REVISTA PRESEI 24.11.2011

• ADEVARUL

• Germania spune "nein" colectivizării datoriei

Angela Merkel a refuzat categoric crearea eurobondurilor. Ar creşte costurile de împrumut ale Germaniei şi nu ar mai stimula alte ţări din zona euro să-şi pună finanţele în ordine. Germania se opune ferm planului anunţat ieri de Comisia Europeană privind emisiunea de eurobonduri (obligaţiuni comune ale ţărilor din zona euro), ca soluţie la criza datoriilor suverane. Preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso, susţine soluţia eurobondurilor, spunând că ele pot combate creşterea costurilor de împrumut şi scăderea încrederii investitorilor în solvenţa guvernelor europene. Comisarul European pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, a încercat să lanseze denumirea de "obligaţiuni de stabilitate", dar germanii nu l-au băgat în seamă.

• Dezacord pe rolul BCE

Germania şi Franţa s-au situat pe poziţii diferite, ieri, în privinţa unei intervenţii a Băncii Centrale Europene (BCE) pe piaţa financiară, în condiţiile crizei. "Uniunea monetară europeană este bazată - şi aceasta a fost o precondiţie pentru crearea uniunii - pe o bancă centrală care are ca unică responsabilitate politica monetară. Acesta e mandatul. Asta face. Şi cu toţii trebuie să fim foarte atenţi când criticăm Banca Centrală Europeană", a spus Merkel, în discursul ţinut în faţa Bundestag-ului. "Sunt ferm convinsă că mandatul BCE nu poate fi schimbat, absolut deloc", a continuat ea.

• Grevă pentru jobul de vis în UE: Cum luptă conţopiştii europeni ca să-şi păstreze privilegiile

Sindicatele funcţionarilor UE ameninţă cu greva după ce au eşuat negocierile cu Executivul european, căruia statele membre îi cer să mai taie din cheltuielile cu angajaţii. Guvernele naţionale au cerut, printr-o scrisoare adresată CE, ca, în acord cu măsurile de austeritate la care sunt supuse popoarele lor, şi salariile funcţionarilor UE să fie măcar îngheţate dacă nu pot fi scăzute. Propunerea care se discută acum urmăreşte reducerea cheltuielilor cu angajaţii în instituţiile UE cu un miliard de euro, până în 2020. Printre măsuri: reducerea personalului - "o armată" de aproximativ 55.000 de angajaţi - cu cinci procente, săptămâni de lucru mai lungi - de la 37.5 la 40 de ore şi creşterea vârstei de pensionare de la 63 până la 65 de ani. Sindicatele se opun şi sugerează ca reducerile de salarii să se facă de la funcţionarii cu salariile cele mai mari, de 213.000 de euro pe an.

• Cum a ajuns iar Ungaria la mâna FMI

În urmă cu un an, maghiarii întorceau spatele FMI. Acum, Budapesta cere iar ajutorul Fondului şi majorează TVA de la 25% la 27%. În 2008, când criza care făcea ravagii în SUA începuse deja să fie resimţită şi în Europa, Ungaria a evitat intrarea în incapacitate de plată doar printr-un împrumut de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional. Programul cu FMI s-a încheiat însă cu scandal. Fondul cerea mai multă austeritate, oficialii maghiari nu au vrut să audă de asta. FMI şi UE susţineau că, în lipsa unor tăieri adiţionale, statul nu-şi va respecta angajamentele. De cealaltă parte, guvernul afirma că ţinta de deficit bugetar va fi atinsă şi că măsurile noi de austeritate nu numai că vor afecta şi mai mult populaţia, ci vor deteriora şi economia naţională.

• Criza creditării loveşte din nou. Ce ne aşteaptă?

Dificultăţile cu care se confruntă băncile europene le determină să nu mai acorde credite în Europa de Est. România este unul dintre cele mai vulnerabile state în faţa retragerii băncilor de pe piaţa creditelor. Intermedierea financiară (volumul creditelor acordate raportat la PIB) se ridică la aproximativ 50%. Din acest 50%, între 30 şi 40 de puncte procentuale este reprezentat de bănci străine, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale, citate de "The Wall Street Journal". Principala îngrijorare este acum că o retragere moderată de pe piaţa creditării s-ar putea transforma într-o adevărată criză a creditării, precum cea din 2008 declanşată de colapsul gigantului bancar american Lehman Brothers.

