• ADEVARUL
• ArcelorMittal va produce din toamnă mai mult oţel
Thierry Le Gall, directorul combinatului siderurgic din Galaţi, a anunţat că repornirea în octombrie a Furnalului 5 va creşte producţia de oţel cu o tonă. Oficialul a infirmat zvonurile potrivit cărora investiţia de 80 de milioane de euro nu va fi finalizată nici în acest an. Odată cu repornirea Furnalului 5, producţia de oţel va creşte cu 30%. Şeful combinatului gălăţean spune că pe plan mondial se constată o îmbunătăţire pe piaţa oţelului şi dă ca exemplu Turcia, unde compania deţine o unitate de producţie: "În Turcia, o piaţă majoră pentru noi, creşterea este chiar bună. PIB-ul a crescut în Turcia, în primul semestru, cu 11%, ceea ce este uriaş. În ceea ce priveşte România, anul acesta se speră la o creştere, dar să vedem cât va fi", a explicat francezul.
• Cum ne prezentăm pentru bugetul UE
România ar trebui să elaboreze un business-plan prin care să convingă Uniunea Europeană că banii comunitari merită investiţi şi în proiectele româneşti. Pentru a atrage cât mai mulţi bani din viitorul buget comunitar (pe perioada 2014-2020), România are nevoie de o strategie care încă nu există. Cum ar putea arăta acest plan? În contextul în care acum "se fac cărţile" pentru construcţia viitorului buget comunitar, fiecare ţară membră luptă cu toate forţele pentru a-şi impune interesele. România lipseşte, deocamdată, din această dispută. "Dacă ne-am prezenta ca o ţară care-şi propune să fie eminamente agricolă, în contextul în care miliarde de oameni sunt ameninţaţi de foamete, nu poate să fie o opţiune ruşinoasă", apreciază Costel Olteanu, copreşedinte al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. El consideră că "prioritatea zero" în acest sens ar fi dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurili agricole, în special a reţelei de irigaţii, a fermelor zootehnice şi a depozitelor destinate desfacerii mărfurilor.
• De ce pot bulgarii să ne depăşească în trecerea la euro
Finanţele Bulgariei se află într-o situaţie mult mai bună decât cele ale României. Sofia poate demara procesul de adoptare a euro. Bulgaria îndeplineşte toate criteriile pentru a intra în uniunea monetară europeană, însă a amânat planurile din cauza turbulenţelor din zona euro. Imaginea Bulgariei pe plan internaţional pare să se îmbunătăţească. Recent, agenţia de evaluare financiară Moody"s Investor Service a majorat cu o treaptă ratingul acordat vecinilor de la sud, la "Baa2" cu perspectivă stabilă. Economiştii instituţiei au motivat decizia prin "disciplina fiscală şi îmbunătăţirea consolidării instituţiilor" şi "rezistenţa sistemului financiar bulgar într-un mediu regional volatil".
• Noua salvare a Greciei ar putea eşua din start
Planul elaborat de oficialii europeni la summitul extraordinar care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles ar putea fi la fel de ineficient precum cel prezentat în urmă cu un an. Succesul programul depinde, în mare măsură, de participarea creditorilor privaţi, care să fie dispuşi să accepte o rostogolire a datoriilor - înlocuirea obligaţiunilor deţinute cu altele cu o maturitate mai lungă şi cu dobânzi mai mici. Institutul Financiar Internaţional, care reuneşte mai mulţi dintre creditorii privaţi ai Greciei, a avertizat însă că, în cazul în care Fondul Monetar Internaţional nu va acorda un nou împrumut Greciei, nu va mai participa la program. Până acum, nici oficialii UE, nici cei eleni nu au vorbit de alt împrumut de la FMI.
• Şova s-a umplut de bani ca să împace statul cu statul
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sesizat procurorii anticorupţie în cazul contractelor încheiate de SCA ,,Şova&Asociaţii" la Turceni şi Rovinari. Şeful ANAF, Sorin Blejnar, susţine că firma de avocatură a lui Dan Şova a creat statului pierderi de 1,1 milioane de euro. Senatorul Dan Şova se consideră acum victimă politică. Preşedintele PSD, Victor Ponta, deputat de Gorj, este suspectat că ar fi primit, la rândul său, o parte din banii încasaţi de casa de avocatură de la cele două societăţi de stat. Ponta a fost somat de Fisc să justifice cu documente mai multe sume de bani încasate în urma colaborării cu "Şova&Asociaţii".
