România are nevoie de infrastructură modernă pentru datele electorale

România necesită o infrastructură modernă pentru colectarea şi cercetarea datelor electorale, similară celor din Europa de Vest. Potrivit comunicatului remis redacţiei, aceasta direcţie este necesară pentru a analiza corelaţiile dintre datele individuale şi comportamentul electoral, esenţiale în contextul viitoarelor alegeri prezidenţiale şi al situaţiei politice complexe.

Prezenţa la vot în România a scăzut constant din 1990, atingând un minim de 32% în 2020, din cauza lipsei datelor detaliate despre alegători, precum educaţia, ocupaţia sau venitul. Totuşi, alegerile din 2024 au marcat o creştere semnificativă a participării, sugerând o posibilă inversare a trendului descendent.

Raportul "Cine (nu) votează în România?", realizat de Mircea Comşa şi Claudiu Tufiş pentru Fundaţia Friedrich Ebert România (FES), identifică trei factori principali ai declinului participării electorale în România până în 2024: emigraţia masivă, interesul scăzut pentru politică şi lipsa de încredere în partidele politice şi candidaţi.

Raportul analizează factorii ce influenţează participarea electorală în România, precum emigrarea, interesul scăzut pentru politică şi încrederea redusă în partidele politice.

Printre recomandările raportului se numără îmbunătăţirea procedurilor pentru alegătorii din diaspora, o ofertă mai bună din partea partidelor politice şi scăderea vârstei de vot la 16 ani pentru alegerile Parlamentului European.

Raportul "Cine (nu) votează în România?" face parte din proiectul internaţional "Democraţii inegale", coordonat de Centrul FES de competenţă pentru Democraţia Viitorului din Viena.