• Cât de "imaculat" e motorul economic german

Steaua Germaniei pare să apună şi ea, în ciuda legendarelor exporturi şi a productivităţii muncii. Criza datoriilor suverane a atins ieri şi Germania, odată cu eşecul de la emisiunea de "bund"-uri (obligaţiuni). Bundesbank a intervenit şi a cumpărat masiv (39%) obligaţiuni cu maturitate de zece ani. A fost interpretat ca semn că investitorii au devenit tot mai reticenţi faţă de cumpărarea datoriilor europene, chiar dacă este vorba de Germania şi de Franţa, chiar dacă ambele state au nota maximă din partea agenţiilor de rating. Până acum, obligaţiunile germane erau un refugiu pentru investitori, ceea ce a adus costurile la care se împrumuta Berlinul la un nivel extrem de scăzut. Iar acest nivel - 1,98% - este considerat o "recompensă" prea mică pentru riscul asumat de investitori.

• Standard & Poor's ameninţă cu retrogradarea ţările din zona euro

Chiar şi cele mai puternice state din zona euro ar putea ajunge pe lista celor cu ratinguri retrogradate de agenţiile financiare. Standard & Poor's (S&P) a avertizat miercuri că ratingurile ar putea fi reduse dacă "zone mari" din blocul monetar vor intra anul viitor într-o nouă rundă de recesiune. David Beers, directorul general al diviziei de ratinguri de ţară din cadrul S&P, a afirmat, potrivit Reuters, că anticipează un compromis între Banca Centrală Europeană şi guvernele din zona euro în privinţa rezolvării crizei datoriilor de stat.

• Băncile europene aleargă disperate după banii micilor depunători

O bătălie intensă pentru atragerea potenţialilor depunători pune presiune pe sistemul bancar european, ameninţând să priveze creditorii de o sursă extrem de importantă de fonduri pe măsură ce costul de atragere a clienţilor se află în creştere. Clienţii băncilor din ţările puternic afectate de criza datoriilor suverane precum Italia sau Spania, au retras miliarde de euro din conturi în ultimele luni conform dezvăluirilor făcute de bănci şi cercetării analiştilor, citate de publicaţia financiară "Wall Street Journal".

• Cum s-a "destrămat" economia României

"Nodurile" industriei au fost lăsate fără infrastructură şi logistică, astfel că serviciile, construcţiile şi comerţul au crescut bazându-se mai mult pe importuri decât pe producţia autohtonă. Pentru a construi o uzină sau o platformă industrială, 60% din banii necesari trebuie investiţi în amenajarea infrastructurii - energie de mare putere, linii ferate, drumuri tehnologice, conducte, instalaţii de abur sau aer comprimat, aducţiuni de ape şi canalizări etc. Până prin anii '90, România dispunea din plin de asemenea infrastructuri şi aproape fiecare oraş mai mare avea în împrejurimi astfel de platforme industriale, dotate cu toate echipamentele logistice amintite mai sus.

• Prinţul Charles ar putea deveni rege al României

Prinţul Charles al Marii Britanii, deja cel mai longeviv moştenitor de tron din istoria Regatului Unit, ar putea fi tentat să se lase încoronat ca rege al României, potrivit "Daily Mail". Mai în glumă, mai în serios, Prinţul Charles atrage atenţia lumii asupra României. Prinţul moştenitor al tronului Marii Britanii promovează în toată lumea peisajele nepereche al României. Ziarele din Europa Centrală au apreciat că prinţul Charles ar putea ajunge rege al României, dacă monarhia ar fi reinstaurată. "Deci, dacă prinţul Charles se plictiseşte să aştepte să urce pe tronul Marii Britanii, el ar putea fi tentat să se lase încoronat rege Carol al III-lea", comentează Daily Mail, notând că Charles este deja cel mai longeviv moştenitor la tron din istoria Marii Britanii.