• Şapte zile pentru salvarea SUA
Preşedintele SUA a organizat o conferinţă de presă pentru a-i atrage pe cetăţeni de partea sa în disputa privind datoria publică. Fondul Monetar Internaţional a avertizat Washingtonul că trebuie să majoreze rapid plafonul de îndatorare pentru a proteja economia mondială. Un eşec în negocierile dintre democraţi şi republicani privind creşterea plafonului de îndatorare sau o retrogradare din partea agenţiilor de credit ar avea "repercusiuni semnificative la nivel global, dat fiind rolul central al obligaţiunilor Trezoreriei americane pe pieţele financiare mondiale", se arată într-un raport al FMI.
• România a fost condamnată la CEDO din cauza câinilor vagabonzi
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi România pentru că nu a rezolvat problema câinilor vagabonzi din Bucureşti şi a dat câştig de cauză plângerii unei femei din capitală care a fost atacată de câini în faţa casei sale. Judecătorii CEDO au decis că România trebuie să platească despăgubiri de 9.000 de euro femeii care a fost muşcată de câini vagabonzi şi care a reclamat autorităţile române la CEDO pentru ca nu au luat măsuri adecvate că să rezolve problema animalelor fără stăpân din Bucureşti, informează avocat.net.
• Operaţiunea "Succesorul"
La o săptămână după spitalizarea lui Nursultan Nazarbaiev, în Germania, unul dintre consilierii şefului statului pe probleme politice, Ermuhamet Ertisbaiev, a declarat într-un interviu acordat cotidianului rus "Kommersant" că Timur Kulibaiev, ginerele preşedintelui, ar putea fi succesorul acestuia, în caz de retragere prematură a liderului de la Astana. Numele lui Timur Kulibaiev circulă de mai mult timp. În vârstă de 44 de ani, el joacă de ani buni un rol-cheie în ţară şi deţine controlul asupra sectorului petrolier din Kazahstan. Împreună cu soţia sa, controlează şi banca Halyk, iar potrivit revistei americane "Forbes" fiecare dintre ei dispune de o avere de 1,3 miliarde de dolari. Koulibaiev a obţinut, de asemenea, de la sfârşitul lunii iunie, un loc în consiliul de administraţie al Gazprom, gigantul rusesc al gazelor.
• CURENTUL
• Pesedistul Dan Şova munceşte 28 de ore din 24 pe banii statului
Aşa se fac banii în România. Muncind 28 de ore din 24. Zi-lumină, chiar şi peste program. După acest principiu se pare că s-a ghidat şi senatorul PSD Daniel Şova atunci când firma sa de avocatură a prestat servicii de consultanţă juridică pentru completul energetic Turceni, deşi această societate de stat avea propriul departament juridic care putea rezolva orice problemă de această natură. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, a explicat ieri că a fost finalizat recent un control financiar la cele două companii de stat şi s-a constatat că în perioada 2007-2009 conducerile societăţilor au cauzat prejudicii de 16-17 milioane de euro.
• Oprescu vrea să introducă taxă pentru traversarea centrului Capitalei
Edilul Sorin Oprescu nu ştie ce să mai inventeze pentru a băga mâna în buzunarele bucureştenilor. După taxe şi impozite, chiar şi traversarea Capitalei prin zona centrală ar putea deveni costisitoare pentru şoferii bucureşteni. Dincolo de preţul carburanţilor, în continuă creştere, şoferii ar putea avea de achitat în plus şi o taxă suplimentară de acces în centrul oraşului, notează site-ul B365.ro, după modelul londonez. Aceeaşi măsură va fi luată şi în cazul parcărilor din centrul Capitalei, pentru care municipalitatea ar putea impune o taxă diferenţiată faţă de cele din alte zone. Aceste prevederi apar într-un proiect ce va fi votat de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, astăzi.
