• ADEVĂRUL
• Lecţie de omenie: salvează cu tractorul vieţile oamenilor care rămân înzăpeziţi în fiecare an
De 15 ani, în fiecare iarnă, un localnic scoate cu ajutorul tractorului maşinile din nămeţi. Casa în care locuieşte este numită "Pensiunea înzăpeziţilor". Ultima ispravă a lui Gheorghe Sânpetru (41 de ani) a fost cea de sâmbătă noaptea, când a scos dintre nămeţi 25 de persoane, împreună cu poliţistul Cătălin Grigore. Autorităţile locale sunt surprinse în fiecare an de venirea iernii. Buzoianul Gheorghe Sânpetru nu este niciodată luat prin surprindere. Atunci când dă frigul ştie că trebuie să-şi facă provizii de motorină, să cumpere o şufă nouă pentru a remorca maşinile înzăpezite şi să-şi pregătească casa de oaspeţi.
• Constantin Nicolescu, transportat în stare gravă la Spitalul Floreasca
Prof. dr Mircea Beuran, de la Spitalul Floreasca, a declarat pentru Realitatea TV că este posibil ca Nicolescu să fi făcut un accident vascular. "A fost preluat de SMURD. A fost făcută o primă evaluare la sosirea la Spitalul din Piteşti. La ora actuală o comisie medicală mixtă, formată din medici chirurgi, cardio vasculari, radiologi, neurologi care fac o evaluare. Va trece prin două examinări, vom evalua şi structura vasculară şi cerebrală a pacientului. Este conştient, respiră spontan. Valorile sunt într-o plajă acceptabilă. Poate fi un accident vascular. Dacă a căzut s-a schimbat simetria feţei, n-a mai răspuns la întrebări. La ora asta, situaţia s-a mai echilibrat.", a declarat doctorul de la Spitalul Floreasca.
• Rompetrol vrea sa răscumpere cu dobândă acţiunile statului la Petromidia
Ministerul Finanţelor analizează în aceste zile propunerea Rompetrol de a plăti în tranşe, cu dobândă, datoria către stat, estimată la 517 milioane de euro, a declarat şeful Fiscului, Sorin Blejnar. Compania a plătit deja 54 de milioane de euro înainte de 30 septembrie 2010, data scadentă a obligaţiunilor în care a fost convertită datoria istorică în 2003, în valoare de circa 571 de milioane de euro.
• Scandalurile de la Bucureşti, exportate la Strasbourg
Reprezentanţii Opoziţiei nu au participat la discursul lui Traian Băsescu din plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Liderii PSD au protestat faţă de "lipsa de democraţie" a regimului Băsescu. Preşedintele i-a acuzat că "externalizează" conflictele politice interne. "Parlamentarii socialişti, partidele din Opoziţie nu răspund invitaţiilor la dialog, iar astăzi aveţi o probă. Partidele de Opoziţie din România nu se află în sală", a afirmat Traian Băsescu în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), unde a fost invitat să susţină un discurs.
• Scumpirile au adus cod roşu de foamete
Japonezii cred că România e prima între ţările europene care riscă o criză alimentară, din cauza creşterii preţurilor. Autorităţile de la Bucureşti sunt indiferente. Înainte de Revoluţie, românii aveau bani, dar nu găseau mâncare. Acum, hrana e peste tot, dar banii sunt tot mai puţini. Aşa am ajuns în topul mondial al ţărilor cu risc de foamete. Ştirea că România este pe locul 12 mondial şi prima în Europa după riscul de înfometare a populaţiei a făcut înconjurul lumii. Dacă pe românii de acasă sau de pretutindeni i-a cam indignat acest calificativ, pe cei care-i reprezintă - politicieni şi guvernanţi - i-a lăsat indiferenţi. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, spre exemplu, s-a mulţumit să repete mai vechea teorie că România, cu potenţialul său agroalimentar, poate hrăni 80 de milioane de oameni.
• CURENTUL
• Aviz Mircea Diaconu & Cinteză! Jurisprudenţa în cazul senatorilor incompatibili
La aproape un an după ce ziarul "Curentul" atrăgea atenţia că senatorii Mircea Diaconu (PNL) şi Mircea Cinteză (PDL) sunt incompatibli cu funcţia publică pe care o deţin, -"Rapsodul PNL Mircea Diaconu - incompatibil cu funcţia de senator"- Agenţia Naţională de Integritate a confirmat, în urma unei anchete, starea lor de incompatibilitate. Potrivit unui comunicat oficial al ANI, în cazul senatorului PNL Mircea Diaconu, cel care ni se prezintă zilnic la televizor în calitate de cel mai simplu român al patriei, inspectorii de integritate au constatat că acesta deţine din 2008 concomitent funcţia de senator şi aceea de director în cadrul Teatrului C.I. Nottara. Două funcţii importante, remunerate generos şi dătătoare de putere şi influenţă.