• Arpechim ar putea ajunge la sud-coreeni

Companiile sud-coreene vor să investească miliarde de euro în România în rafinării şi în terminalul de gaze lichefiate din Constanţa. Dacă investitorii europeni spun că piaţa din România îşi pierde din atractivitate, cei asiatici încep să se intereseze din ce în ce mai mult de oportunităţi în ţara noastră. Ieri, în cadrul unui forum pe teme energetice organizat la Bucureşti, reprezentanţii mai multor companii coreene şi-au arătat interesul pentru piaţa energetică autohtonă.

• CURENTUL

• Ruşii îşi bagă din nou coada în suspendarea lui Băsescu

Tema aberantă a suspendării preşedintelui Traian Băsescu a atras deja atenţia "prietenilor" de la Moscova care pun şi ei umărul, alături de mafia PNL-PSD-PC, la această lucrare anti-românească. Relansarea scandalului închisorilor secrete ale CIA, anunţată ieri de un cotidian central, nu este altceva decât o reîncălzire a vechii poveşti care a mai ţinut pagina întâi a ziarelor, şi a făcut agenda publică a comitetelor şi comiţiilor controlate de ruşi şi de rusofilii de pretutindeni. Implicarea ruşilor în această mizerabilă operaţiune de intoxicare este cu atât mai evidentă cu cât nu se face pe căile diplomatice obişnuite, ci pe cele subterane, ale cozilor de topor din Uniunea Europeană.

• Fitch: Restricţiile privind finanţarea subsidiarelor nu vor afecta semnificativ creditarea în estul Europei

Restricţiile anunţate de autorităţile austriece pentru subsidiarele bancare din Europa Centrală şi de Sud-Est nu vor afecta semnificativ creditarea, întrucât băncile nu mai au oricum în vedere creşterea puternică a portofoliilor de împrumuturi peste resursele din regiune, potrivit Fitch. Dacă în trecut băncile austriece au folosit bani obţinuţi în Austria pentru a finanţa creditarea în Europa Centrală şi de Sud-Est, Fitch consideră că acum nu mai au în vedere o majorare semnificativ mai mare a portofoliului de împrumuturi faţă de finanţare în regiune, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

• CURIERUL NATIONAL

• BNR nu a luat ca reper ferm anul 2015 pentru intrarea României în zona euro

Banca Naţională a României nu a luat ca reper ferm anul 2015 pentru intrarea României în zona euro, întrucât aderarea depinde atât de îndeplinirea unor criterii, cât şi de contextul european, a declarat, ieri, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului băncii centrale, conform Mediafax. "Noi, la Banca Naţională, nu ne-am pus neapărat problema ca România să fie în 2015 în zona euro, pentru că trăim o perioadă atât de dinamică şi atât de imprevizibilă încât putem să ne trezim şi mai repede în zona euro, sau mult mai târziu", a spus Vasilescu.

• Raiffeisen România ar putea împrumuta 1,5 mld. euro în 2012

Raiffeisen Bank România ar putea emite anul viitor obligaţiuni de aproximativ 1,5 miliarde euro, a declarat Steven van Groningen, directorul general al băncii, în contextul restricţionării anunţate de autorităţile austriece în privinţa creditării către Europa de Est, informează Mediafax. Van Groningen a afirmat, într-un interviu pentru Bloomberg, că banca nu va fi afectată semnificativ de decizia autorităţilor din Austria de a limita creditarea pe pieţele din Europa Centrală şi de Est, deoarece dispune de suficient capital şi surse interne de finanţare.

• Acţionarii FP nu au discutat diminuarea capitalului

La AGA, cvorumul a fost de 31 - 32%, iar pentru a fi discutată reducerea capitalului social era nevoie de o prezenţă de 50%. S-a aprobat însă schimbarea modalităţii de vot şi bugetul pentru anul viitor. Acţionarii Fondului Proprietatea (FP) nu au discutat, din lipsă de cvorum, despre reducerea capitalului social cu 240,3 milioane lei, unul dintre subiectele programate pentru AGA de ieri, dar au putut decide modificarea modalităţii de vot. Managerul de fond al Fondului Proprietatea, Greg Konieczny, a declarat că acţionarii se vor întâlni mâine, la a doua convocare, pentru a discuta despre diminuarea capitalului, conform Mediafax.