• CURIERUL NATIONAL
• Digerăm 1 mld. euro pe suplimente nutritive
În ultimii 4-5 ani piaţa de profil a crescut în medie cu 20%. În 2010 prin farmacii s-au vândut de trei ori mai multe suplimente decât în 2007. Dragoş Damian: Această piaţă va continua să crească în următorii ani. Criza economică a lăsat urme adânci în multe din sectoarele economice din România. Foarte puţine pieţe şi în general cele mai mici au scăpat cu "răni" uşoare. Pentru că nu au prea avut ce pierde. Însă, paradoxal, în această perioadă s-a creat climatul perfect de dezvoltare a unei alte pieţe care acum se apropie de dimensiuni de gigant: piaţa suplimentelor nutritive.
• Evaziune fiscală de 16 milioane de euro în domeniul petrolier
Procurorii anticorupţie au reţinut patru persoane, acuzate de evaziune fiscală în domeniul produselor petroliere, prejudiciul adus statului fiind de 16 milioane de euro, informează un comunicat emis, ieri, de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Cei patru, Peter Attila Racz, Ion Livadariu, Stelian Livadariu şi Dumitru Costache, au constituit un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală în domeniul produselor petroliere, ce a avut drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat cu suma de aproximativ 16 milioane euro. Mecanismul viza, în esenţă, comercializarea de motorină tip Euro 5 fără plata accizelor. Sub pretextul fabricării unui produs finit (petrotex) pentru care acciza este mult mai mică, aceştia au achiziţionat în mod legal motorină tip Euro 5 în regim suspensiv de accize.
• Vine sfârşitul visului american?
Problemele prin care economia Statelor Unite trece în prezent pun o presiune extraordinară asupra familiilor americanilor de rând, care sunt puternic afectaţi de efectele crizei. Autorităţile americane dezbat de zile întregi, fără nicio soluţie până la momentul actual, problema datoriei imense pe care SUA au strâns-o de-a lungul timpului, americanii obişnuiţi simţind cel mai puternic criza care împinge către colaps "ţara tuturor posibilităţilor". Dacă analiştii estimează că intrarea în incapacitate de plată a Statelor Unite ar afecta economiile din întreaga lume, viitorul americanilor pare şi mai sumbru, aceştia rămânând fără locuri de muncă şi tot mai des fără casă.
• Inevitabilul s-a produs: Soros se retrage din afaceri
Într-o scrisoare adresată investitorilor privaţi din fondul său de investiţii, Soros Fund Management, acesta îi anunţă pe angajaţii săi că până la sfârşitul anului le va înapoia investiţiile, de circa un miliard de dolari, potrivit Bloomberg. Născut în 1930 la Budapesta, miliardarul s-a decis să se ocupe de investiţiile sale personale şi de cele ale familiei, de aproximativ 25 de miliarde de dolari, majoritatea păstraţi în cash. Motivul principal al gestului său îl reprezintă noua legislaţie americană, ce obligă fondurile de investiţii mai mari de 150 milioane de dolari să dea publicităţii date despre investitori, angajaţi şi activele pe care le administrează. Noua regulă se va aplica începând de anul viitor, iar autorităţile americane vor avea dreptul să realizeze controale în activitatea fondurilor.
• Transferul de bani în străinătate, taxat aspru de Grecia
Ministerul Finanţelor de la Atena ia în considerare impunerea unor taxe de 10-15% pentru grecii care au transferat bani la băncile din străinătate, începând cu anul 2009, potrivit cotidianului elen Kathimerini, citat de agenţia Mediafax. Guvernul grec s-a angajat să investigheze ieşirile de capital din ultimii ani, în contextul temerilor că o parte a populaţiei a evitat plata unor sume substanţiale ca taxe, prin transferul banilor în afara ţării, notează publicaţia, fără a preciza sursa informaţiei. În prima fază, Ministerul Finanţelor a declarat că îi va urmări întâi pe cei care au transferat peste 150.000 de euro către băncile străine şi nu au declarat dobânda încasată sau nu au putut justifica provenienţa banilor. Potrivit estimărilor, fonduri de aproximativ 18 miliarde de euro au fost transferate din băncile din Grecia în acest an, după ce anul trecut au fost retraşi circa 30 de miliarde de euro.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Diaconescu îşi bagă PIN-ul în buzunar. Tandem cu Vanghelie?