• Băsescu către un parlamentar rus: România nu are niciun fel de experienţă în anexarea altor state
"România nu are niciun fel de experienţă în anexarea altor state", i-a răspuns, la reuniunea APCE, Traian Băsescu unui parlamentar rus, care îl întrebase despre posibile pretenţii teritoriale ale României. Şeful statului a mai continuat prin a-i explica reprezentantului Moscovei că România a fost chiar primul stat care a recunoscut independenţa Chişinăului şi ruperea sa din colosul sovietic în care a fost încorporat fără voia sa în 1940 prin două note ultimative adresate României de către Uniunea Sovietică sub ameninţarea invaziei militare.
• CURIERUL NAŢIONAL
• De ce mizăm pe OMG?
Tabără: Am cerut aprobarea CE pentru ca România să reia cultivarea organismelor modificate genetic. Marcel Cucu: Pierdem anual peste 1 mld. euro pentru că nu cultivăm aceste produse, dar în schimb le importăm. Costel Olteanu: Cultivarea biotehnologiilor poate avea efecte pozitive asupra preţului alimentelor. Materialele trimise de Bucureşti la Bruxelles fac referire în primul rând la soia ameliorată genetic. "Se ştie că soia este o problemă pentru România. În acelaşi timp, soia se constituie ca o bază importantă de import pentru Uniunea Europeană. Sunt aproape 40 de milioane de tone importate anual, din care peste 90% este soia - care provine din zonele în care se cultivă soia să spunem obţinută prin inginerie genetică sau prin tehnici superioare de ameliorare", a declarat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii.
• Guvernul este de acord cu îmbunătăţirea Codului Muncii
Ştefan Varfalvi: Emil Boc a dorit să definitiveze paşnic şi rapid Codul Muncii. Ovidiu Nicolescu: Prevederile acceptate de Guvern vor îmbunătăţi legislaţia muncii. Premierul Boc s-a întâlnit ieri, la Palatul Victoria, cu patronatele şi sindicatele pentru discuţii pe Codul Muncii. Ministrul Muncii, Ioan Botiş, a declarat, miercuri, după întâlnirea cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, că va lua în considerare unele dintre recomandările sindicatelor legate de modificarea Codului Muncii şi s-a arătat convins că noul Cod va fi acceptat de toţi actorii sociali. "Am spus clar că sunt câteva recomandări pe care noi le vom lua în considerare. În consecinţă, mâine (joi, n.r.), după ce vom avea întâlnirile cu sindicatele, vom anunţa ce s-a acceptat din acele recomandări", a declarat Botiş. Ministrul s-a arătat convins că în urma discuţiilor cu sindicatele se va ajunge la un Cod al Muncii acceptat de toate părţile.
• Reformele structurale trebuie să devină independente de FMI
Şansele îmbunătăţirii ratingului României cresc dacă sunt continuate reformele structurale, însă acestea trebuie să devină independente de cerinţele FMI, potrivit agenţiei de evaluare Moody"s. De asemenea, promovarea unei politici fiscale prudente care să întărească forţa financiară a Guvernului ar favoriza creşterea ratingului de ţară. Creşterea ratingului României depinde de reformele structurale şi de asigurarea unui control mai bun al cheltuielilor guvernamentale, iar probabilitatea unui astfel de scenariu ar creşte atunci când motivaţia Guvernului pentru reforme şi stabilitate devine independentă de FMI, potrivit agenţiei de evaluare financiară, informează Mediafax.
• Deficitul bugetar a fost anul trecut de 6,5%
Încasările din TVA, accize şi venituri nefiscale au avut cea mai mare contribuţie la creşterea veniturilor bugetare anul trecut, avans temperat de diminuarea încasărilor din impozitul pe venit, impozitul pe profit şi contribuţiile la asigurări sociale, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Deficitul bugetar înregistrat la finele anului trecut a fost 33,3 miliarde de lei, respectiv 6,5% din PIB, sub limita stabilită în acordul cu FMI, de 34,6 miliarde lei. "Deficitul bugetar s-a diminuat faţă de anul 2009 de la 7,4% la 6,5% din PIB ca urmare a creşterii încasărilor, în condiţiile unor cheltuieli obligatorii suplimentare înregistrate la dobânzi, ajutoare pentru şomaj, plata arieratelor, finanţarea proiectelor din programele cu finanţare UE", se arată într-un comunicat al Finanţelor.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Cazul Nicolescu. Ponta: Facem şedinţa PSD în faţa DNA. Năstase: Dacă nu reacţionăm suntem un partid mămăligă
Liderii PSD, în frunte cu Victor Ponta, fac zid în jurul şefului CJ Argeş, Constantin Nicolescu. "Probabil că luni şedinţa noastră de conducere şi grupurile parlamentare le vom face în faţă la DNA, a comentat şeful social-democraţilor. "E o măsură abuzivă", a sărit şi Ion Iliescu. "Dacă partidul ăsta din care fac şi eu parte nu reacţionează nici acum, înseamnă că este un partid de mămăligă", a decretat Adrian Năstase. La unison, social-democraţii au făcut din Nicolescu o victimă a regimului Băsescu şi susţin că nu se vor lăsa intimidaţi.