• Disputa în jurul Tratatului de la Lisabona pare aproape de deznodământ

Parisul, unul dintre cei mai influenţi oponenţi de până acum ai operării de modificări în tratatele europene, a făcut deja un pas în direcţia Berlinului. De mai multe luni, în Uniunea Europeană, cu prioritate în zona euro, are loc o aprinsă dezbatere în jurul ideii - la care ţine foarte mult Angela Merkel - de a se proceda la modificarea actului constituţional al Uniunii, Tratatul de la Lisabona, cu scopul - spune ea - de "a se institui o mai severă disciplină bugetară" în ţările membre. Marţi seara, preşedintele Nicolas Sarkozy a făcut un pas în direcţia propunerii Germaniei, ceea ce ar putea - spun comentatori din Hexagon - să deblocheze disputa în jurul ideii de a se aduce unele modificări la acele puncte ale Tratatului de la Lisabona ce privesc deficitele bugetare ale ţărilor membre.

• Pasajul Barasab a stârnit interesul investitorilor pentru zonă

O companie din grupul IKEA a cumpărat un teren lângă Carrefour Orhideea. Colliers: Această tranzacţie confirmă potenţialul pe segmentul terenurilor. Odată cu ridicarea noului pasaj suprateran din zona gării Barasab din Capitală, zona a devenit deja interesantă pentru investitori. Interprime Properties, parte a Grupului Inter IKEA, a cumpărat un teren de 2 hectare în zona Pasajului Basarab, lângă Carrefour Orhideea, se arată într-un comunicat al diviziei de Terenuri din cadrul Colliers International, cea care a intermediat tranzacţia.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Sponsorii lui Ponta. Să fie primiţi!

În jur de 1 milion de euro a tocat în patru ani de raliuri echipajul Edwin Keleti-Victor Ponta. Umbrărescu, Negoiţă, Rus au plătit toată distracţia liderului PSD. Sponsorii s-au înghesuit să-şi facă loc la uşa echipajului de raliuri Keleti- Ponta într-o perioadă în care mulţi piloţi mult mai galonaţi, cu titluri naţionale în spate, au trebuit să stea pe tuşă, nereuşind să adune buget pentru a se înscrie în campionat. Pentru Keleti, partenerul lui Ponta, s-au găsit bani, sute de mii de euro an de an, chiar în plină criză economică. Rând pe rând, Ioan Rus (PSD), Regele Asfaltului Dorinel Umbrărescu şi deputatul PSD Robert Negoiţă au întreţinut cu dărnicie capriciul "micului Titulescu", Victor Ponta. Ba, Sorin Ovidiu Vântu a pus şi el umărul, cadorisindu-l pe Edwin Keleti cu 140.000 de lei pentru nişte proiecte editoriale care nu s-au concretizat niciodată.

• LOVITURA SUPREMĂ: Obama i s-a vândut lui Soros

Informaţiile potrivit cărora Soros îi dictează lui Obama unde şi ce bani să dea par să prindă contur. Soros nu este numai cel care cumpără rezervele de cărbune ale unei ţări întregi precum Kosovo sau cumpără drepturile de exploatare ale unor mari rezerve de gaze de şist ale unui stat precum Polonia. Soros se află în spatele unor decizii strategice ale celui mai puternic om de pe planetă. Cel puţin, acestea sunt concluziile unei lucrări de amploare care tocmai a apărut în Statele Unite, scrisă de Peter Schweizer, un conservator care şi-a făcut studiile la Oxford Univeristy şi care a fost consilier pe probleme de politică externă al lui Sarah Palin.

• JURNALUL NATIONAL

• Patriciu a gasit arma anti-Petrom: Romania trebuie sa ceara impartirea productiei de titei

In loc sa creasca redeventele petroliere, Romania trebuie sa modifice legea petrolului astfel incat sa imparta productia de titei cu Petrom, si asa s-ar putea creste competitia pe piata carburantilor, a declarat miliardarul Dinu Patriciu. "De aproape 10 ani gresim total in modul de impozitare a productiei de hidrocarburi. Daca redeventa e fixa pana in 2014, si n-ar trebui marita, ar trebui sa punem problema impartirii productiei, asa cum se intampla in foarte multe state din lume. Acolo unde se scoate cu 1,5 dolari barilul, 80% din titei se duce la stat, in alte parti unde e mai greu, procentul e de 10-20%. Si asa am avea o competitie mai mare pe piata", a afirmat Patriciu la Forumul Energetic, organizat de Forum Invest.

