ROBOR creşte în salturi şi atinge un nivel record pentru ultimii 12 ani

Dobânzile din piaţa monetară continuă să crească în ritm accelerat, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a crescut ieri la 7,21% de la 7,18% în ziua de miercuri. Dinamica ascendentă a dobânzilor s-a accelerat în ultimele luni pe fondul majorării ratelor de dobândă de către Banca Naţională a României (BNR), care în debutul lunii a majorat dobânda de politică monetară cu 100 de puncte de bază, la 4,75%. BNR a început majorarea dobânzilor pentru a încerca să combată inflaţia galopantă care în iunie a atins un nivel de 15%.

O cotaţie similară a ROBOR nu a mai fost înregistrată din 9 iulie 2010.

La începutul anului 2022, indicele ROBOR la 3 luni era la o valoare de 3,02%, faţă de 1,98% în debutul lui2021, iar în martie acest an indicele era cotat la 4,25%. Creşterea indicelui la nivelul actual s-a accelerat pe fondul pasului mai mare al BNR de majorare a dobânzilor, pe fondul lichidităţii din piaţa bancară ţinută în deficit - băncile fiind nevoite să se împrumute de la BNR - şi a includerii în dobânzi a aşteptărilor de noi majorări de la BNR.

Totodată, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,38% ieri, de la 7,34% cât a fost la mijlocul săptămânii.

În acelaşi timp, dobânzile la depozitele în lei au început să crească şi au atins deja niveluri atractive.

Pentru persoanele fizice, cea mai bună dobândă pe scadenţa 6 luni este oferită de OTP Bank (6,20%), care este urmată de Credit Agricole (6,00%) şi Libra Internet Bank şi Banca Românească (ambele cu 5,75%). Pe scadenţa 12 luni, cea mai bună dobândă este oferită tot de OTP Bank (6,70%), urmată de Credit Agricole (6,50%). Alpha Bank şi Banca Transilvania oferă la rândul lor dobânzi de 6,00% la depozitele în lei pe 12 luni.

De asemenea, pentru persoanele juridice, dobânda la depozitele la termen în lei pe 6 luni la Libra Internet Bank şi Credit Agricole se situează la 5,75%, iar la Banca Transilvania la 5,50%. Pentru depozitele pe 12 luni în lei, cea mai bună dobândă este oferită de Banca Română pentru Credite şi Investiţii, 6,85%, urmată de Libra şi Credit Agricole (6,25%) şi Banca Transilvania (6,00%).

Pentru depozitele la termen în euro dobânzile sunt mult reduse (între 0,01% şi 0,75%), în ciuda tendinţei recente de ţinere a economiilor în valută. Dobânzile în dolari sunt însă în creştere puternică, cea mai bună fiind pentru persoanele fizice la Banca Transilvania - 1,75% la depozitele în dolari pe 6 luni şi 2,35% pentru cele pe 12 luni. Pentru persoanelor juridice, cea mai atractivă dobândă la depozitele la termen în dolari este tot la Banca Transilvania - 1,75% la depozitele pe 6 luni şi 2,35% pentru cele pe 12 luni.

Pentru comisioane şi restul dobânzilor oferite de bănci vezi pagina 15 din ediţia de ieri a ziarului BURSA.

• Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA România: "Ideală pentru plasamentele pe depozite bancare la termen este diversificarea"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA România, ne-a declarat că există o oarecare protecţie la inflaţie în economie, având în vedere rata de creştere de două cifre a salariilor din ţara noastră. Potrivit acestuia, pentru plasamentele pe depozite bancare, ideală este diversificarea, adică realizarea unui portofoliu cu expunere pe mai multe monede.

"Pe de o parte, inflaţia erodează economiile. Pe de altă parte, da, cei cu credite vor plăti nişte rate mai mari. Însă dobânzile în lei rămân puternic real-negative. Asta înseamnă că pentru cei care sunt cumva hedge-uiţi la inflaţie, cum ar fi companiile care pot duce mai departe preţurile în produsul final sau cei care au salariul indexat la inflaţie, creditele sunt chiar ieftine. Da, pentru cei care au venituri fixe, acolo este o problemă cu creşterea costurilor. Totuşi, dacă ne uităm pe ansamblul economiei, salariile au continuat să crească şi se majorează cu o rată anuală de creştere de 2 cifre. Asta înseamnă că în mare parte există la nivel de economie protecţie la inflaţie", a precizat analistul CFA România.

Acesta a subliniat că dobânzile vor continua să crească în perioada următoare.