• Ce şanse are statul în lupta cu companiile petroliere
Războiul pornit de autorităţi împotriva benzinarilor riscă să aibă aceeaşi soartă cu cel declanşat faţă de bănci, unde acestea din urmă au reuşit să-şi impună punctul de vedere. În ciuda dezbaterilor aprinse din ultima vreme în jurul preţului carburanţilor şi al "cruciadei" declanşate de guvernanţi împotriva companiilor petroliere, statul va ieşi învins, cred specialiştii consultaţi de EVZ. Un raport al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) apărut miercuri în presă arată că principalele companii petroliere au mărit nejustificat preţurile la pompă, în 2010, iar majorările nu s-au regăsit şi în profituri pe măsură.
• Aleşii puterii, încurajaţi cu o tranşă de la buget
Premierul le pregăteşte parlamentarilor coaliţiei o nouă hotărâre de guvern, prin care să aloce bani pentru şcolile şi grădiniţele din colegii. Premierul Emil Boc îşi securizează majoritatea din parlament, la începutul noii sesiuni, scoţând de la buget o nouă tranşă de bani care să fie împărţită în colegiile puterii. Potrivit unor surse politice, şeful guvernului aşteaptă de la fiecare parlamentar al puterii lista de investiţii pe care vrea să le facă în şcolile şi grădiniţele din colegiu, pentru care pune la bătaie câte 300.000 de lei.
• Băsescu: PSD-iştii dezinformează Europa. Nu le face cinste
Preşedintele Traian Băsescu a declarat la reuniunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei(APCE), că PSD deinformează atunci când relatează despre raporturile dintre opoziţie şi şeful statului din România. Şeful statului a fost întrebat de un parlamentar polonez, membru al grupului socialist, de ce refuză dialogul cu partidele de opoziţie din România. Drept răspuns, Traian Băsescu a arătat că reprezentanţii PSD sunt cei care refuză dialogul. "Verificaţi şi o să vedeţi că partidele de opoziţie nu răspund niciodată invitaţiilor la dialog. Colegii dumneavoastră (parlamentarii PSD, membri ai grupului socialist - n.r.) v-au dezinformat şi v-au pus într-o situaţie delicată, pentru că ei nu vor dialog cu preşedintele. Dacă în ţară poate fi acceptată poziţia ca fiind un joc al opoziţiei, externalizarea unei probleme pe care o au ei nu le face cinste", a spus şeful statului.
• Cel mai mare SPA din UE, pe ruinele Dracula Park
La doi paşi de Capitală se va ridica cel mai mare centru SPA din Europa, în ceea ce se vrea a fi "staţiunea balneară Snagov". Visul guvernului Năstase de a ridica, la câţiva kilometri distanţă de Bcureşti, un megaparc de distracţii - Dracula Park, proiectul în care 14.000 de români s-au grăbit să-şi investească agoniseala - este pentru totdeauna istorie. Ce se va întâmpla cu sumele investite în acţiunile "afacerii" PSD, botezată "cel mai îndrăzneţ proiect turistic al României", nimeni nu ştie. Un singur lucru e cert: pe terenul situat la aproximativ 25-30 de kilometri de Capitală şi la câţiva "paşi" de viitoarea autostradă Bucureşti-Braşov, în apropierea Pădurii Cornişu, se va construi cel mai mare centru SPA din Europa. Girează pentru el, cu un nou mandat, chiar primarul comunei ilfovene Snagov, Apostol Muşat. Acesta a găsit şi susţinerea guvernului Boc, concretizată deja într-un act normativ.
• FINANCIARUL
• Petrolistii acuză guvernul că se încurcă în calculele privind preţul carburanţilor
Benzinarii au reacţionat pentru prima oară de la declanşarea scandalului pe marginea creşterii preţului la pompă. Deşi susţin că nu comentează atacurile autorităţilor, ei vin cu propriile socoteli prin care vor să demonstreze că scumpirile nu sunt din vina lor. Apariţia în mass-media în urmă cu două zile a unui document al Fiscului în care companiile petroliere erau acuzate că au mărit nejustificat preţurile la pompă în 2010 şi că îşi mută profiturile în străinătate a stârnit în premieră reacţii din partea acestora. Petrom, cea mai mare companie autohtonă, chiar dacă spune că nu comentează acuzele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), susţine că anul trecut preţul la pompă al motorinei a crescut cu 24%, de la 3,78 lei/litru la 4,7 lei/litru, în timp ce benzina s-a scumpit cu 20%, de la 4,02 lei/litru la 4,82 lei/litru.