• Gigantul SAP deschide în România un centru IT şi angajează 400 de consultanţi

Gigantul SAP, liderul mondial in solutii software pentru afaceri, a anuntat azi deschiderea in Romania a unui centru IT de consultanta si implementare servicii pentru clientii companiei. Se intentioneaza angajarea a 400 de consultanti, pana in 2014 si investitii totale de pana la 40 de milioane de euro. Noul centru SAP, Nearshore Delivery Center, va furniza servicii de consultanta IT clientilor din zona EMEA. Pe langa birourile din Bucuresti, compania va activa la Timisoara si Cluj. Prezent la eveniment, directorul general al SAP România, Valentin Tomşa, a arătat că noul centru nu va fi unul de tip suport sau call-center.

• Fondul Proprietatea a greşit blocând giganţii energetici

Seceta din ultima vreme arată ca Hidroelectrica are nevoie de capacităţi termo sau cel puţin de o colaborare extinsă cu unităţi din aceas­tă zonă, Fondul Proprietatea greşind prin blocarea formării Electra şi Hidroenergetica, a declarat Constantin Trihenea, directorul general al Hidroelectrica. "Suc­cesul Fondului Proprietatea s-a bazat pe chichiţe avocăţeşti, nu era ceva tehnic sau de valoare", a afirmat el în cadrul Forumului Energetic organizat de Forum Invest. El s-a referit la declaraţiile de ieri ale lui Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea din partea administratorului Franklin Templeton. Konieczny a declarat că a fost un succes blocarea în justiţie a procesului de formare a celor două companii.

• NATIONAL

• DNA ii pregateste lui Oprescu masa de Craciun!

Ultimele zvonuri de sezon sustin ca DNA se pregateste sa-l ia (nu se stie daca la propriu sau doar la intrebari) pe Sorin Oprescu, chiar in prag de sarbatori. Informatia a realimentat bateriile celor care afirma de ceva vreme ca DNA a inceput cu alesii locali ai PDL doar pentru a taia din start macaroana opozitiei. Care opozitie nu mai are cum sa tipe, acuzand ca e prigonita politic, deoarece opinia publica, "fragezita" de un DNA care a dat mai intai iama prin pedelisti, n-ar gusta o asemenea abordare. Pe acest teren deloc favorabil adversarilor PDL pica zvonul ca Sorin Oprescu va deveni si el client fidel al DNA.

• "Bomba" licitatiilor trucate explodeaza la Centrala de la Cernavoda

In ultima vreme, s-au tot intetit plangerile cu privire la organizarea a diverse licitatii de catre conducerea Centralei Nucleare de la Cernavoda. Mai mult, practic concomitent cu anuntarea scoaterii la vanzare a 10% din actiunile societatii, procurorii declansau ample verificari privind un nou contract buclucas. Este vorba despre licitatia prin care firma C&I a primit 1,5 milioane euro pentru transportul miilor de angajati de la Constanta si Medgidia pana la Cernavoda si retur. Celelalte firme au contestat vehement "manaria", iar procurorii au luat deja primele declaratii.

• Socant! Conspiratia schimbarii climei, dezvaluita de hackeri

Peste 5000 de emailuri dintre oficiali guvernamentali britanici si cercetatorii de la Universitatea East Anglia arata cum s-au manevrat datele "schimbarii climei". In primul rand, se cerea cercetatorilor de la universitatea respectiva sa schimbe notiunea de "incalzire globala" cu "schimbarea climei", un termen, la urma urmei, corect, caci toata lumea stie ca vremea e schimbatoare. Mai neortodoxa era, insa, sugestia ca vina pentru schimbarea climei sa cada pe om. De aici, o intreaga politica si industrie, din care unii au castigat atat capital politic, cat si bani.