Patronul OTV, Dan Diaconescu, va intra în Partidul "Iniţiativa Naţională", înfiinţat de Cozmin Guşă. Marian Vanghelie, primarul sectorului 5, este pe urmele sale. Cozmin Guşă se reîntoarce în Partidul "Iniţiativa Naţională", creat în urmă cu şase ani împreună cu Lavinia Şandru. Nu însă singur. Potrivit unor surse politice, doi dintre clienţii cărora le oferă consultanţă, patronul OTV, Dan Diaconescu şi primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, vor face pasul spre acest partid. Diaconescu se alege cu mult râvnitul partid după ce a eşuat să înregistreze la tribunal Partidul Poporului. Mai pragmatic, Vanghelie se va putea folosi de platforma mediatică oferită de patronul OTV, pentru a încerca să câştige funcţia de primar al Capitalei.
• Reţeta poloneză pentru atragerea banilor europeni
Ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Marek Szczygie³, explică pentru EVZ cum au reuşit autorităţile de la Varşovia să absoarbă, până acum, peste 30 la sută din fondurile structurale. Polonia, ţară care asigură preşedinţia semestrială a blocului comunitar, a atras până în prezent o treime din fondurile comunitare în valoare de 68 de miliarde de euro alocate de UE în exerciţiul bugetar 2007-2013, a subliniat ambasadorul polonez la Bucureşti, Marek Szczygie³, într-un interviu acordat EVZ. Prin comparaţie, România a absorbit doar trei procente din cele aproape 20 de miliarde prevăzute pentru ţara noastră în aceeaşi perioadă. Pentru autorităţile de la Varşovia reţeta acestei performanţe este una simplă: descentralizare, specialişti bine instruiţi şi dedicaţi, un minister specializat exclusiv în coordonarea proiectelor şi, mai ales, miniştri competenţi în fruntea instituţiei.
• FINANCIARUL
• Document al Comisiei Europene: IMM-urile isi vor reveni din 2012. Firmele mici au taiat 500.000 de joburi
Un raport al Executivului UE arata ca Romania se afla sub media comunitara in cazul a cinci capitole relevante pentru afacerile mici si mijlocii Desi tendinta generala este de recuperare a diferentelor, trei indicatori s-au depreciat suplimentar in ultimii ani. Sectorul intreprinderilor mici si mijlocii din Romania va reveni la nivelul din 2008, precedent crizei economice, cel mai devreme anul viitor, insa efectele negative asupra ratei de ocupare ar putea dura mai mult. Aceasta este principala concluzie a unui raport al Comisiei Europene asupra aplicarii Small Business Act (SBA), un set de politici europene pentru promovarea IMM-urilor.
• Baietii destepti - nemtii de la WIEE ne aduc gaz scump din Rusia si cumpara ieftin din Romania
Gazele importate de la rusi prin cele doua companii ajung la aceiasi intermediari. Ceva mai bine de 11% din gazul livrat pe piata autohtona de catre Romgaz merge la companiile WIEE si Conef. Acestia sunt exact cei doi intermediari de gaze scumpe rusesti, agreati de Gazprom. Compania de stat importa 13,2% din cantitatea vanduta intern. Singurii intermediari directi de gaze scumpe rusesti, companiile WIEE si Conef, se regasesc pe lista consumatorilor eligibili ai Romgaz, potrivit raportului administratorilor privind activitatea pe 2010 a companiei de stat, postat pe site-ul Fondului Proprietatea.
• Cei mai multi restantieri la plata creditelor sunt in Bistrita si Ialomita
In S1, intarzierile la plata au crescut cu peste 20%. Intarzierile de cel putin o zi la plata creditelor au crescut in primele sase luni cu 3,3 miliarde de lei, jumatate din avans fiind inregistrat in Bucuresti. Potrivit datelor anuntate ieri de BNR, restantele in valuta au avansat cu aproape 26%, pana la 10,8 mld. lei, iar cele in moneda nationala, cu 13,7%, pana la 8,64 mld. lei. Cea mai ridicata rata a restantelor pe componenta in lei se inregistreaza in Bistrita-Nasaud, de 19,3%, iar pe componenta in valuta, in Ialomita, de 17,7%.