• Din ce trăiesc băncile pe timp de criză: din titluri de stat şi marje de dobândă
Dacă în perioada de boom economic creditarea avansa şi cu 50%, în prezent bancherii au închis robinetul la împrumuturi noi. Scăderea creditării din ultimii doi ani a determinat băncile să se orienteze către alte activităţi generatoare de profituri, precum operaţiunile financiare sau tranzacţiile cu titluri de stat. Deşi sistemul bancar a închis anul trecut pe pierdere, instituţiile de credit mari se menţin încă pe profit, în timp ce băncile mici înregistrează preponderent rezultate negative. În 2010, creditarea s-a contractat, în termeni reali, cu 3%. Potrivit Băncii Naţionale a României, soldul total al împrumuturilor la finalul anului trecut era de 209,3 miliarde de lei, în creştere nominală cu 4,7% comparativ cu 2009. În urmă cu doi ani, avansul creditării în termeni nominali (fără influenţa inflaţiei şi a cursului valutar) a fost de 0,9% până la 199,8 miliarde de lei.
• Salariul minim de 700 de lei nu se aplică
Deocamdată este în vigoare doar cel fixat de guvern, în cazul bugetarilor, de 670 de lei. Negocierile privind Contractul Colectiv de Muncă (CCM) la nivel naţional continuă între sindicate şi patronate. Până la lămurirea neînţelegerilor dintre patronate, salariul minim pe economie, pentru ramurile în care au expirat contractele colective, este cel stabilit prin hotărâre de guvern, de 670 de lei. Contractul Colectiv de Muncă la nivel naţional nu a fost încă înregistrat la Ministerul Muncii şi nici publicat în Monitorul Oficial, astfel că singurul salariu minim pe economie aplicabil pentru ramurile în care au expirat contractele este cel de 670 de lei, stabilit prin hotărâre de guvern.
• Companiile încheie contracte, politicienii protejează euro
"Vă asigur că nici doamna Merkel, şi nici eu nu vom permite niciodată, înţelegeţi, niciodată, ca euro să cadă", a promis Nicolas Sarkozy, adresându-se factorilor de decizie veniţi din lumea întreagă la cea de-a 41-a ediţie a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos. La rândul său, Wei Shufu, directorul general al grupului COSCO şi copreşedinte al WEF, a asigurat că nu va exista o a doua recesiune globală, atât timp cât economia chineză va mentine tendinţa de dezvoltare angajată în ultimii 30 de ani. Prezent la Davos, profesorul Nouriel Roubini a îndemnat la "o prudenţă optimistă".
• A fost declanşată procedura de insolvenţă a Astra Vagoane Arad
Tribunalul Arad a aprobat declanşarea procedurii de insolvenţă pentru SC Astra Vagoane Arad SA, membră a grupului internaţional Railway Systems deţinut de omul de afaceri Cristian Burci. Societatea a cerut din 2 noiembrie anul trecut declanşarea insolvenţei, în calitate de debitor, fondul acţiunii judecătoreşti fiind falimentul. Datoriile Astra Vagoane Arad însumează zeci de milioane de euro, parte din aceşti bani afectând fluxul financiar al unor companii arădene şi naţionale, care se confruntă acum, la rândul lor, cu dificultăţi financiare. Potrivit Fiscului, la finalul lunii septembrie 2010 compania avea la stat datorii de 23 mil. lei, cea mai mare parte, de 14,6 mil. lei, provenind din neplata TVA.
• Concurenţa suspectează implicarea Rompetrol Gas într-un cartel al GPL
Consiliul Concurenţei a declanşat din oficiu o investigaţie având ca obiect o posibilă înţelegere între compania Rompetrol Gas, deţinută de kazahii de la KazMunaiGaz, şi distribuitorii săi pe piaţa distribuţiei şi comercializării gazului petrolier lichefiat (GPL). "Am monitorizat piaţa şi am obţinut unele indicii cu privire la o posibilă înţelegere între Rompetrol şi distribuitorii săi referitor la impunerea unor restricţii privind preţul de revânzare cu amanunţul al GPL", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele autorităţii de concurenţă. În cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a efectuat mai multe inspecţii inopinate atât la sediul Rompetrol Gas, precum şi la unii dintre distribuitori.
• GÂNDUL
• PONTA: Facem şedinţele la DNA; ILIESCU: Abuz!; NĂSTASE: Dacă PSD nu reacţionează e un partid de mămăligă; VANGHELIE: Vor mai fi arestaţi încă doi, încă patru!