• PUTEREA

• UDMR a pus ochii pe şefia Senatului

Urmează un sfârşit de săptămână de foc pentru partidele politice cu reprezentare în Parlament. Scaunul de preşedinte al Senatului a fost scos la mezat după ce ieri Mircea Geoană a fost revocat din funcţie. Partidele intră acum la negocieri, iar luni este programată o şedinţă a Senatului în care va fi ales un nou preşedinte. Partidul care poate avea de câştigat cel mai mult din aceste negocieri este UDMR. Potrivit declaraţiilor senatorului Gyorgy Frunda, membrii grupului UDMR de la Senat au fost de acord "la unison" că Uniunea trebuie să aibă candidat propriu la preşedinţia Senatului. UDMR are de câştigat ceva atât din partea colegilor de la PDL, dar mai ales dacă se hotărăsc să meargă pe mâna PSD. Nu este exclus ca UDMR să obţină sprijinul senatorilor PSD şi PNL pentru ca noul preşedinte al Senatului să fie Marko Bela, spre exemplu.

• Franklin Templeton: "Schimbări dramatice ar putea avea loc în cazul companiilor din energie"

Obiectivul Franklin Templeton este creşterea ponderii companiilor listate în portofoliul Fondului Proprietatea, în contextul în care schimbări dramatice ar putea avea loc în societăţile din energie, a declarat, miercuri, vicepreşedintele executiv, manager de portofoliu al Franklin Templeton Investment Management Limited UK Sucursala Bucureşti, Grzegorz Konieczny. "Portofoliul Fondului este dominat de companii din energie. Schimbări dramatice pot avea loc în curând, în acest sector. Noi am redus numărul de companiilor din portofoliu la 76 şi am redus din companiile nelistate. Vrem să creştem ponderea celor listate la bursă", a afirmat Grzegorz Konieczny, citat de Agerpres.

• Energia, vândută pe bucăţele

Guvernul îşi respectă angajamentele luate faţă de Fondul Monetar Internaţional şi scoate la vânzare, pe bandă rulantă, pachete minoritare de acţiuni la câteva companii de stat din domeniul energetic. Până acum, autorităţile nu au înregistrat rezultate spectaculoase cu aceste măsuri, cel mai răsunător eşec fiind consemnat la Petrom, când statul nu a putut obţine valoarea minimă stabilită pentru pachetul de acţiuni scos la vânzare. S-a convenit să se scoată la vânzare pachete minoritare de acţiuni de la companiile Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Până acum, au fost anunţate proiectele de acte normative pentru vânzarea de acţiuni la Transgaz, Transelectrica şi Electrica.

• Restanţele la bănci continuă să crească

Din 2008 până acum s-a înregistrat o creştere explozivă a restanţelor la credite, atât pentru populaţie, cât şi pentru firme. Deşi s-au instituit diverse măsuri pentru a proteja sistemul bancar, dar şi populaţia,în contextul crizei, tot mai mulţi români ajung în evidenţele Biroului de credite din cauza împrumuturilor neplătite. Per total, din 2008 până în prezent, restanţele la credite au crescut de aproximativ 11 ori. Dacă în decembrie 2007, restanţele la împrumuturile populaţiei şi firmelor însumau 1,092 miliarde de lei (302,5 milioane de euro), la finele anului 2008, datoriile ajunseseră la 2,865 miliarde de lei (719 milioane de euro).

• Isărescu vrea refacerea centrului financiar

Centrul Vechi trebuie să redevină centrul financiar bancar al Bucureştiului, iar Banca Naţională se străduieşte în acest sens, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). "Vrem din două motive: primul pentru că este bine pentru ţarăşi al doilea, pentru că am putea face ceva cu acest centru, cu bogăţia lui. Simţim însă că merge foarte greu. Refacerea istoriei este dificilă, dacă nu chiar imposibilă. Nu mai pot încăpea în zonă sute de bănci ca la 1.800. Atunci se făcea un alt fel de banking, cu multă hârtie. Computerele, comunicaţiile, ne-au introdus în altă lume, iar băncile se duc în alte părţi ale oraşului.