• Finantare in zadar: Ajutoare de stat pentru cafenele, restaurante si comert cu inghetata
Zeci de mii de euro au fost alocati, prin programul SRL Debutant, si pentru infiintarea de restaurante, centre de fitness, florarii sau pentru activitati recreative si distractive Patronatele considera ca aceste investitii sunt total inoportune pe timp de criza si cer o prioritizare a lor. Guvernul a acordat ajutoare de stat in valoare de zeci de mii de euro pentru infiintarea de cafenele, restaurante, saloane de infrumusetare, florarii si sali de fitness. Fondurile au fost alocate incepand cu luna iulie, dupa ce Romania a iesit, oficial, din recesiune, prin intermediul unui program guvernamental prin care tinerii sunt sprijiniti cu bani de la buget sa inceapa o afacere.
• BVB se transforma in piata de negociere directa
Tranzactiile Deal realizate de la inceputul anului reprezinta 21,3% din rulajul total al segmentului de actiuni. Un numar tot mai mare de tranzactii de la BVB se realizeaza pe piata Deal, prin negociere directa. De la inceputul acestui an, lichiditatea totala a pietei se ridica la aproximativ 6,2 miliarde de lei, iar 21,3% din aceasta suma reprezinta tranzactiile realizate prin negociere directa. Daca excludem transferurile care implica actiunile FP si pe cele de pe piata Deal, valoarea operatiunilor din piata principala ajunge la numai 2,4 miliarde de lei, adica aproximativ 40% din total. In conditiile lichiditatii foarte reduse, preturile actiunilor pot fi manipulate usor cu sume mici de bani.
• Iran, Irak si Siria construiesc un gazoduct, alternativa al Nabucco si South Stream
Capacitatea proiectata a viitoarei conducte este de 110 milioane de metri cubi de gaze pe zi. A aparut un nou proiect pentru transportul de gaze naturale in Europa. Cele existente deja, Nabucco (sustinut de UE), South Stream (lansat de Rusia) sau AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania), bat pasul pe loc. In ce masura noua initiativa va avea mai multe sanse de reusita, ramane de vazut, avand in vedere ca traverseaza o zona tensionata - Iran, Irak si Siria - , dar nu are probleme legate de aprovizionare.
• Actionarii SIF-urilor incep lupta pentru listarea Bancii Comerciale Romane
Reprezentantii fondurilor de investitii Firebird au solicitat administratorilor celor cinci societati de investitii financiare (SIF) sa faca demersuri legale in vederea listarii la Bursa a BCR. "Am transmis o cerere semnata de fondurile Firebird alaturi de alti investitori institutionali catre toate cele cinci SIF-uri, intrucat din datele publice existente, respectiv art.13.2 din contractul de privatizare, clauzele contractului privind obligativitatea listarii BCR < pot fi puse in executare de toti sau de oricare dintre actionarii minoritari ai Bancii, inclusiv SIF-urile >", a declarat pentru Fin.ro Cristian Dutescu, partener Dutescu&Asociatii.
• JURNALUL NATIONAL
• Ministerul Economiei a cerut FMI întârzierea cu două luni a programului de listări la Bursă
Ministerul Economiei a cerut la întâlnirea de azi cu Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) din România, să mai încerce încă o dată listarea celor 9,84% din titlurile Petrom până la finele anului şi să decaleze cu două luni programul următoarelor listări, respectiv Transelectrica şi Transgaz, au declarat pentru Jurnalul Naţional două surse care au participat la negocieri. Motivul invocat este că fără listarea pachetului de la Petrom sunt afectate celelalte vânzări, care se aglomerează foarte mult, au precizat sursele. "De regulă e nevoie de 2-3 luni între listări de acest calibru, chiar şi pe pieţe mature. Oferta Petrom oricum trebuie luată din urmă şi, ori o facem înainte, ori o intercalăm printre celelalte", au spus ele. Oficial, ministerul a anunţat într-un comunicat că oferta va fi reluată în prima parte a anului 2012.