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, joi seară, după ce şeful CJ Argeş, Constantin Nicolescu, a suferit un atac de cord în urma aflării veştii că este arestat pentru 29 de zile, că, în semn de protest, social-democraţii îşi vor ţine luni şedinţe de partid în faţa DNA. "Reacţia noastră nu va fi de intimidare. Nu avem ce să-i facem lui Traian Băsescu şi procurorilor lui. Probabil că luni sedinţele noastre le vom face în faţa DNA. Să fim bărbaţi, să nu începem să ne plângem la televizor, să înţelegem că Traian Băsescu are această unică armă, să ne sperie", a spus Ponta. El a mai spus că îl va vizita pe Constantin Nicolescu la spital.
• 50.000 DE CÂINI FĂRĂ STĂPÂN PE STRĂZILE BUCUREŞTIULUI. Situaţia din Iaşi, Oradea, Craiova, Timişoara. Plus: Programul Boc de numărat maidanezi la Braşov
Câinii maidanezi au pus stăpânire pe marile oraşe. La Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Braşov sau Craiova străzile au devenit locul în care îşi fac veacul haite de câini fără stăpân. Numai în Bucureşti, potrivit celor mai optimiste statistici, pe străzi sunt 50.000 de comunitari. Anul trecut, peste 10.000 de bucureşteni muşcaţi de maidanezi au ajuns la Spitalului Matei Balş pentru tratament antirabic. Ultima victimă a maidanezilor a fost o femeie de 49 de ani sfâşiată şi mutilată chiar pe domeniul public
• Scandal între Cozmin Guşă şi pensionarii militari după o emisiune TV. "Sunteţi nişte privilegiaţi, aţi fost obedienţi lui Ceauşescu şi acum zbieraţi după pensii!"
Guşă a avut un schimb dur de replici, la Realitatea te priveşte, cu doi militari pensionari care participau la emisiune. "Sunteţi nişte privilegiaţi, care nu aţi făcut nimic tot timpul. Dacă veneaţi în ajutorul categoriilor profesionale care au creat valoare în România, care au fost defavorizate anul trecut, v-aş fi apreciat foarte mult. Dar v-aţi apucat să zbieraţi acum, când vă sunt afectate drepturile dumneavoastră. Situaţia în România este prea disperată ca să mai accept populisme din astea" a explodat Guşă, după ce l-a întrebat pe unul dintre pensionari ce pensie are, acesta răspunzându-i că ajunge undeva la trei mii şi ceva, aproape patru mii de lei.
• JURNALUL NAŢIONAL
• În atenţia DNA: unde dai şi unde... capră
Un proiect de 64.000 de euro, păscut până la rădăcină prin abile inginerii financiare la Bărăncuţa, o "ţărăncuţă" de fermă. "Capra" crapă "piatra"-n (fonduri europene) mii de euro. Reportaj-anchetă din Cristineşti, de unde se agaţă harta-n cui. Mii de euro dosiţi în spatele facturilor umflate ori cheltuiţi fără noimă. Este rezultatul unei iniţiative în Baranca (Botoşani): o fermă de capre pentru ţiganii majoritari în localitate şi care ar fi trebuit să aibă drept rezultat prosperitatea lor. Dar fondurile s-au dus, iar acum caprele mor de foame şi boli, pentru că nici bani de veterinar nu se mai găsesc. Aşa s-a întâmplat şi anul trecut, când a murit unul dintre ţapii de montă, pe care s-au cheltuit peste 700 de euro. O astfel de situaţie ar fi trebuit să intre în atenţia DNA de mai mult timp, având în vedere că zbaterile sătenilor şi reclamaţiilor lor cu privire la fărădelegile săvârşite nu-s de azi, de ieri.
• Noua Lege a educaţiei, o urgenţă cât două cincinale. În acest an, primii beneficiari ai legii vor fi minorităţile
După multe luni de scandal, Legea educaţiei a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, Cabinetul Boc motivându-şi graba prin necesitatea schimbării imediate a sistemului. Însă, din ultima parte a textului legislativ publicat la 10 ianuarie în Monitorul Oficial - "Dispoziţii tranzitorii şi finale" - aflăm că cele mai importante prevederi mai au de aşteptat. Astfel, legea intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în MO, dar primii beneficiari sunt minorităţile, cu cele mai controversate prevederi care se referă la studiul în limba maternă. Printre cei mai afectaţi de acest termen sunt profesorii, concursurile pentru angajare urmând a se susţine la nivelul şcolii.
• NAŢIONAL
• Mihai Vlasov a pierdut două milioane de euro cu puştoaica lângă el. Şantajat cu o filmare la cazinou?
Preşedintelui Camerei de Comerţ s-ar fi cerut bani pentru a nu se difuza o înregistrare în care ar fi fost surprins pierzând o fabuloasă sumă de bani. În imagini, Vlasov ar apărea însoţit de o tânără care nu s-a dezlipit de el toată noaptea. Povestea halucinantă a politicianului Mihai Vlasov face încă furori printre împătimiţii jocurilor de noroc din Bucureşti. Aceştia susţin că ar fi participat la o scenă delirantă, care l-ar avea ca personaj cheie pe tatăl celebrelor surori Vlasov. Acesta ar fi fost înregistrat cu telefonul mobil în timp ce pierdea 2 milioane de euro la ruletă şi în timp ce în prejma sa s-ar fi aflat o tânără, care nu ar avea legătură nici cu fiicele sale, nici cu soţia sa.