"În general, spune manualul de economie, o dobândă trebuie să fie real-pozitivă. Adică rata de dobândă să fie mai mare decât inflaţia anticipată pentru orizontul respectiv. Nu este însă cazul, nici în România şi nici în alte părţi - de exemplu pe euro sau pe dolar. Din acest motiv, probabil dobânzile vor continua să mai crească. Ciclul de majorare nu s-a oprit, banca centrală (din România) va continua să crească (ratele de dobândă) şi 6% este un nivel ca şi garantat. Însă s-ar putea merge chiar mai sus cu majorarea ratei de dobândă de politică monetară. Banca centrală şi-a asumat atât majorarea, cât şi controlul strict al lichidităţii, ceea ce înseamnă că ROBOR-ul poate să fie în continuare - este şi acum - peste facilitatea de credit", a spus Adrian Codirlaşu.

Vicepreşedintele CFA România a punctat că un portofoliu diversificat pe dolari, euro şi lei chiar ar fi produs un câştig, având în vedere aprecierea dolarului din ultimele luni.

"Mereu am susţinut diversificarea - adică şi dolari şi lei şi euro. Dacă am fi avut un portofoliu de genul acesta ar fi rămas relativ stabil, inclusiv datorită aprecierii dolarului. Poate s-ar fi şi înregistrat un randament mic. Scopul este stabilitatea şi protejarea economiilor. Ca principiu, economiile ar trebui să stea într-o monedă cu inflaţie mică pentru că inflaţia depreciază acea monedă. La franc elveţian inflaţia este încă sub 3% şi vedem că este o monedă care a rămas stabilă. Dolarul este moneda de bază la nivel global", a arătat Codirlaşu.

Acesta consideră că pieţele financiare globale vor continua să se confrunte cu o volatilitate majoră în a doua jumătate a anului curent, chiar dacă în semestru al doilea din 2022 va aduce o scădere a ratelor anuale ale inflaţiei din marile economii.

"Pe mărfuri aş spune că probabil am văzut maximele şi piaţa va merge în jos, cu excepţia gazului în Uniunea Europeană unde este altă situaţie. Dar pentru restul mărfurilor probabil am văzut maximele, preţurile vor merge în jos şi vor fi un factor deflaţionist în perioada următoare", a mai punctat Codirlaşu.

• Cristian Popa, BNR: "Perioada dobânzilor real negative urmează să se încheie"

Totodată, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, a declarat recent că majorarea dobânzilor produce într-adevăr costuri pentru cei îndatoraţi, însă "inflaţia produce costuri pentru toată lumea".

"Uzuala comparaţie a dobânzilor cu cele din perioada 2012-2021 nu este deloc fericită, pentru că venim după 10 ani de dezinflaţie şi pentru că perioada aceasta, de inflaţie scăzută, s-a încheiat. Şi perioada dobânzilor real negative urmează să se încheie. Dacă vrem însă să înţelegem încotro se duc dobânzile, este utilă comparaţia cu perioada de dinainte de 2012, nu că se va repeta, dar aşa vom înţelege mai bine viitorul: după o dezinflaţie prelungită, de 10 ani, din păcate a urmat o inflaţie relativ rampantă, cea din ultimele 12-18 luni, declanşată atât de eforturile fiscale şi montare de depăşire a crizei COVID - deficite fiscale majore, reduceri de dobânzi, creaţie monetară - cât şi de criza energetică şi războiul din Ucraina. Deci pentru a înţelege viitorul trebuie să facem comparaţiile corecte: cu perioada de dinainte de 2012 mai exact. Dobânzile la dolar şi euro de 3-4-5% erau absolut normale atunci. La leu, dobânzi de 6-7-8% erau absolut normale atunci. Aceasta este noua normalitate spre care ne îndreptăm: normalitatea dobânzilor pozitive", a explicat Popa într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Potrivit oficialului BNR, deceniul dobânzilor mici şi cel al represiunii financiare se încheie pentru că deceniul efectelor deflaţionise se încheie: "deglobalizarea, tranziţia verde, şocul energetic, războiul, deficitele, creaţia monetară şi sugrumarea liberalismului creează inflaţie şi aceasta se vede".

"Deci când vine vorba de dobânzi, anomalia a fost acest ultim deceniu, acum doar se revine la normal. Creşterea dobânzilor este desigur mai grea decât reducerea lor, ne gândim şi la debitori, însă creşterea dobânzilor produce costuri pentru cei îndatoraţi, inflaţia produce costuri pentru toată lumea", a mai explicat Cristian Popa.