de candidaţi ai PMP la alegerile europarlamentare. Aşa cum am procedat şi în alte situaţii similare, mă pun şi de această dată, fără niciun fel de rezerve, la dispoziţia Justiţiei şi am încredere că Justiţia va analiza obiectiv şi imparţial faptele de care sunt acuzat. Fiind vorba despre fapte care s-au petrecut în urmă cu doi ani, consider că nu este necesară, în ceea ce mă priveşte, cererea de arestare preventivă", se arată într-un comunicat de presă al deputatului PMP Florin Popescu.

• JURNALUL NATIONAL

• Daniel Morar, preşedintele ochit de Băsescu. Fostul şef al DNA se încadrează în tiparul prezidenţial pentru a se instala la Cotroceni

După i-a avansat ca posibili candidaţi la Preşedinţie pe Emil Boc, Crin Antonescu, Mihai Răzvan Ungureanu şi Mircea Geoană, preşedintele Traian Băsescu a ieşit ieri la rampă cu un portret robot al viitorului şef al statului care, culmea coincidenţei! i se potriveşte fostului şef al DNA, Daniel Morar. Acelaşi Daniel Morar, acuzat de nenumărate ori că a politizat şi a implicat DNA în răfuieli politice, aservind-o regimului Băsescu. Acelaşi Morar care l-a scos pe Băsescu de sub urmărire penală, îngropînd Dosarul Flota, şi a instituit imunitatea prezidenţială, invocată şi acum în cazul plângerii penale depuse de senatorul PSD Gabriela Vrânceanu Firea împotriva şefului statului pentru ameninţare şi şantaj. Morar l-a securizat pe Băsescu în faţa justiţiei susţinând că " imunitatea îşi găseşte justificarea în consideraţii de oportunitate politică, şeful statului reprezentând o instituţie cu cea mai înaltă autoritate în stat, pentru păstrarea autorităţii acesteia fiind necesar să nu se poată aduce atingere persoanei care o reprezintă". Mai mult, dacă va ajunge preşedinte, Morar îl va putea graţia pe Băsescu, în caz că acesta va fi judecat şi condamnat.

• Gheorghe Piperea: Procesele cu băncile vor trena mai mult de 4 ani.

Eliminarea clauzelor abuzive poate aduce la bugetul de stat 12 miliarde de euro, spune avocatul. Suma pe care băncile ar trebui să o restituie clienţilor pentru clauzele abuzive se ridică la 6,5 miliarde de euro, iar eliminarea din contract a comisionului de risc şi a dobânzii variabile după indicii interni ai băncilor ar lăsa clienţilor 48 miliarde de euro, timp de 20 de ani, potrivit estimărilor realizate de avocatul Gheorghe Piperea. În România sunt peste 3 milioane de debitori la bănci pentru credite de consum. Cel puţin 1 milion dintre ei au contracte pe termene foarte lungi, depăşind 20 de ani din acest moment. "Am calculat, în cazul consumatorilor care au câştigat deja procese contra unor bănci, că suma de restituit de către bănci este, în medie, de 6.500 euro/consumator. Înmulţită cu 1 milion, această sumă ajunge la 6,5 miliarde de euro. Dacă aceşti bani ar fi restituiţi tuturor celor 1 milion de consumatori de credite ipotecare, ei s-ar întoarce în consum, generând TVA de minim 1,5 miliarde de euro", a calculat Piperea.

• Guvernul vrea să elimine 70 de taxe. Măsura face parte din proiectul Ministerului Finanţelor de a simplifica sistemul fiscal

Ministerul Finanţelor Publice a identificat 70 de taxe şi tarife care pot fi eliminate, impactul bugetar total al acestora fiind de 1,9 milioane de lei, se arată într-un comunicat al instituţiei. Potrivit sursei citate, aceste taxe şi tarife au încasări unitare de cel mult 100.000 lei. "Am făcut un prim pas către un sistem de taxe simplificat, aşa cum mi-am propus încă din primele zile ale mandatului meu. Nu ne oprim aici, mă preocupă în continuare identificarea altor instrumente de simplificare a fiscalităţii", a declarat ministrul Finanţelor, Ioana-Maria Petrescu.

