Revizuirea Constituţiei, o ultimă încercare a actualului Parlament!

Revizuirea Constituţiei a reintrat în atenţia politicienilor, la trei ani după ce această chestiune extrem de serioasă a creat, brusc, vâlvă şi la fel de subit a fost abandonată. Acum, declicul a fost produs de senatorul PNL Crin Antonescu, care a anunţat că renunţă la preşedinţia Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei, considerând că nu este "potrivit" să-şi mai continue activitatea în această comisie din poziţia de preşedinte, în condiţiile în care viziunea sa despre anumite capitole ale Constituţiei nu mai este împărtăşită de către cei care formau o majoritate acum doi-trei ani. Imediat, preşedintele PSD, Victor Ponta, a invitat conducerea PNL să-i desemneze pe cei cinci noi membri în Comisia de revizuire a Constituţiei pentru a debloca lucrările acestui for. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a spus că liberalii au decis să-i schimbe din această comisie pe parlamentarii care şi-au încetat mandatul sau care au decis să se retragă, anunţând că vor fi înlocuiţi senatorii Crin Antonescu şi Tudor Chiuariu, dar şi foştii deputaţii Petre Roman, George Scutaru şi actualul co-preşedinte al PNL, Alina Gorghiu. Liberalii au precizat că vor propune şi un candidat pentru poziţia de preşedinte al Comisiei în locul lui Crin Antonescu, se vorbeşte tot mai intens de Ludovic Orban. În schimb, preşedintele Comisiei de Cod electoral, Valeriu Zgonea, a anunţat că se va retrage din această funcţie începând cu 15 martie, când PSD va prelua şefia Comsiei de revizuire a Constituţiei, iar PNL ar urma să preia şefia Comisiei de Cod electoral.

Este interesant de urmărit care va fi poziţionarea principalelor forţe politice vizavi de revizuirea Constituţiei, având în vedere că, în urmă cu doi ani, PDL-ul critica aprig iniţiativele USL legate de modificări, iar acum membrii acestui partid se regăsesc în noul PNL. La începutul anului 2013, co-preşedinţii USL (Crin Antonescu şi Victor Ponta) anunţau că alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din 2014 depind în mare măsură de modificările care vor fi făcute la legea fundamentală. Republică prezidenţială sau parlamentară, aceasta era una din marile întrebări care îi frământa pe politicieni, dar se dezbătea şi revenirea mandatului prezidenţial la o durată de 4 ani de la 5 cât este în prezent. La vremea respectivă, preşedintele PDL, Vasile Blaga, declara că proiectul de revizuire a Constituţiei "nu are nicio treabă cu aspiraţiile poporului român, ci dimpotrivă". Imediat după ce a fost ales preşedinte, Klaus Iohannis, a ridicat problema revizuirii Constituţiei: "Adoptarea în urmă cu 23 de ani a primei Constituţii a României după căderea regimului comunist reprezintă un moment fundamental în procesul de consolidare democratică a ţării noastre. Constituţia României a consfinţit definitiv opţiunea pentru democraţie şi libertate şi un set de valori şi principii fundamentale. Astăzi putem spune că avem o Constituţie care a trecut deja testul timpului. Integrarea europeană a impus anumite ajustări. Au fost însă şi modificări care nu s-au dovedit cele mai fericite, după cum există şi texte care au permis interpretări forţate, dincolo de spiritul actului fundamental. Tocmai de aceea, procesul de revizuire a Constituţiei, de modernizare şi clarificare trebuie desăvârşit în perioada următoare, iar modificările vor avea rolul de a o face mai puternică, de a construi un edificiu statal mai eficient, de a întări statul de drept, dar şi libertăţile cetăţeneşti. Constituţia descrie cadrul funcţionării statului".

În 2013, modificarea Constituţiei a încins imaginaţia politicienilor, care au venit cu o avalanşă de paragrafe suplimentare şi amendamente. Preşedintele Senatului de la acea vreme, Crin Antonescu, susţinea că modificările se vor face nu după cum vrea Traian Băsescu, dar nici împotriva lui. În schimb, Victor Ponta dorea ca noua Constituţie să includă şi o prevedere prin care preşedintelui ţării să i se interzică să mai participe la întruniri cu caracter politic, "dedicaţia" vizându-l pe fostul şef al statului. Crin Antonescu susţinea şi ca prin Constituţie să fie impusă interdicţia pentru foştii şefi de stat de a se mai întoarce în viaţa politică, prevedere care să consolideze imparţialitatea celui care ocupă poziţia de preşedinte al ţării. După tot acest val de propuneri şi "discuţii constructive", revizuirea a fost abandonată, întreaga clasă politică decizând să se concentreze exclusiv pe alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului trecut.