• Fabrică închisă după 110 ani
Fabrica de ţigarete din Sfântu Gheorghe va fi închisă, operaţiunea urmând să se desfăşoare între 10 martie şi 10 aprilie. Societatea SC Galaxy Tobacco SA a notificat în acest sens conducerea fabricii din Sfântu Gheorghe, înştiinţând totodată sindicatul de trimiterea în şomaj a 80 din cei 84 de angajaţi. Una dintre cele mai vechi fabrici din Covasna (are peste 110 ani), unitatea şi-a suspendat activitatea la cererea ANAF.
• PUTEREA
• Traian Băsescu nu renunţă la fumat. Preşedintele Obama n-a mai fost văzut cu ţigara în gură de nouă luni
Preşedintele-jucător rămâne şi preşedinte-fumător. Declaraţiile sale din, trecut cum că e cazul să renunţe la ţigări, par acum doar nişte cuvinte rostite sub impulsul momentului. Chiar dacă a cochetat puţin cu ideea de a lăsa deoparte ţigările, de când ocupă cea mai înaltă funcţie în stat, Traian Băsescu nu a arătat în realitate că ar vrea, sau că ar putea să se lase de fumat. Cele mai recente fotografii din galeria foto a Administraţiei Prezidenţiale, de la şedinţa CSAT, l-au surprins pe Traian Băsescu având în faţă o scrumieră. Cu toate că nu prea a mai apărut în public fumând, fotografiile postate pe pagina de internet a Preşedinţiei dovedesc că şeful statului a simţit nevoia să stingă ceva ţigări chiar în timpul întâlnirii de lucru. Din imagini reiese că Băsescu era singurul fumător de la şedinţă.
• Guvernul, forţat de FMI să înceapă privatizarea CFR Marfă în două luni. Foştii ceferişti vor să execute silit Ministerul Transporturilor
Guvernul Boc şi Ministerul Transporturilor, condus de Anca Boagiu, trebuie să prezinte, până în luna aprilie, strategia şi calendarul de privatizare a societăţii CFR Marfă, pentru a respecta angajamentele asumate faţă de FMI. Înainte de privatizarea operatorului feroviar de marfă, Guvernul sau Ministerul Transporturilor trebuie să scoată din vistierie peste 25 milioane de euro, reprezentând drepturile salariale câştigate în instanţă de actualii sau foştii salariaţi ai CFR Marfă. Sindicaliştii nu acceptă plata eşalonată a drepturilor salariale şi spun că vor trece la executarea silită a companiei CFR Marfă.
• Oprescu, somat oficial să stopeze demolările. ONG-urile au sesizat Uniunea Europeană cu privire la abuzurile primarului general al Capitalei în cazul axei rutiere Nord-Sud
Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a decis să solicite primarului general Sorin Oprescu să oprească toate demolările din zona Berzei, atât pentru monumentele istorice, cât şi pentru celelalte clădiri, aflate toate în zone construite protejate. În plus, 26 de organizaţii nonguvernamentale (ONG) reunite în "Platforma pentru Bucureşti", împreună cu Uniunea Arhitecţilor din România, au adresat o scrisoare comisarilor europeni pentru Justiţie, Cultură şi Dezvoltare, miniştrilor din ţările Uniunii Europene responsabili pentru Justiţie, Cultură şi Dezvoltare şi către ambasadorii acestor ţări acreditaţi la Bucureşti, document care reprezintă un adevărat rechizitoriu la adresa primarului general.
• ROMÂNIA LIBERĂ
• Interviu Gelu Voican Voiculescu şi-a aproximat suferinţa la 748.000 de euro
Gelu Voican Voiculescu, omul care a stat alături de Ion Iliescu din primele zile ale Revoluţiei, şi care a executat "chirurgical" treburile murdare ale noii puteri, inclusiv îngroparea celor două cadavre ale dictatorilor, explică, în interviul acordat României Libere în ce a constat colaborarea sa cu Securitatea, relaţia sa cu Gregorian Bivolaru, liderul grupării MISA, dar şi de ce ţine încă la secret detalii esenţiale din trecutul său colaboraţionist. Gelu Voican Voiculescu mai povesteşte că a ales la întâmplare suma pe care o cere acum statului român în contul represaliilor la care susţine că a fost supus de regimul comunist. Potrivit CNSAS, Voican Voiculescu a avut mai multe nume conspirative - Călugărul, Viorel şi Virgil.