• NATIONAL

• Dragnea, platit cu greutatea lui in aur ca sa le deschida chinezilor calea ferata catre Europa

Cu o repeziciune uluitoare, altfel molcomul politician Liviu Dragnea a preluat cu japca fraiele negocierilor care urmau sa fie purtate de expertii romani si cei chinezi cu privire la gasirea de solutii tehnice pentru punerea in practica a acordului cadru de colaborare economica semnat intre cele doua tari la Forumul de la Bucuresti. Cinci miliarde de dolari. La atat este estimata suma necesara constructiei unei cai ferate rapide care sa lege Bucurestiul de Constanta. O suma uriasa, ce-i drept, care va fi pusa la dispozitie de catre partea chineza. Conform unui raport secret prin care au fost informate diverse institutii ale statului cu abilitati in domeniul sigurantei nationale, chinezii vor sa recupereze musai patru miliarde din cele cinci, in mod direct, prin aparatura si echipamentele pe care le vor livra, ca si cu cheltuielile cu personalul care va fi detasat in Romania.

• Robert Negoita, campion la "ciordeala" din banul public

Repetent cand vine vorba de administrarea sectorului, Robert Negoita este campion la gestionarea proasta a banului public. Iar dovada sta scrisa, negru pe alb, intr-un raport al Curtii de Conturi. S-a instalat in fotoliul de primar printr-o smecherie, si-a incalcat toate promisiunile si a facut prapad in bugetul pe care trebuia sa-l gestioneze in folosul cetatenilor. Una peste alta, Robert Negoita este cel mai tare dintre primari. Nu la capitolul performante, ci la capitolul jaf. In ograda lui Negoita prejudiciul se ridica la aproape noua milioane de euro, mai exact 38.296 de mii de lei. Adica, de vreo 12 ori mai mult decat toate sectoarele la un loc! De "performata" lui Robert Negoita pare sa se mai apropie doar primarul Capitalei, Sorin Oprescu, un alt personaj generos cand vine vorba de cheltuirea banului public. Fara folos, din moment ce Camera de Conturi a Municipiului Bucuresti a gasit si aici un prejudiciu de 21.196 de mii de lei.

• DNA da iama in oamenii presedintelui

Convocat telefonic la DNA, vicepresedintele PMP, Florin Popescu, s-a trezit nu numai anchetat penal, dar si cu perspectiva de a-si pierde, in viitorul apropiat, libertatea. Procurorii sustin ca Florin Popescu (fost lider al PDL Dambovita, in prezent deputat si vicepresedinte al PMP) a cerut administratorului unei firme zeci de mii de pui grill, in valoare de peste 400.000 de lei, care urmau sa fie impartiti cetatenilor din judetul Dambovita "in scop electoral", in timpul campaniei pentru alegerile locale din 2012."Sunt la dispozitia justitiei, daca am gresit sa platesc", declara Popescu ieri, anterior intalnirii cu procurorii. Dreapta damboviteana a mai "cotizat" la DNA, tot ieri, si cu fostul ministru pedelist al Agriculturii, Stelian Fuia, impotriva caruia procurorii anticoruptie au dispus punerea in miscare a actiunii penale, in dosarul "Fundulea".