• Ialomiţianu caută 600 de milioane euro
Ministerul Finanţelor vrea să atragă astăzi 600 milioane de euro printr-o emisiune de obligaţiuni de stat cu scadenţa la patru ani, a doua operaţiune de acest tip din 2011, în condiţiile în care la finele lunii iulie ajung la scadenţă titluri în sumă de 1,2 miliarde de euro. La finele lunii iulie 2010, Finanţele au vândut certificate de trezorerie cu scadenţa la un an în valoare de 1,2 mliarde de euro, la un randament de 4,9%. Titlurile ajung la scadenţă în 29 iulie. Pe piaţa internă, cea mai recentă licitaţie pentru vânzarea de titluri în euro a avut loc pe 6 mai, când Finanţele au plasat obligaţiuni cu scadenţa la trei ani, la un randament mediu de 4,89% pe an. La începutul lunii iunie, Ministerul Finanţelor a atras 1,5 miliarde euro din vânzarea eurobonduri pe cinci ani la un randament de 5,29%, prin prima emisiune a programului MTN (Medium Term Notes).
• NATIONAL
• Vezi cine sunt "baietii destepti" din energie
Tinute "la secret" mai bine de un deceniu, contractele pe care "baietii destepti" din energie le-au incheiat cu Hidroelectrica au fost date publicitatii de catre Fondul Proprietatea, actionar minoritar al companiei. Potrivit reprezentantilor fondului, Hidroelectrica ar fi "renuntat" anul trecut la peste 90 de milioane de euro, prin faptul ca a ales sa-si vanda energia prin contracte directe si nu pe bursa de energie OPCOM. Numarul societatilor care au beneficiat de contractele avantajoase cu statul este destul de mic, semn ca in sistem nu poate intra oricine. Pe de o parte se evidentiaza companii sau societati de stat care beneficiaza de preturi preferentiale la energie, cum ar fi Alro Slatina (considerat cel mai mare consumator de energie din Romania, n.r.), Compania Nationala a Huilei Petrosani sau Societatea Nationala a Sarii, iar pe de alta parte sunt companiile detinute de "baietii destepti".
• Base il trimite pe Boc la admiterea de toamna, in Parlament
Infiintarea ministerului pentru fonduri europene il obliga pe Emil Boc sa se supuna unui nou vot in Parlament. "Examenul" va marca debutul viitoarei sesiuni. Traian Basescu a anuntat momentul aparitiei noului minister: "cand se intoarce Parlamentul din vacanta" si stie cine il va conduce, dar nu spune inca deoarece "desemnarea este treaba premierului si a Coalitiei". Desi rare, zvonurile de vara au pomenit totusi trei nume: Leonard Orban, Marian Sarbu si Bogdan Manoiu. Problema este ca ministerul modifica organigrama guvernului, deci este necesara aprobarea Parlamentului.
• DNA si-a tocat banii in cluburi de lux
Bugetul total al Directiei Nationale Anticoruptie pe anul 2011 a fost de 65 000 000 lei. Numai ca banii au fost deja cheltuiti dupa nici sase luni. Iar cele mai multe cheltuieli au fost cu ofiterii sub acoperire, care ar fi depasit de aproape sapte ori fondurile speciale de deconturi. Sub motivarea ca "obiectivele" pe care au trebuit sa le urmareasca s-au invartit numai prin locatii de lux...Cheltuirea intensiva a fondurilor speciale alocate anumitor structuri este o practica des uzitata. Campioni au fost mereu cei de la DIICOT, care dupa ce tocau toti banii in operatiuni cel putin spectaculoase, daca nu si eficiente, cereau suplimentarea bugetului. Ceea ce obtineau intotdeauna. Aceeasi reteta este folosita si de conducerea DNA, care a recunoscut public ca, dupa doar jumatate de an, nu mai are bani nici macar de salarii.
• PUTEREA
• "Foarte greu!" la admitere pentru viitorii poliţişti
Sute de oameni din toată ţara, părinţi, bunici, rude, prieteni sau simple cunoştinţe, s-au adunat marţi în faţa porţilor Academiei de Poliţie din Bucureşti, pentru a-i susţine pe candidaţii rămaşi în cursa pentru admitere. Cei care au trecut de proba sportivă şi de vizita medicală au susţinut proba scrisă, care, conform candidaţilor, nu a fost deloc uşoară. La ieşirea din examen, cuvintele care se auzeau ca un murmur pe buzele tuturor, erau: ,,Foarte greu!".