• ROMANIA LIBERA

• Recolta bună i-a îngropat pe ţărani în datorii

20 de bani kilogramul de varză, 30 de bani kilogramul de cartofi, 50 de bani kilogramul de mere. Acestea sunt preţurile cu care ţăranii sunt obligaţi acum să-şi vândă recolta. În aceste condiţii se naşte întrebarea: la ce le-a folosit acesstora anul agricol excepţional care a fost 2011? Nici măcar într-un an agricol bun, cum e 2011, ţăranul român nu e fericit. Deşi pământul a dat rod bogat, oamenii care muncesc ogorul cât e ziua de lungă, din primăvară până-n toamnă, se caută acum prin buzunare şi văd că sunt goale. Nu s-au ales cu mai nimic, deşi au vândut stive de varză şi de cartofi, tone de mere sau munţi de cereale.

• PSD, Moş Crăciun pentru PDL

La insistenţele USL, Mircea Geoană a pierdut şi şefia Senatului. Revocarea sa deschide competiţia pentru preşedinţia Camerei Superioare. Dacă la USL situaţia este clară, în tabăra puterii balanţa atârnă în favoarea PDL, deşi sunt voci în UDMR care spun că funcţia ar trebui "logic" să revină Uniunii. În şedinţa de luni, coaliţia la putere va avea de discutat, pe lângă modul în care va fi împărţit bugetul în 2012, cine va candida la şefia Senatului. Din perspectiva numărului de senatori, PDL este de departe favorit, dar există voci în UDMR care susţin că funcţia ar trebui să revină Uniunii.

• Geostrategie. Preşedintele rus, Medvedev, a declarat că în 2008 a împiedicat extinderea NATO. Sfârşitul "resetării" americano-ruse?

SUA au anunţat stoparea furnizării informaţiilor către Rusia în cadrul Tratatului privind forţele convenţionale în Europa, unde Moscova şi-a întrerupt participarea de patru ani şi tergiversează nego-cierile. Administraţia Obama a făcut din "resetarea" relaţiilor cu Rusia o prioritate, dar tensiunile au reapărut din cauza iritării Moscovei, generată de scutul american antirachetă în Europa. SUA au anunţat la Viena că au suspendat aplicarea unor angajamente asumate în termenii Tratatului privind forţele convenţionale în Europa (FCE) faţă de Rusia, patru ani după ce Moscova şi-a îngheţat participarea fără a se retrage din FCE.

• Absolut toate ţările zonei euro găsesc greu finanţare. Panică în Europa: Criza financiară a ajuns în Germania

Germania a fost nevoită să retragă ieri o mare parte dintr-o emisiune de obligaţiuni pe zece ani din cauza nervozităţii pe pieţele financiare după ce a reuşit să plaseze titluri de numai 3,6 miliarde de euro, reprezentând circa 60% din totalul de 6 miliarde de euro vizat, la un randament de 1,98% transmite Reuters. Licitaţia este un "dezastru" şi Bundesbank a fost nevoită să preia titlurile pentru care nu au existat cumpărători. Pe piaţa secundară, unde deţinătorii de obligaţiuni încearcă să le vândă mai departe, dobânzile au sărit cu o zecime depăşind pragul de 2%.

• ZIARUL FINANCIAR

• Şi băncile şi România s-au luat prizoniere. Cine evadează primul şi cât mai rămâne din el?

Cel mai înfricoşător an din punct de vedere financiar pentru întreaga Europă a prins România cu un sistem bancar extrem de dezechilibrat. Poate că sistemul este solid, aşa cum spune Banca Naţională, dar distribuţia lui actuală din punct de vedere al jucătorilor şi al concentrării arată o mare vulnerabilitate. Primele zece bănci deţin 80% din sistem, iar primele 20 din totalul de 40 deţin 95%. Din primele zece, grupurile financiare austriece deţin 38% din întregul sistem bancar românesc: Erste la BCR, Raiffeisen, UniCredit Ţiriac prin Bank Austria şi Volksbank. Grecii, prin Alpha şi Bancpost, deţin 9% şi dacă mai punem şi celelalte bănci elene de la locul zece în jos, în total controlează 17% din sistem. Deci două ţări, Austria şi Grecia, decid pentru 55% din sistemul bancar românesc.