• SURSE. Dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean s-ar putea ramifica spre alte nume grele din administraţie. Panică penală în Argeş
În timp ce PSD îl apără cu scandal în Parlamentul European, ancheta DNA în cazul lui Constantin Nicolescu, suspectat că a favorizat accesul unor firme la bani publici, a continuat ieri cu arestarea acestuia. La aflarea deciziei, şeful CJ a făcut infarct, iar soţia sa o cădere de glicemie. Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, social-democratul Constantin Nicolescu, ar fi intermediat diverse afaceri între firme controlate de rude şi apropiaţi ai filialei judeţene a PSD, iar ancheta DNA are şanse să se extindă şi la nivelul relaţiei lui Nicolescu cu diverşi primari de comune.
• Fenomen. Poveştile istorice asiatice cuceresc România. "Furtună la palat" a avut peste 500.000 de spectatori pe episod. De ce au succes serialele coreene
Filmele sud-coreene difuzate la TVR au ajuns, într-un an şi jumătate, cele mai vizionate seriale TV din România, surclasând producţiile proprii ale televiziunilor comerciale. Analişti media şi sociologi explică pentru RL cum se justifică succesul acestor programe. Serialele coreene au intrat în România în iulie 2009, când canalul public de televiziune a lansat "Giuvaerul palatului", o istorie în 70 de episoade cu poveşti şi intrigi din timpul unei dinastii regale ce a domnit între anii 1494 şi 1544. Într-o limbă greu de înţeles pentru români şi cu o promovare timidă, programul a fost descoperit târziu de public, însă reacţiile de pe forumuri şi bloguri (în special koreafilm.ro) au declanşat fenomenul.
• Analiză. Preţurile din Occident versus preţurile româneşti. De ce sunt produsele de lux mai scumpe în România decât în Germania
Luxul în România este, în general, mai scump decât în Occident. Cât de adevărată este această opinie, de altfel foarte răspândită? O comparaţie realizată de RL, pe câteva produse de lux, scoate la iveală rezultate surprinzătoare. Pentru că dorinţa de a avea o maşină "tare" este pentru unii atât de puternică încât sunt dispuşi să trăiască într-o garsonieră doar pentru a-şi achiziţiona un astfel de bolid, am început comparaţia cu această categorie. Lexus este autoturismul de top al mărcii Toyota. Am căutat să comparăm preţul modelului LS 600hL, aşa cum apare el trecut pe pagina de internet a mărcii. În România, preţul înscris pe site este de 131 mii de euro pentru categoria Executive (care are doar dotările standard) şi 135 pentru pachetul Luxury. Surprinzător, în Germania maşina este mai ieftină decât la Bucureşti, având un preţ de 123.900 euro.
• ZIARUL FINANCIAR
• "Miniştrii 1%": acesta este bilanţul miniştrilor transporturilor la atragerea de fonduri UE
Bilanţul fondurilor europene atrase până în decembrie 2010 arată dezastrul de la Transporturi: doar 47 mil. euro plăţi de la UE dintr-un disponibil de 4,5 mld. euro. Există pericolul să pierdem banii alocaţi acestui sector în favoarea altor state. Din cele 4,57 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană le-a alocat României între 2007 şi 2013 pentru infrastructură, Ministerul Transporturilor nu a atras până în decembrie 2010 decât 47 de milioane de euro - adică 1% din sumă. Acesta este cel mai slab procent de atragere a fondurilor europene dintre toate capitolele, cu toate că aici era cea mai mare nevoie de investiţii. Astfel, o activitate de la care se aşteaptă ieşirea din criză cum este construcţia infrastructurii (care ar crea nu doar locuri de muncă, dar ar impune o dinamică nouă şi afacerilor conexe - ciment, asfalt, beton) şi, odată modernizată infrastructura, ar ajuta firmele de transport de marfă, turismul şi ar atrage investitorii, este aproape îngheţată.
• FP continuă să scadă. Foştii proprietari, tot mai îngrijoraţi
Acţiunile Fondului Proprietatea (FP) au pierdut şi ieri 1,56%, după ce miercuri scăzuseră cu 1,46%, închizând la cotaţia de 0,63 lei/acţiune. Tendinţa de scădere pe care s-au înscris acţiunile FP în ultimele două zile, care le-a împins tot mai departe de maximul de 0,675 lei atins marţi, la debut, este privită cu îngrijorare de foştii proprietari, care îşi văd valoarea despăgubirilor redusă. "Preţul de la Bursă este foarte, foarte slab. Sunt dezamăgit că preţul este mic şi că alţii, care au cumpărat acţiuni de pe piaţa gri, vând acum şi îşi marchează profiturile. Franklin Templeton ar trebui să intervină şi să răscumpere acţiuni de la foştii proprietari pentru a le oferi posibilitatea de a-şi încasa despăgubirile, şi nu de la speculatori care au cumpărat la preţuri de nimic", spune Radu Georgescu, pensionar, care deţine circa 600.000 de acţiuni FP.