• Chinezii au luat urma unui avion spion american
Două avioane de luptă ale Chinei au trecut în spaţiul aerian al Taiwanului la sfârşitul lui iunie, în urmărirea unui avion spion al SUA, arată Washington Times. Dezvăluirea vine pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de agresivitatea chineză în Marea Chinei de Sud, un punct de tranzit strategic, dar şi o importantă mină de resurse. În ultimele săptămâni, China a intrat în conflict cu Vietnam şi Filipine în legătură cu creanţele de suveranitate în mare. Ministerul Apărării din Taiwan a declarat că a trimis două avioane de luptă F-16 pentru a intercepta aeronavele Sukhoi-27. U-2, un avion de recunoaştere american, ar fi fost ţinta urmăritorilor chinezi. Atât Taiwanul, cât şi Pentagonul au refuzat să confirme dezvăluirile.
• Judecătoare din Iaşi, acuzată că a racolat avocaţi în sala de judecată şi le-a cerut bani cu ""împrumut""
Ungureanu Angela, magistrat la Secţia Civilă a Judecătoriei Iaşi, este inculpată şi este judecată în stare de liberate, după ce a luat bani de la opt avocaţi, care apărau părţile ce i s-au înfăţişat la judecată. Iniţial, DNA a cerut CSM avizul pentru arestarea judecătoarei sub acuzaţia de luare de mită, însă procurorii au trimis-o în judecată numai pentru primire de foloase necuvenite, fals în declaraţii şi conflict de interese.
• ROMANIA LIBERA
• Cum se putea ajunge în anturajul preşedintelui Ion Iliescu pentru a înfiinţa un centru de spionaj
România Liberă continuă seria dezvăluirilor despre Centrul de Afaceri Româno-Rus, condus din umbră de foşti ofiţeri KGB şi Securitate-SRI, care au pus umărul la falimentarea petrochimiei româneşti. Între ofiţerii de informaţii români care au sprijinit activităţile subterane ale "Centrului" figurează şi fostul şef al SRI Prahova, Corneliu Păltânea.
• SUA/datorie: Casa Albă ameninţă cu un veto planul republicanilor
Casa Albă a ameninţat cu un veto prezidenţial marţi planul de reducere a datoriei elaborat de republicani în Camera Reprezentanţilor, în plin blocaj asupra ridicării plafonului până la 2 august, scrie Agerpres. "Administraţia preşedintelui Barack Obama se opune ferm adoptării de către Cameră" a planului prezentat de preşedintele republican al acestei camere John Boehner, şi, dacă această lege va ajunge la Casa Albă pentru promulgare, "consilierii preşedintelui recomandă ca el să îi opună veto", a precizat preşedinţia americană într-un comunicat, citat de AFP.
• Goana după aur în Banat
Bănăţenii au început să se înghesuie la ghişeele băncilor pentru a-şi cumpăra aur, conştienţi că investiţia în metalul galben a devenit una dintre cele mai sigure metode de a-şi proteja economiile. Răspândită pe scară largă în rândul comunităţilor de rromi, metoda păstrării economiilor în bijuterii sau lingouri de aur tinde să se răspândească rapid şi la nivelul populaţiei majoritare.Astfel, în condiţiile unei cereri tot mai mari pe piaţă, preţul aurului a atins, recent, un vârf istoric pe piaţa românească, tranzacţionându-se cu 175 de lei gramul. Pe piaţa internaţională, în urmă cu câteva zile, aurul era tranzacţionat cu preţul record de 1608 dolari uncia.
• ZIARUL FINANCIAR
• Pentru o bursă puternică nu numai statul trebuie să-şi listeze companiile, ci şi multinaţionalele sucursalele. De ce nu ar putea românii investi în Orange, Vodafone, McDonalds sau Pepsi la bursa din Bucureşti?