• PUTEREA

• Borza s-a intors la locul faptei, Hidroelectrica

După ce a moşit, anul trecut, ieşirea prematură din insolvenţă a Hidroelectrica, pentru a-şi încasa onorariul de performanţă de 2,2 milioane de euro, Remus Borza cere acum alte de 2 milioane de euro, plus TVA, pentru a scoate Hidroelectrica din insolvenţa în care a reintrat la nici 6 luni după ce Borza şi-a încasat primul onorariu de "succes". Remus Borza a reuşit performanţa să fie şi fostul şi actualul administrator judiciar al Hidroelectrica, în această calitate el convocând Adunarea Creditorilor pentru 7 mai 2014, un punct pe ordinea de zi fiind tocmai confirmarea vechilor sale pretenţii financiare, precum şi aprobarea celor noi. În total, circa 6 milioane de euro pentru firma sa, Euro Insol. Culmea tupeului, Borza procedează ca şi cum insolvenţa declanşată în 2012 ar fi fost închisă irevocabil, iar Hidroelectrica ar fi intrat, peste ani şi ani, fără nici o implicare a sa, într-o nouă insolvenţă. Conform contractului însă, Borza ar avea de dat, nu de luat. Aceeaşi Adunare a Creditorilor a stabilit, în septembrie 2012, că onorariul de performanţă este funcţie de data ieşirii din insolvenţă.

• După 65 de ani, Vinexport Vrancea a intrat în insolvenţă

Compania Vinexport SA Vrancea, deţinută de omul de afaceri Liviu Jitea, a cerut Tribunalului Vrancea intrarea în insolvenţă, potrivit unui anunţ al instanţei. Cererea debitorului a fost depusă pe 17 aprilie, iar primul termen a fost stabilit pentru 30 aprilie. Vinexport Vrancea este unul dintre cei mai vechi producători de vinuri din ţară. Compania avea pierderi de 430.000 euro, la o cifră de afaceri de 5,6 milioane euro. Compania a raportat în 2012 pierderi în valoare de 431.300 euro la o cifră de afaceri de 5,6 milioane euro. Producătorul avea 135 de angajaţi, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, citate de economica.net. Vinexport are o istorie de peste 60 de ani în producţia de vinuri. În 1949 se numea Fructexport şi avea ca obiect de activitate exportul fructelor şi al vinurilor. Din 1967, societatea se numeşte Vinexport, iar după Revoluţie a intrat în declin, pentru ca, la sfârşitul anului 1999, să vândă majoritatea activelor.

• ROMANIA LIBERA

• Tensiuni la vârf româno-poloneze?

Preşedintele Basescu a surprins ieri printr-un atac virulent la adresa socialiştilor europeni, dar şi la adresa liderilor politici ai Poloniei. Toate acestea, în contextul în care România şi Polonia au relaţii strategice excelente, iar opiniile privind atitudinea europeană faţă de Rusia sunt similare. Surse familiare cu subiectul au confirmat pentru România liberă că pretenţiile de lider în relaţia cu Rusia şi cu Estul Europei ale liderilor polonezi Donald Tusk şi Radoslaw Sikorski creează nemulţumire la Bucureşti. În acelaşi sens trebuie citit şi alt "reproş" făcut de preşedintele Băsescu, care a precizat că România nu poate funcţiona ca "punte" între Occident şi Rusia datorită neîncrederii reciproce şi a amintit că Polonia a încercat să joace acest rol şi a eşuat. "Decât să fac pe puntea şi să rămân cu cocoaşa tăbăcită, mai bine îmi iau un aliat lângă mine şi mă transform în pilon la Marea Neagră. Cu mine preşedinte, nu vom putea fi punte. E dificil să o faci pe puntea pe care să călătorească toţi. Pot trece pe punte şi cu pasul, şi cu tancul", a avertizat Traian Băsescu.