• Fiecare deponent ţine în medie 1.600 euro la bancă
Valoarea medie a depozitelor populaţiei a urcat în trimestrul al patrulea până la 6.700 de lei (aproape 1.600 de euro) de persoană, faţă de 5,9 mii lei de persoană în perioada similară a anului 2009, arată datele Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB). Situaţia este similară şi în cazul companiilor, pentru care valoarea medie a depozitului bancar a trecut de 199 de mii de lei (aproape 47.000 de euro), faţă de 194 de mii de lei în trimestrul patru din 2009. Datele FGDB arată că în cazul clienţilor individuali valoarea medie a depozitelor a urcat constant de la începutul lui 2009. În schimb, în cazul companiilor, sumele au scăzut în trimestrele doi şi trei din 2009, iar apoi din nou la începutul lui 2010. În cazul clienţilor persoane fizice, fondul acoperă majoritatea deponenţilor, cei cu economii peste plafonul de garantare, de 100.000 de euro, reprezentând mai puţin de un sfert de procent din numărul total.
• România, pe locul trei în UE la creşterea de preţ la GPL. Cum a ajuns cel mai ieftin carburant să se scumpească de două ori mai mult decât benzina?
Gazul petrolier lichefiat (GPL) sau autogazul, soluţia la care mulţi posesori de maşini au apelat pentru a face economii când vine vorba de alimentarea cu carburanţi, s-a scumpit într-un an cu 37,7%, aproape dublu faţă de creşterea de preţ înregistrată de litrul de benzină. Ieri, Consiliul Concurenţei a anunţat începerea unei investigaţii din oficiu privind posibile înţelegeri între Rompetrol, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa de GPL, şi distribuitorii săi referitor la impunerea unor restricţii privind preţul de vânzare cu amănuntul al autogazului.
• Sindicatele subminează propunerile investitorilor străini de relansare a pieţei muncii
Doar una din cinci propuneri de modificare a Codului muncii propuse de Consiliul Investitorilor Străini (CIS) şi AmCham a fost acceptată de varianta proiectului propus de sindicate şi patronate, ceea ce înseamnă că este posibil ca în varianta finală ajunsă la Guvern să nu fie modificări semnificative ale legislaţiei actuale. Codul muncii, aflat în dezbatere publică de pe 10 decembrie, a fost ieri subiectul de discuţie pentru premierul Emil Boc, sindicate şi patronate. Boc a acceptat 17 propuneri, iar alte trei au rămas în discuţie. Una dintre cele mai importante - dar totodată şi una dintre cele mai controversate - modificări propuse la Codul muncii este prelungirea perioade de probă de la 30 la 45 de zile pentru funcţiile de execuţie şi de la 90 de zile la 120 de zile pentru funcţiile de conducere.
• BVB a pierdut prima rundă cu Sibex pentru derivatele pe FP
Contractele derivate pe acţiunile Fondul Proprietatea (FP) lansate ieri concomitent de BVB şi Sibex au înregistrat în prima zi de tranzacţionare un volum mult mai mare pe piaţa de la Sibiu unde până la ora 15:00 au fost încheiate 479 de contracte în cadrul a 82 de tranzacţii. La Bursă, până la aceeaşi oră s-au încheiat doar 4 tranzacţii care au cumulat 31 de contracte. Lichiditatea acestor instrumente în primele zile sau săptămâni de tranzacţionare poate decide succesul pe care derivatele pe acţiuni FP le vor avea în viitor pe BVB sau Sibex. Aceasta pentru că investitorii sunt atraşi să tranzacţioneze în special unde există o piaţă mai lichidă care să le asigure posibilitatea de a-şi închide poziţiile mai uşor şi astfel să-şi diminueze riscurile de a rămâne captiv până la scadenţă.
• Cum au câştigat doi politicieni 9 milioane de euro într-o zi
Românii care au acţiuni la Fondul Pro-prietatea (FP) au putut să vadă, odată cu listarea la Bursa de Valori Bucureşti a Fondului, cât valorează certificatele lor de acţionari. Ceea ce până atunci se putuse tranzacţiona doar pe piaţa gri, la preţuri mici, a căpătat oficial o valoare, din 25 ianuarie, după listarea la Bursă a acţiunilor Fondului. Astfel, politicieni precum Călin Popescu Tăriceanu, Verestoy Attila şi Ionuţ Popescu au devenit într-o zi mai bogaţi cu câteva milioane de euro. Senatorul UDMR Verestoy Attila deţine 41,2 milioane de acţiuni la Fondul Proprietatea, potrivit propriei declaraţii de avere, publicată în noiembrie 2010. Acesta a menţionat în declaraţia de avere şi cota de participare pe care o deţine la Fond, adică 0,28%, dar nu a menţionat preţul la care au fost cumpărate acţiunile. Acţiunile deţinute de senatorul UDMR la Fond valorau joi 6,18 milioane euro.