• Cum va arăta Europa peste zece ani: Viena este centru politic al Europei, moneda euro a rezistat

Niall Ferguson, profesor de istorie la Universitatea Harvard, imaginează un scenariu pentru cum va arăta Europa peste zece ani. Într-un articol publicat de Wall Street Journal, acesta vede un viitor cu grădinari greci, germani care se vor relaxa la soare şi o nouă uniune fiscală. Bine aţi venit în Europa anului 2021. Au trecut zece ani de la marea criză financiară din 2010-2011 care a răsturnat nu mai puţin de zece guverne, inclusiv pe cel al Spaniei şi Franţei. Unele lucruri au rămas la fel, dar în acelaşi timp foarte multe s-au schimbat. Moneda euro se află încă în circulaţie, deşi bancnotele sunt rareori văzute datorită dezvoltării sistemelor de plăţi electronice. Dar Bruxelles nu mai este centrul politic al Europei. Acesta a fost înlocuit cu Viena, care are un mare succes.

• Minoritarii au devenit majoritari. Fondul Proprietatea intră pe mâinile marilor investitori privaţi. Micii acţionari întreabă: Pe noi cine ne mai apără?

Acţionarii Fondului Proprietatea (FP) au votat ieri eliminarea restricţiilor de vot existente până în prezent, un ultim pas înspre preluarea controlului fondului de către marii investitori privaţi. Unii dintre micii acţionari s-au opus acestei decizii de teamă că vor fi "striviţi" de marii acţionari. Adunarea generală a acţionarilor Fondului Proprietatea (FP), care a avut loc ieri, a fost mai puţin animată decât precedentele, deşi sala mare de conferinţe a hotelului Hilton, unde aceasta avut loc, a fost plină. Ca şi în alte dăţi, cea mai mare parte a acţionarilor prezenţi au fost oameni în vârstă care au primit acţiunile ca despă­gubire pentru proprietăţile confiscate de regimul comunist.

• Petrom ia de la 14 bănci cel mai mare credit acordat vreodată unei companii româneşti: 930 mil. euro

Petrom a convins 14 bănci să-i dea 930 de milioane de euro, cel mai mare împrumut accesat vreodată de o companie din România, deşi intenţia iniţială a fost de a atrage 750 de milioane de euro. OMV, proprietarul Petrom, a împrumutat la rândul său 750 de milioane de euro de la bănci, în cazul grupului austriac tranzacţia nefiind suprasubscrisă. Banii luaţi de Petrom vor fi folosiţi pentru susţinerea bugetului de investiţii de un miliard de euro al singurului producător de petrol şi gaze din România, dar şi pentru înlocuirea unor linii de credit de 875 de milioane de euro contractate în 2008 şi 2009 care ajungeau la scadenţă la finalul anului viitor.

• Mutarea ministerelor în Palatul Parlamentului ar aduce economii de 200 de milioane de euro la bugetul de stat

Guvernul ar economisi anual 150-200 milioane euro numai în ministere dacă ar amenaja în Palatul Parlamentului sau în alte clădiri mari deţinute de stat spaţii în care să funcţioneze împreună mai multe astfel de instituţii, costurile pentru întreţinerea sediilor depăşind în prezent 500 milioane euro (2 miliarde de lei). Cele 15 ministere reprezentate în Cabinet, alături de Ministerul Public, Secretariatul General al Guvernului şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi excluzând nou-înfiinţatul Minister al Afacerilor Europene, au consumat în acest an de la buget circa două miliarde lei (echivalent a aproximativ 500 milioane euro) numai pentru întreţinerea propriilor sedii.

• Confruntându-se cu retrageri din cauza crizei, băncile europene au început goana după bani

Băncile din statele europene cu probleme şi-au văzut depozilele golite de miliarde de euro în ultimele luni, iar în aceste condiţii ele şi-au intensificat lupta pentru a atrage finanţare, uneori nesigură, din partea companiilor şi persoanelor fizice. Totul are un preţ. Lupta pune însă presiune pe sectorul bancar european, ceea ce riscă să lase creditorii fără una dintre principalele surse de finanţare în condiţiile în care costurile atragerii clientelei cresc. Mai multe bănci mari din Italia şi Spania au raportat recent scăderi procentuale de două cifre ale depozitelor constituite de companii şi alţi clienţi insitituţionali, însă valoarea totală a depozitelor a scăzut cu un ritm mai mic, situaţie explicată prin faptul că ponderea depozitelor persoanelor fizice este mai mare.