• ZIARUL FINANCIAR

• Îi vedem la televizor când sunt inundaţii, dar altfel nimeni nu vorbeşte de ei: Trei milioane de români apar în statistici ca ocupaţi, dar nu sunt angajaţi nicăieri

Dezindustrializarea a împins oamenii din mediul rural înspre agricultură de subzistenţă şi plecarea în străinătate. România figurează cu o populaţie ocupată de 9,2 milioane de persoane, dar nu­mai 6,2 milioane sunt sa­lariaţi. Despre restul de trei milioane nu se ştie nimic: sunt "gaura neagră" a statisticii forţei de muncă, dar care devin vizibili doar atunci când sunt afectaţi de dezastre precum inundaţiile. Cu trei milioane de persoane încadrate în categoria populaţiei ocupate, dar care nu au statut de salariat, Ro­mânia se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte ponderea acestei categorii de populaţie în numărul total de locuitori - de 14,7% - în condiţiile în care procentul mediu raportat de celelalte state europene este de doar 6,4%, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza datelor de la Eurostat.

• O repriză de tensiune pe dobânzile pe termen scurt. BNR a injectat 2 mld. lei pentru a potoli ROBOR

Rata de dobândă interbancară ROBOR pe o zi a sărit ieri din nou la peste 4% pentru prima dată din luna februarie, semnalizând acumularea unui nou puseu de tensiune pe piaţa monetară în contrast cu percepţia generală legată de existenţa unui exces de lichiditate confortabil. Rata ROBOR pe o lună s-a apropiat de 3%, iar ROBOR la trei luni a depăşit acest prag după ce în ultima lună se menţinuse sub acest nivel. Banca Naţională a hotărât să intervină pentru calmarea presiunilor pe dobânzi printr-o operaţiune repo prin care a injectat 2 mld. lei. Banii au fost absorbiţi de şase bănci la dobânda de politică monetară de 3,5% pe an. Este a doua oară în acest an când BNR alimentează piaţa cu lichiditate, ambele operaţiuni având loc luna aceasta. La prima a injectat 1,2 mld. lei, iar ieri doza a crescut la 2 mld. lei. Analiştii consideră că este o situaţie conjuncturală, respectiv legată de condiţiile particulare în care operează anumite bănci, iar fundamental lichiditatea de la nivelul pieţei este mai mult decât îndestulătoare.

• Băncile au prins gustul finanţărilor de pe bursă: trei bănci pregătesc obligaţiuni de 760 de milioane de lei

Trei bănci locale, Raiffeisen, Pro Credit şi mai nou Garanti, pregătesc emisiuni de obligaţiuni în valoare cumulată de 760 de milioane de lei, ce urmează să fie listate la bursa de la Bucureşti. Anul 2014 are mari şanse să atingă valoarea record de un miliard de lei atrasă anul trecut de la investitori de două bănci şi o companie de utilităţi prin emisiuni de obligaţiuni. Acţionarii Raiffeisen Bank au aprobat lansa­rea unei emisiuni de obligaţiuni de 500 de milioane de lei la finalul lunii martie, pentru ca la începutul lunii aprilie acţionarii Pro Credit să îşi dea ok-ul pentru o emisiune de obligaţiuni de 110 milioane de lei. Celor două bănci li se va alătura Garanti Bank, care, potrivit unor surse din piaţă, a primit undă verde de la acţionari pentru obligaţiuni de 150 de milioane de lei.

• Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica s-a dizolvat după intrarea în insolvenţă. Niciun membru nu mai este în companie. "A fost o răsturnare de situaţie"

Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România intrat pentru a doua oară în insolvenţă pe 25 februarie, a fost dizolvat, niciunul dintre membrii numiţi la începutul lunii decembrie 2013 în baza OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice nemaiavând o funcţie în compania de stat. Selecţia membrilor a avut loc în timpul mandatului lui Constantin Niţă în funcţia de ministru al energiei. La momentul respectiv, Hidroelectrica era vedeta statului în programul de listări din 2014. Trei luni mai târziu, compania a reintrat în insolvenţă. George Cristodorescu, fostul director general al E.ON Ro­mâ­nia, un business de peste un miliard de euro cu acti­vi­tăţi în distribuţia şi furni­zarea de gaze şi energie, a preluat funcţia de pre­şe­dinte al consiliului de supra­ve­ghere al Hidro­elec­trica pe 3 decembrie, anul trecut.