În Occident, "public company" nu înseamnă companie de stat, cum ar sugera termenul tradus ca atare în româneşte - companie publică -, ci companie cotată la bursă, iar "private company" nu înseamnă companie privată, ci companie necotată deţinută de obicei de o familie. Distincţia ilustrează bine ceea ce au nevoie companiile de stat româneşti, care au ajuns iarăşi, ca acum 10 ani, în vizorul FMI pentru productivitate insuficientă şi creare de pierderi în întreaga economie: să devină publice prin cotarea la bursă, nu prin acţionariat. Deşi au ca proprietar cu 100% sau majoritar statul, companiile cu capital de stat sunt "private" prin prisma informaţiilor despre ceea ce se întâmplă în interiorul lor. Nimic nu răzbate: nici structura cheltuielilor, nici cei mai mari clienţi, nici rezultatele operaţionale, nici cu ce bănci lucrează sau ce credite au.
• Prima radiografie a celor mai mari companii din portofoliul statului
Rapoartele Fondului Proprietatea scot la iveală prime jubiliare la Hidroelectrica şi profituri infime la Nuclearelectrica. Publicarea de către Fondul Proprietatea a rapoartelor companiilor de stat arată cheltuieli salariale şi număr de angajaţi în creştere. Citiţi două pagini speciale, 12-13, despre ce se întâmplă în cele mai mari companii aflate sub controlul statului. Cele mai mari zece companii de stat din sectorul energetic au cheltuit aproape 2 miliarde de lei cu salariile angajaţilor în 2010, mai mult cu 6,4% faţă de 2009, şi au făcut angajări în anul în care economia s-a contractat cu 1,3%.
• Creşterea preţurilor a adus business mai mare în S1
Prima parte a anului a adus o ameliorare vizibilă a activităţii în diferite sectoare economice, datele statistice fiind îmbucurătoare, după mai bine de doi ani de criză. Pieţele de consum, precum cea a berii, unul dintre indicatorii importanţi pentru mersul economiei, arată că declinul s-a temperat (după scăderi cumulate de peste 10% în ultimii doi ani), dar că deocamdată consumatorii sunt atenţi la cheltuielile de consum. Cu toatea acestea, piaţa a crescut în valoare în primul semestru, potrivit datelor ZF. O creştere importantă în valoare se vede şi pe piaţa carburanţilor, unde preţul mediu pe primele şase luni din 2011 a fost cu 19,4% mai mare la benzină şi cu 24,2% la motorină faţă de primele şase luni din 2010.
• Şapte şefi din BCR au primit remuneraţii de peste 4 mil. euro pentru anul trecut
BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, a acordat anul trecut salarii brute totale de 1,7 mil. euro unui grup de şapte persoane din conducere sau cu contribuţii deosebite la business, ceea ce ar reprezenta, în medie, un salariu de 240.000 de euro pe an şi 20.000 de euro pe lună. Bonusurile de performanţă încasate de cele şapte persoane pentru anul trecut au depăşit 1,2 mil. euro, astfel că remuneraţiile totale ale respectivilor membri din conducere au ajuns la 4,1 mil. euro, potrivit informaţiilor publicate de bancă. Acestea sunt primele informaţii detaliate privind schema de bonusare dintr-o bancă de top. În România, salariile nete ale şefilor de bănci sunt cuprinse între 10.000 şi 30.000 de euro pe lună la care se adaugă bonusurile, potrivit informaţiilor disponibile.
• Fondurile cer AGA la SIF-uri pentru listarea BCR. Preşedintele SIF Transilvania susţine că e inutil
Un grup de acţionari, în frunte cu fondurile americane de investiţii Firebird, au cerut celor cinci SIF-uri convocarea AGA pentru mandatarea conducerilor să iniţieze demersurile de listare a BCR. Şeful SIF Transilvania, membru în conducerea BCR şi acţionar cu 6% din capitalul băncii, spune că acordul semnat cu Erste Bank, acţionarul majoritar al băncii, e suficient şi că o AGA pe acest subiect e inutilă. Pentru a obţine convocarea Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), grupul de acţionari trebuie să reprezinte 5% din capitalul unui SIF. Fondurile de investiţii au cerut celor cinci SIF-uri să convoace AGA prin care Consiliile de Administraţie ale SIF-urilor să fie împuternicite să transmită o solicitare către grupul austriac Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR, în vederea iniţierii procedurilor de admitere la tranzacţionare a BCR şi de a vota pozitiv listarea în cadrul unei AGA la BCR. Cele cinci SIF-uri deţin 30,1% din capitalul BCR, cea mai mare bancă din sistem.